Castellanete

'nu comune tagliáne
(Riderette da Castellaneta)

«S'assètte aggruppate sus ô crine de 'nu monde, ca sovraste de 245 metre 'u levelle d'u mare, e a nord nord-ovest, s'affacce jndre 'nu burrone cò parete verticale (ca jè chiamate Gravine) profunne cchiù de 108 metre e nascite da fiumane ca, scennènne da le monde ca le circunnane vonne pè 'u fiume Lato a scaricarse jndr'ô gurfe de Tarde, ca diste cirche 23 Chilometre. Da quèdde iertèzze jedde uarde, a mezzezzadìe 'u Ionie, ad oriende Motèle, a l'Occase 'na granna cambagne chiene chiene de colline e terrene varie de verde e de colture...»

(Cav. Giacomo Arditi - 'A corografije fiseche e storeche d'a Provinge d'a Terre d'Otrande - pag. 119)

Castellaneta (jndr'ô dialetto locale Castëlàneët) éte 'nu comune tagliáne de 16 811 crestiáne d'a Provinge de Tarde jndr'à Pugghie.

Castellaneta
comune
Castellaneta – Stemme
Castellaneta – Veduta
Castellaneta – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheGiuanne Gugliotti (FI) da 'u 21-5-2012 (2º mandate da 'u 12-6-2017)
Territorie
Coordinate40°38′N 16°56′E / 40.633333°N 16.933333°E40.633333; 16.933333 (Castellaneta)
Altitudine235 m s.l.m.
Superficie242,32 km²
Crestiàne16 811[1] (31-5-2019)
Denzetà69,38 ab./km²
FraziuneGaudella, Marine de Castellaneta
Comune 'nzeccateGinosa, Gioia d'u Colle (BA), Latèrze, Motele, Palascianidde, Palasciane
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74011
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073003
Cod. catastaleC136
TargheTA
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[2]
Nome javetandecastellanetane
PatroneSan Necole de Bari, San Frangische da Paola (copatrono)
Sciurne festive6 dicemmre (San Necole), 2ª Dumeneche de Masce (San Frangische)
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Castellaneta
Castellaneta

Mappe de localizzazione: Pugghie
Castellaneta
Castellaneta
Castellaneta – Mappa
Castellaneta – Mappa
Posizione d'u comune de Castellaneta a 'u 'nderne d'a provinge de Tarde
Site istituzionale

Sciugrafije fiseche cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.
 
Mappe d'u territorie
 
Murgie meridionale

Castellaneta se iacchie jndr'à 'u core de l'area ca costituisce 'u Parche Reggionale de le Gravine e occupesce 'a posizione mmienze jndr'à vanne occidendale d'a provinge de Tarde ca costituisce l'accussì ditte arche Joniche.

'U territorie sue ('mbrà le prime cinde comune tagliàne pe estenzione, pa precisione settantanovesime) veje da 'a Murge tarandine 'mbonde a 'u Mar Ionio e, presende 'na granne varietà de paesagge e diverse presenze naturalisteche streche e archeologgeche.

Castellaneta ète tagghiate da 'na serie de "geavine" e de lame" (naturale condinue de le gravine cu parete mene irte) de origgene carsiche, ca se diriggene verse 'u mare facenne arrevà jndr'à 'u fiume Late le acque ca se cogghiene duranne le piogge.

Mondecamble (cchiù precisamende 'a località ca se dice S. Trinità) jè 'u punde sue cchiù ierte (411 m).

Storie cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'a Pugghie.

Le origgene cange

Le prime segne de 'na 'mbortande presenze jndr'à 'u territorie castellanetane resalene a l'età d'u bronze (2000-1000 n.C.). Onne state infatte acchiate 'nu sbuènne de vase e otre manufatte ca resalene a stu periode jndr'à località Minerva. Se onne notizie secure ca 'u territorie castellanetane jndr'à quidde periode ere javetate da Sicule, da Messape e da Iapigge.

Sus 'a cime d'u Mondecamble, ricche de grotte e de gravine, invece, onne state acchiate robbe paleolitece e de origgene Appule-Peucete.

'U Medioeve cange

Successivamende a 'a distruzione d'u 'nzediamende de Minerva da vanne de Alarico, 'a popolazzione se servò purcé se ne scìe jndr'à le paise vecine. Sus a le ruvine d'u 'nzediamende ca stave apprime, nascìe jndr'à 'u 550 'a cetate de Castanea. Le 'nvasiune de le Saracene permetterene a 'a cetate de Castanea de devendà chciù granne, purcé acchiave refugge le crestiàne de le paise vecine. Jndr'à stu periode 'a cetate cangiò nome devendanne apprime Castellum Unitum e pò Castellanetum.

Esiste però pure 'n'otra versione sus a le radice de Castellaneta. 'Nfatte, seconne 'u storeche Giacomo Arditi, Castanea ere cose assaije diverse da quedde ca osce a die jè Castellaneta: Castanea s'acchiave sus a 'u fiume Lato, ere de origgene magno-greche e rumanìe 'mbonde 'a fine d'u VIII sechele (seconne le carte topografeche de Carlo Magno). Jndr'à 'u 842 le Saracene sbunnarene, saccheggiarene e scuasciarene quase tutte le 'nzediaminde d'u circondarie e, probbabbilmende Castanea accappò mmienze a stu ruète. Allore chiste se riunirene, facenne 'na cetate fortificate jndr'à 'u punde chciù irte: da sta aunìone nascìe 'u nome Castellum Unitum, ca pò avenìe trasformate jndr'à quidde de osce a die.

Successivamente a 'a conguiste d'a cetate da vanne de le Normanne jndr'à 'u 1064, 'a cetate devendò pure diocesi. Ttre anne cchiù tarde 'u paese avenìe conguistate da 'u generale greche Mabrica e returnò jndr'à le mane de le bizzandine, Stu dominie però dure picche e, Castellaneta torne 'n'otra vote a le Normanne.

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Diocesi de Castellaneta.

Jndr'à 'u 1200 Carlo d'Angiò conguistò 'a cetadine ca apprime devendò 'nu feudo e pò avenìe trasformate jndr'à 'na cetate Regia. Jndr'à 'u XIII sechele 'a cetate passò a le Aragonise, pe pò turnà 'n'otra vote a le Angioine.

L'epoche moderne cange

'U Sacche de Castellaneta
 
Viche Sacche

'U fatte storeche - da 'u quale pigghiane 'u nome 'na vie (via Sacche) e ttre vicole d'u cendre storeche (viche I Sacche, viche II Sacche e viche III Sacche) - avene da 'a condese d'u Regne de Napule da vanne de spagnule e frangise (fine d'u Quattrecinde - inizie d'u Cinghecinde). A l'epoche de le fatte 'u Regne stave jndr'à le màne de le Aragonise.

Jndr'à 'u 1496 Ferdinando II lassave cumme erede sue a 'u trone de Napule 'u ziane Federiche I. Condre a quiste però, s'avere alleate 'u cugginese Ferdinando 'u Cattoleche, ca regnave jndr'à Sicilia e Luigge XII Re de Frange, tutte e doje ca vulevane 'u trone de Napule. Le doje Rrìe se allearene de nascoste stipulanne 'u Trattate de Granada jndr'à 'u novemmre d'u 1500. Federiche I, ca no ne sapeve ninde d'u fiascke de l'uegghie, se affidò a le spagnule, ma avenìe tradite e avìe arrennerse a le frangise jndr'à 'u 1501. 'U Regne de Napule rumanìe 'na preda facile facile de le doje Rrìe e accussì avenìe spartite. Luigge XII devendò Re de Napule e de le Abbruzze, Ferdinando 'u Cattoleche avìe 'a Pugghie e 'u reste d'u Regne. L'accorde 'mbrà le doje cadìe cumme le frangise vulevane ppe forze 'u possesse d'a Capitanate pe le turnise ca arrevavene da 'a transumanze. L'esercite frangese, purtate nnande da Luigge d'Armagnac duche de Nemours, occupave totte 'a zone.

Apprisse 'na 'mbortande fatìe de recerche fatte sus a fonde frangise d'u XV sechele e basate sus 'a testimonianze personale d'u monaco uagnone benedettine frangese Jean d'Auton (d'u quale esiste angore osce a die 'u manoscritte a 'a BNF Bibliothèque Nationale de France, a Parigge, stipate cu le Numere 5081, 5082 e 5083) 'u quale avere state destinate cumme croniste de uerre da 'u Re de Frange de l'epoche, Luigge XII, e presende sus a 'u poste a 'u mumende de le fatte, 'u Prof. Pitre Loglisci, jndr'à "La vera Storia del SACCO di Castellaneta" pubblecate jndr'à 'u 2005 presse l'Editore Andonie Dellisanti, ave sbuggiardanne le infondatezze ditte da Mauro Perrone e confermate da Enrico Mastrobuono, rivele ca jndr'à cetate de Castellaneta - apprime sotte 'u condrolle de le cchiù clemende milizie spagnole - s'avere accambate, jndr'à l'abbrile 1502, cinguande langire cumandate da 'u luèchetenende Louis De Saint-Bonnet. Chiste, in cambie de l'asile e de le provviggione ca avere ogne sciurne, s'avere 'mbegnate a pajà, ogne mese, 'na certa somme, cu monete d'ore. Ma siccome ca le milizie frangise non ge riuscivane a mandenè le 'mbegne lore, le Castellanetane, stanghe de aspettà inutilmende apprisse 10 mise de ospitalità, scerene a acchià le surdate spagnule, le radunarene vicine a 'u paese e, 'u 23 febbrare 1503, armate de ramagghie e de chiangune, traserene jndr'à le case lore, se scettarene cu forze sus de lore, le pigghiarene e le scettarene jndr'à le màne de le surdate spagnule, le quale le legarene e le purtarene vie cu lore, mettennele jndr'à priggiune sotterranèe, certe a Barletta e otre jndr'à otre cetate. St'aggressione avenìe vecine a 'a Cattedrale, cchiù precisamende jndr'à 'u viche Sacche.

Sapute 'u fatte, 'u duche de Nemours subbete subbete fuscìe a assedià Castellaneta, 'a quale penzò de scennè a patte cu 'u nemiche offrenne migliaie de libbre d'ore. Ma 'u duche de Nemours ne vulìe ttre vote tande e minacciò de dà fuèche a 'a cetate. Le congetadine, pigghiate da 'a disperazione, recurrerene 'n'otra vote a le arme cu l'aiute piccinne piccine de surdate spagnule e grazie pure a 'a condemboranèe aggressione de le spagnule a Ruvo (cetate cchiù 'mbortande pe le frangise), riuscirene a sarvà 'a cetate. Pe sta resistenze eroiche, 'a cetate de Castellaneta avenìe premiate da 'u Re Ferdinando 'u Cattoleche d'u titele de "Fidelissima Civitas".

Jndr'à 'u 1503 le cetadine de Castellaneta, cu l'aiute de quacche surdate spagnole, respingerene le truppe frangise cumannate da 'u duche de Nemours: stu fatte adda pigghià 'u nome de "Sacche de Castellaneta". Grazie a 'u curagge fatte vedè jndr'à st'occasione da le cetadine castellanetate, Ferdinande 'u Cattoleche davìe a 'u paese 'u title de "Fidelissima Civitas".

Jndr'à 'u 1519 le spagnule perderene 'a cetate cu le fiamminghe, 'a cetate scìe in rovine e subbìe 'nu periode luènghe de dominazione da vanne de cchiù feudatarie.

L'ere condemboranèe e 'u Brigandagge cange

Jndr'à 'u 1858 Gesèppe Garibaldi, vestute da venditore de cannele, 'ngondrò jndr'à 'u funne rusteche La Torretta certe castellanetane.

Doje anne apprisse, jndr'à 'u 1860, le castellanetate vutarene jndr'à 'nu mode quase plebbiscitarie pe l'annessione a 'u Regne d'Itaglie. Comungue 'u territorie castellanetane avenie ausate jndr'à l'anne ca venèrene cumme refuge da 'nu sbuènne de brigande, 'mbrà le quale 'u famose Andonie Locaso, lucane ditte 'u "Crapariello" ('u Craparidd), 'u quale avenìe giustiziate da le milizie d'u costituite Regne d'Itaglie e avenìe lassate esposte jndr'à chiazze prengepàle d'u paese (chiazze Vittorio Emanuele) pe cchiù de doje sciurne.

Castellaneta davìe 'nu pesande condrebbute de uemmene a 'a prima uerre mundiale e pe le tanda muèrte d'a uerre avenìe costruite jndr'à 'u luèche addò osce a die nasce 'u minicipie 'nu monumende cu atturne tanda arvule quande onne state le muèrte. 'U monumende a le cadute de tutte le uerre.

Jndr'à seconda uerre mundiale invece, successivamende a 'a ritirate de le tedesche, chiste urteme bombardarene 'a cetate e facerene 27 muèrte 'mbrà piccinne,cetadine e rappresendande de le Carabbenire pe colpe d'u scoppie de doje granate, colpevole sulamende de festeggià l'arrive de le lleate. Pe l'umanità espresse da le cetadine jndr'à sta triste occasione, avenìe assegnate a 'u comune 'a medaglie de bronze a 'u valore civile.

Une de le pàggene cchiù triste d'a storie castellanetate riguarde 'u crolle de 'n'indere stabbele in viale Verdi 'u 7 febbrare 1985, pe stu fatte murèrene 34 crestiàne. Apprisse a stu crolle, s'a costituite 'u Comitate de le Famigliare de le Vittime.

A le funerale partecipò pure 'u Presidende d'a Repubbleche Tagliàne de l'epoche Sandre Pertini.

'U processe ca ha seguite 'u fatte jè angore in corse, jndr'à 'u mendre addò stave 'u stabbele ha state costruite 'n'auditorium (jndr'à le locale d'u quale jè presende pure 'a bibblioteche comunale) e ha state 'nzippate 'nu monumende pe arrecurdà le vittime.

Monuminde e luèche de inderesse cange

'U territorie presende 'nu forte accendramende abitative jndr'à 'u nuclèe cetadine ce se esclude 'a frazione marittime de Castellaneta Marine e quedda rurale d'a Gaudella. Pu reste jndr'à le cambagne sonde presende cchiù o mene cinde massarie 'a uerre probbie storeche, certe de chiste fortificate, e cambe cultevate, soprattutte vignete e fruttete.

Architetture civile cange

'A cetate vecchie cange

 
Cendre storeche Castellaneta - vie 'a Marine
 
Castellaneta (cendre storeche) jndr'à 'u 1700

'U "paese vecchie" nasce 'nguèdde 'a Gravine de Castellaneta, jndr'à 'na posizione decendrate, e 'nu tiembe ere limitate da mure grosse grosse ca avvrazzavene 'u paese jndr'à vanna scuperte. 'U cendre storeche tène 'nu 'mbiande medievale, cu vicole e stradine assaije strette, ma le tesore de maggiore pregge architettoneche sonde d'u barocche. 'N'imbortanze architettoneche forta forte tènene le chiazze F. De Martino e Marije Maculate addò sonde presende le ttre edificie de maggiore fatture. 'A Cattedrale (o chiesere de San Necole) 'nzippate jndr'à 'u 1220 e quase combletamende refatte jndr'à 'u XVIII sechele (sulamende 'u cambanile ha rumaste d'a chiesere vecchie). Belle probbie ète 'a facciate barocca soje e angore de chciù 'u soffitte de legne 'ntagliate, cu ttre tele d'u 1700 de Carlo Porta (L'Assunzione, San Necole ca sarve Diodato e 'A cadute de le Angioine) e quattre de fine 1770 - inizie 1800 de Dumeneche Carella de Martine (Criste jndr'à 'u Cenacole, Criste ca comuneche San Pitre, Le nozze de Canan e Davide ca balle nnande a l'arche e le Filisdeie ca 'a restituiscene a 'u popole elette. 'U palazze settecendesche affianghe, 'u Vescovile, (sede osce a die d'u vescovade) custodisce 'nu dipinde ca resale a 'u 1500 d'u Santacroce e otre 'nderessande tesore artistece.

'U Palazze Baronale, sede storeche d'u potere politeche, trasformate apprime jndr'à 'nu seminarie, pò jndr'à 'nu convende de le sore de Sanda Chiara.

Jndr'à 'uborghe andiche se iacchiane 'nu sbuènne de palazze signorile, sindome de granne cangiaminde 'mbrà feudatarie sus a stu territorie. Da arrecurdà 'u Palazze Catalano cu 'a facciata soje ca jè oriendaleggiande, 'u Palazze Sarapo cu 'u purtone sue barocche e le palazze D'Alagni, Lagroia e Frisini.

Da vedè sonde pure pure chiazze Umberto I cu 'a Fundane Monumendale cendrale (1871) e 'u monumende a Rodolfo Valentino (1961) ca se iacchie 'mbonde a 'a "Passeggiate" dedicate a 'u stesse attore e fatte cu 'a maioleche.

Architetture releggiose cange

Assaije probbie sonde le chiesere jndr'à zone andiche, a testimonianze d'a granne 'mbortanze ca ave avute stu paese pure cumme cendre releggiose, da sechele sede d'a Diocesi de Castellaneta. Da arrecurdà sonde San Dumineche (spicciate jndr'à 'u 1861) cu 'a caratteristeca facciata soje da 'u doppie stile, cu 'a vanne ierte Rinascimendale e cu 'u purtale da 'u 'ngonfondibbele stile barocche.

 
'A chiesere de San Dumineche

Otre chiesere oramaie non ausate pe rite releggiose sonde Sanda Marije, San Gesèppe, Sanda Chiara, Sanda Caterine, Madonne de l'Aiute e San Giuanne in muricielle.

Pure jndr'à 'u reste d'u paese stonne otre chiesere 'mbortande pure pa lore architetture e pe le bellezze ca tenene. San Michele chiesere settecendesche costruite a le limite d'u paese vecchie e osce a die 'nglobbate jndr'à 'u cendre d'u paese. Tène tele d'u Cinghecinde e d'u Settecinde.

 
'A chiesere de San Michele

San Frangische d'Assisi (1471) e 'u convende de le Frate Minore (1592). 'A chiesere nasce jndr'à vanna nove d'u paese, 'nu tiembe ('mbonde a le anne sessande) ere assaije lundane da 'u reste d'u paese. Tène capelavore d'u XVII sechele|Seicinde]] e d'u Settecinde, 'nbrà le quale 'n'imbortande opere sus a l'altare de Girolamo de Santacroce ca rappresende 'a Vergine azzettate sus a 'u trone cu 'u piccinne ca preie 'mbrà iangele, sande e apostole.

Sanda Marije d'a Luce, dette pure Marije sandissime3 Assunde o angore Sanda Marije d'u Pesco (fatte atturne a 'u XIII sechele) jè une de le poche esembie de arte goteche-angioine d'u paese 'nzieme a 'u cambanile d'a Cattedrale. 'A leggende dice ca sta chiesere avere state fatte ex voto da 'nu capitane ca s'avere sarvate da 'nu naufragge apprisse ca s'avere affiddate a 'a Madonne de l'Assunde. 'A chiesere tène 'a forme, pe colpe d'u dislevélle sus a 'u quale ha state costruite, d'u ponde de 'na nave. Jndre tène 'mbortande affresche.

Otre chiesere sonde 'a cinghecendesche San Rocco osce a die annesse a 'u vecchie spedale e 'a seicendesche Mater Christi, pure jedde costruite lundane da 'u cendre abitate e vecine a l'omonime 'nzediamende rupestre e da l'architetture modeste. 'A chiesere de San Dumineche ca se iacchie jndr'à vanna vasce d'u cendre storeche e 'a Parrocchie Cuore Maculate de Marije, strutture moderne. Se aspette 'a costruziona nove d'a chiesere de San Frangische d'Assisi.

Site archeologgece cange

Le 'nzediaminde rupestre cange

 
'Nzediaminde rupestre
 
'Nzediaminde rupestre
 
'Nzediamende rupestre Attane Eterne

Lunghe le gravine sonde presende 'nu sacche de 'nzediaminde rupestre. Certe sonde de origgene ierte medievale (V-X sechele), quanne 'a reggione vevìe 'nu periode de forte decadenze politeche e economeche e avenìe ripetutamende attaccate da popolazziune furastiere (apprime le Gote, po le Longobbarde e le Saracene).

Apparte ca da necessità difensive, 'a vite jndr'à le grotte avenìe 'ngentivate jndr'à l'VIII sechele da 'a lotte iconoclaste de Leone III e jndr'à chidde stesse gravine acchiarene refugge 'nu sbuènne de monace grecie, arrevate da l'Oriende.

Certe 'nzediaminde rupestre sonde:

  • Sanda Marije d'u Pesco. 'Nguèdde 'a Gravine de Castellaneta a vecine vecine a 'a chiesere de l'Assunde. 'U nome avène probbie da piscus (rupe) probbie pa vicinanze d'a gravine. Jndre ha state acchiate 'u dipinde 'A Madonne cu 'u Piccinne d'u 1200.
  • Sanda Marije d'u Soccorse. 'Nguèdde 'a Gravine de Castellaneta 'nu picca lundane da 'a chiesere de l'Assunde. Jndre stonne tracce d'u dipinde de 'nu sande.
  • Sanda Lucie, 'Nguèdde 'a Gravine de Castellaneta. Jndre se ponne vedè reste de decoraziune.
  • Sanda Marije de Costandinopole (IX-X sechele). Nasce jndr'à Gravine de Coriglione jndr'à le vicinanze d'a chiesere Mater Christi. 'U 'nderne jè divise jndr'à ttre navate cu reste de decoraziune e affresche sus a le parete.
  • Mater Christi jndr'à 'u terrene agricole de 'nu private jndr'à le vecinanze de l'omonime chiesere. A ttre navate, jndre ste quacche graffite (cumme 'u simbole de Gesù. Le affresche onne sciute combletamende perdute.
  • Attane Eterne. Nasce jndr'à Gravine de Coriglione. 'A cripte jè ipoggèe e jè 'a ttre navate irregolare. L'abside cendrale jè senze altare. Sus a le parete sonde presende affresche Bizzandine ca raffigurescene 'U Criste 'mbrà 'a Vergine e San Giuanne e otre ca raffigurescene sande databbele (XIV sechele)
  • Sande Stefano. Jndr'à l'omonema Gravine. Jndre se ponne vedè reste de affresche dedicate a Sando Stefano e San Necole. 'Nzediamende databbele XIV sechele.
  • San Michele Arcangele. Jndr'à Gravine de Sando Stefano. Tène affresche d'u XII sechele ca raffigurescene San Michele, 'naMadonne cu Piccinne e otre sande. Jndre stonne pure graffite ca raffigurescene anemale.
  • Ovile Vecchie, Jndr'à une de le gravine de Mondecamble a 'u confine cu Làterze. Cripte cu doje navate e doje ingresse. Presende jndre tracce de affresche.
  • Sanda Marije d'u Puerte. Jndr'à le vicinanze de l'omonema Gravine, a 'u confine cu Gioia d'u Colle jè racchiiuse jndr'à massarie da 'u stesse nome.

Aree naturale cange

Le gravine cange

 
Gravina Granne
 
Gravina Granne
 
Gravine cu ponde-canale de l'Acquedotte Pugghiese

Le prengepàle gravine ca se iacchiane sus a 'u territorie sonde:

  • 'A Gravine de Castellaneta o Gravina Granne (avvrazze 'u borghe andiche). Une 'mbrà le cchiù granne e spettacolare gravine d'a Pugghie. Se estenne pe 'na decine de chilometre cu 'nu sacche de rientranze, profonne jndr'à 'u punde massime 145 metre e larie 'mbonde a 300 metre. Lunghe 'u percorse sue sonde presende 'nu sacche de 'nzediaminde storeche-archeologgece.
  • 'A Gravine d'u Puerte, vecine a Monturse a 'u confine cu Gioia d'u Colle. Da arrecurdà 'a presenze de Dolmen, de 'nu villagge peucete de la Castellucce e de l'omonema massarie storeche.
  • 'A Gravine de Coriglione, addò se iacchie 'u 'nzediamende rupestre de Sanda Marije de Costantinopole
  • 'A Gravine de Sando Stefano cu l'omoneme villagge rupestre.
  • Le Gravine (6) de Mondecamble vecine a l'omoneme colle.

Suggettate cange

Evoluzione demografeche cange

Crestiane censite

Culture cange

'Struzione cange

Scole cange

Fatte cange

  • Fiere de Sand'Anna e corteo storeche medievale (fine de luglie)
  • corteo storeche e mercate medievale jndr'à 'u borghe andiche (novemmre)
  • A Fanova, fanove de San Gesèppe ca se fanne jndr'à tutte 'u paese 'nzieme a l'arvule d'a cuccagne (19 màrze)
  • Rite d'a Sumàne Sande, ca partene 'u sciuvedìe sande cu 'a visite de le sepolcre e vonne nnande cu 'a prugessione de le Mistere d'u venerdìe sande e cu quedde de Criste Muèrte d'u sabbate sande (marze o abbrile)
  • Tappe de l'European Challenge Tour de golf (abbrile)
  • Presepe jndr'à 'u cendre storeche (decemmre, scennare)
  • Presepe vivende jndr'à 'u cendre storeche (decemmre, scennare)
  • Rockfest - serate dedicate a totte le band emergende de Castellaneta e de le paise vecine (agosto)
  • Feste de San Frangishce de Paola copatrone de Castellaneta (masce)
  • Sagra da far'nèdd, se face pe cchiù de 2 km jndr'à 'u borghe andiche lunghe le quale jè possibbele assaggià 'nu sacche de piatte tipece (frisedde cu uegghie extravergine d'alie, focacce, chianghiaredde e fricelle, carne a 'u fornelle, muzzarelle e formagge frische, vine, frutte e doce...) e la Far'nèdd, 'a vecchia farine ca se ave manicanne orze e cicere.
  • Prugessione jndr'à 'u mare d'a Stella Maris protettrice d'a frazione marittime (15 aguste)
  • Natale insieme con la pizzica, cu assagge de piatte tipece (decemmre)

Personalità legate a Castellaneta cange

Rodolfo Valentino
 
Rodolfo Valentino

Rodolfo Valentino, nome satte-satte Rodolfo Pitre Filiberte Raffaelle Guglielmi, nascìe a Castellaneta jndr'à 'u 1895. Ha state 'u prime vere dive d'u cinema 'ndernazionale.

Avenève da 'na famigghie borghese d'u luèche, ha state figghie de Giuanne, de professione veterinarie, e de Marije Berta Gabrielle Bardin, gentildonne de origgene frangese e dame de combagnie d'a marchese Giovinazzi. Frequendò le scole elemendare a Castellaneta pe pò condinuà le studie apprime a Tarde e pò a Perugge. Se diplomò in agrarie a Genova, pò a 17 anne se traferìe a Parigge e, jndr'à 'u 1913 se 'mbarcò pe le State Aunìte addò se facìe notà cumme ballerine. Aqquà 'ngundrò Norman Kerry ca 'u convingìe a scè a Hollywood, addò accumenzò a avè le prime parte 'mbortande apprisse 'na parendese cumme combarse. Murìe jndr'à 'u 1926 pe colpe de 'na peritonite, apprisse ca avere recitate jndr'à 'nu sbuènne de film 'mbortande.

Congidenze vulìe ca 'a date d'a nascita soje (1895) corresponne a quedde d'a nascite d'u cinema, e ca quedde d'a morta soje (1926) corresponne a quedde d'a nascite de le prime film cu 'u sonore e a 'a conseguende lenda lende agonie d'u cinema muto, du 'u quale jidde avere state 'u maggiore 'nderprete maschile. A jidde ha state dedicate a Castellaneta 'na statue jndr'à classeche pose d'u film Il figlio dello sceicco, mise 'mbonde 'a "Passeggiate" 'nditolate a jidde stesse, eppure 'nu musèe e 'na targhe mise sus 'a case natale soje rialate da 'nu gruppe de appassionate americane de Cincinnati (Ohio).

Sciugrafije andropeche cange

Fraziune cange

Castellaneta Marine cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Castellaneta Marine.
 
Castellaneta Marine, Mare e Dune

Sus 'a coste se stenne 'a frazione de Castellaneta Marine, 'a quale tène pe origgene e ause, 'na funzione turisteche. 'A frazione marittime, comboste quase esclusivamende da ville, jè combletamende sckaffate jndr'à verde pinete de Bosche Pineto ca se stenne cchiù o mene pe 9 km lunghe 'a coste, trasenne verse 'u 'nderne d'u territorie pe cchiù de 300 m.

Castellaneta Marine offre a le turiste 'nu mare cristalline, 'na sabbie fina fine e dune fossile de gfranne 'nderesse naturalisteche e sciendifeche. Sus a 'u territorie sonde presende alberghe e 'mbortande villagge turistece, in particolare jndr'à le zone de Riva dei Tessali ('mbortande 'u cambe da golf sue) e Termitosa.

'U 'nzediamende nasce jndr'à l'anne sessande a l'inderne d'a pinete marittime. Servìe 'n'opere de bonifeche d'a zone (ca apprime ere paludose pe colpe d'a particolare tessiture geologgeche de le doje costiere) pe fà addevendà 'a frazione javetabbele. Aqquà onne nate jndr'à picche tiembe 'nu sbuènne de ville, certe de probbietà de personagge famose cumme, pe esembie, Sophia Loren.

Le strade de Castellaneta Marine onne nome referite soprattutte a 'u periode storeche de corse verse 'u spazie quanne in effette 'a fraziona marine avere nate. Non g'è difficile acchià strade ca se referiscene a 'a lune (cumme Mare de le vapore, Oceane de le Tembeste, Baia de le flutte), a famose astronaute americane e sovietece (Neil Armstrong e Jurij Gagarin...), a veicole spaziale (Sojuz, Viking...) e missione (Apollo...) e politece de quidde periode (John Kennedy).

Ce se leve 'a strade prengepàle de ingresse (Viale de le Pine) in onore d'a pinete ca ospitesce 'a frazione e 'u Lunghemare ca jè dedicate a le "Eroi d'u Mare", 'u reste de le strade cetadine jè fatte apposte pe ce ame viaggià cu 'a fandasie 'mbrà e cchiù nnande de le nuvole.

Economije cange

Agricolture cange

Quidde de l'agricolture jè 'u settore tradizionale de l'economije castellanetane. 'Mbortande e assaije apprezzate sonde leuve da tavole (uve Itaglie sus a tutte), le Clemendine d'u Gurfe de Tarde e totte 'a frutte prodotte jndr'à vanna meridionale d'u territorie sue.

'Mbortande ète pure 'a coltivazione de alìe ca servene pa produzione de l'Uegghie Terre Tarentine, eppure de foragge e de grane tuèste ca se producene prengepalmende jndr'à vanne murgiane d'u territorie castellanetane.

Otre settore assaije forte jè quidde de le amennele, 'mbrà le cchiù apprezzare in Itaglie.

Turisme cange

'U turisme jè 'u settore ca s'à sveluppate urtemamende.

Castellaneta ha state inzignte jndr'à l'anne 2006 de 'na vele da vanne de Legambiente jndr'à tradizionale Guida Blu ca l'associazione ambiendaliste scrive ogne anne.

L'offerte turisteche de Castellaneta Marine jè soprattutte de carattere staggionale e tène lide private attrezzate, alberghe e 'mbortande villagge turistece, doje parche divertimende (Felifonte e Felisia cu 'nzeccate 'a sale IMAX) e diverse discoteche.

Urtemamende le villagge turistece stonne a cercane de destaggionalizzà l'offerte revolgennese pure a 'u turisme de affare.

Infrastrutture e trasporte cange

 
Collegaminde cu 'a Provinge de Tarde

Strade cange

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vide):

Ferrovie cange

Le collegaminde ferroviare sonde assicurate sie cu Tarde ca cu Bari, e verse tutte le località servite da le linèe ioniche e adriateche. Vè pure arrecurdate 'u collegamende ferroviarie ioniche ca colleghe 'a frazione marine cu Tarde e Crotone.

Aeropuerte cange

L'Aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter.

Le otre aeropuerte cchiù vecine sonde:

Amministrazione cange

Sinnache: Italo D'Alessandro (D'Alessandro Sindaco - Civica - CdL) da 'u 11/06/2007

Otre 'mbormaziune amministrative cange

'U Comune de Castellaneta ha fatte parte d'a Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine 'mbonde a 'a soppressiona soje.

Sport cange

Ballone cange

'A suggettate de ballone maschile chciù 'mbortande jè l'A.C.D. Castellaneta' ca stè jndr'à prima categorije (girone B). 'U Castellaneta ave cchiù vote sfiorate 'a promozione jndr'à Serie D. Culore sociale:Vianghe e Russe. Stadie: De Bellis.

Pallacanestre cange

'A suggettate de pallacanestre maschile jè 'a Valentino Basket. Ha state funnate jndr'à 'u 2005 e jndr'à 'u prime anne de vita soje ha state promosse jndr'à Serie D (girone B) vingenne tutte le partite. Nasce da 'a morte d'a gloriose S.S. Castellaneta basket fallite jndr'à l'estate d'u 2005 ca jndr'à staggione 2000-2001 avere militate jndr'à 'u cambionate nazionale de Serie B2. Culore sociale: Vianghe e Russe. Palazzette: Palatifo in via Aldo Moro

Vele cange

L'associzione de vele cchiù 'mbortande jè quedde d'u Circolo Velico Vega.

Golf cange

'U circole golfisteche "Riva dei Tessali Golf Club" jè 'u cchiù 'mbortande d'a Provinge de Tarde. Ogne anne jndr'à 'u cambe de 18 bochere d'u club se face 'u tornèe "Tessali-Metaponto Open de Pugghie e Basilicata" prestiggiose gare d'u Challenge Tour addò 'u mondepremie arrive a cchiù o mene 120.000 €.

Tennis cange

A Nova Yardinia, luèche de villeggiature de Castellaneta Marine, avènene fatte tornèe 'mbortande pure a levèlle 'ndernazionale cumme 'a Fed Cup addò l'Itaglie cchiù de 'na vote ha fatte 'a finale probbie a Castellaneta, vingenne pure.

Gallerie fotografeche cange

Gallerie de Castellaneta

'Ndruche pure cange

Bibbliografije cange

  • Cav. Giacomo Arditi - Castellaneta - (da La corografia fisica e storica della Provincia di Terra d'Otranto pp. 118-125) - Lecce - Stabbilimende Tipografeche "Scipione Ammirato", 1879-1885
  • Mons. Donato Colafemmina - Castellaneta nei manoscritti del Prof. Nicola d'Alagni - Castellaneta - Litotipografije Policarpo Michele, 1980
  • G. B. Pacichelli - Regno di Napoli in prospettiva, 1703
  • Pitre Loglisci, La vera Storia del Sacco di Castellaneta, Editore Andonie Dellisanti, 2005

Note cange

  1. Dato Istat - Popolazione residente al 31 maggio 2019.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Jndr'à l'eleziune comunale de Bologne d'u 1920, vingiute da le socialiste, avenìe elette consigliere. Segretarie provingiale d'u SFI, 'u sindacate de le ferroviere, e diriggende nazionale sue, avere subbite persecuziune da vanne de le fasciste, 'mbonde a 'u licenziamende, a 'u processe e a 'u fogghie de vie obbligatorie da Bologne (vd. pure Mauro Canali, Le spie del regime Il mulino, 2004).

Otre pruggette cange

Condrolle de autoritàVIAF (EN150092360 · SBN (ITENBASL000231 · WorldCat Identities (ENlccn-n80038201

Collegaminde fore a Uicchipèdie cange