Brinnese

'nu comune tagliáne


Vespero è già colà dov'è sepolto lo corpo dentro al quale io facea ombra: Napoli l'ha, e da Brandizio è tolto., op. cit., Dante Alighieri, Divina Commedia, Purgatorio - Canto III

Brinnese
comune
Brinnese – Veduta
Brinnese – Veduta
Culonne termale d'a vie Appia
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheRiccarde Rossi (centro-sinistra) da 'u 24-6-2018
Territorie
Coordinate40°38′18″N 17°56′45″E / 40.638333°N 17.945833°E40.638333; 17.945833 (Brinnese)
Altitudine15 m s.l.m.
Superficie332,98 km²
Crestiàne87 141[1] (31-12-2017)
Denzetà261,7 ab./km²
FraziuneTuturane
Comune 'nzeccateCarovigne, Cellino San Marche, Latiano, Mesagne, San Donaci, San Pitre Vernoteche, San Vito de le Normanne
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72100
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074001
Cod. catastaleB180
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1083
Nome javetandebrinnesine
PatroneSan Lorenze da Brinnese, San Teodore de Amasea
Sciurne festivePrime fine sumane de settemmre
Rappresentanze parlamendareuno
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Brinnese
Brinnese

Mappe de localizzazione: Pugghie
Brinnese
Brinnese
Brinnese – Mappa
Brinnese – Mappa
Posizione d'u comune de Brinnese jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

Brìnnese (tagliàne: Brindisi - IPA: IPA: /['brindisi]/[3], Brandizio jndr'à 'u tagliáne andiche, Brinnisi jndr'à 'u brinnesine, Brundisium jndr'à latine, Brentèsion (Βρεντεσιον) o Vrindhision jndr'à 'u greche andiche, Brunda jndr'à 'u messapeche) éte 'nu comune tagliáne de 87 141 crestiáne[4], capeluèche d'a provinge omonime jndr'à Pugghie.

Cendre 'mbrà le cchiù popolose d'u Salènde, jndr'à Pugghie, 'a cetate ave 'nu ruole 'mbortande assaije a levèlle commerciale e culturale, grazie 'a posiziona soje verse Oriende e a 'u puèrte sue, angore osce die esistende, sus a 'u mare Adriateche. Ha state sede provvisorie d'u guverne jndr'à 'u Regne d'Itaglie da 'u 1943 a 'u 1944. 'U comune jè membre de l'area vaste brinnesine[5] addò jè capefile.

Cu 'nu valore aggiunde procapite pare a 25.037 euro jndr'à 'u 2009, Brinnese jè a 'u 5º poste 'mbrà le comune d'a Pugghie[6].

Sciugrafije fiseche cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.
 
'A pianure salendine pe zone podologgeche

Brinnese nasce sus a 'nu puèrte naturale, 'n'insenature ca se sckaffe jndr'à coste adriateche d'a Pugghie. A 'u 'nderne de le vrazze cchiù de fore d'u puèrte stonne le isole Pedagne, 'n'arcipelaghe piccinne piccine ca osce a die no se pò scè 'ndrucà pe mutive militare (Gruppe Scole Onu, base fatte a le tiembe d'u 'ndervende jndr'à Bosnie).

Presendanne 'na morfologgije d'u territorie pianeggiande, 'u 'ndere territoriale comunale tràse jndr'à piane de Brinnese e se caratterizze pa vocazione agricole de le terrene sue. Se iacchie jndr'à vanne nord-oriendale d'a pianure salendine, a cchiù o mene 40 km da 'a Valle d'Itrie e quinde da le prime stuèzze de le vasce Murge.

'Nu picca lundane da 'a cetate se iacchie 'a Reserve naturale statale Torre Guaceto[7]. 'U mare Ionie se iacchie invece a cchiù o mene 45 km.

L'arèe comunale settendrionale jè vagnate da 'u prengepàle corse d'acque d'u Salènde, 'u Canale Reale ca iesse vecine a Torre Guaceto.

Territorie cange

'U territorie brinnesine[8] jè caratterizzate da 'na granne area sub pianeggiande da 'a quale iessene deposite calcarenitece e sabbiose de origgene marine; le quale presendane 'nu levèlle profonne argillose d'u pleistocene 'nferiore, e une angore apprisse carbonateche fatte da calcare mesozoice e da terrene d'u cicle sedimendarije d'a Fosse bradaniche. 'U svelupe de l'agricolture, soprattutte quedde indensive, ave causate 'n'aumende de l'auuse de le resorse idriche purtanne però 'n'aumende indiscriminate de le ause sue.

Clime cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Stazione meteorologgeche de Brinnese.

In base a le medie de referimende de le urteme trend'anne (1961-1990), 'a temberature medie d'u mese cchiù fridde, scennare, arrive chciù o mene a +9,6 °C, invece quedde d'u mese cchiù cavede, aguste, arrive 'nzigne a +25 cu punde ca ponne arrevà 'nzigne a le +35-40 °C. Le precipitaziune medie de ogne anne, 'nferiore a le 600 mm, presendane 'nu minime jndr'à primavere-staggione e 'nu picche jndr'à l'autunne-inverne[9][10][11].


BRINNESE Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 12.7 13.2 15.0 18.0 22.0 25.8 28.5 28.6 25.9 21.6 17.4 14.1 13.3 18.3 27.6 21.6 20.2
Temb. min. medie (°C) 6.3 6.6 7.9 10.1 13.7 17.6 20.4 20.6 18.2 14.7 10.5 7.6 6.8 10.6 19.5 14.5 12.9
Piogge (mm) 60.2 63.1 73.4 35.0 28.7 19.4 10.3 25.3 45.6 71.0 74.2 68.1 191.4 137.1 55 190.8 574.3
Sciurne de pioggie (≥ 1 mm) 9 8 8 6 4 3 2 3 4 6 7 9 26 18 8 17 69
Umidità relative (%) 78 75 74 72 70 71 70 72 74 76 77 77 76.7 72 71 75.7 73.8
Eliofanie assolute (ore) 3.9 4.4 5.3 6.7 8.6 9.9 10.8 9.8 8.0 6.2 4.4 3.6 4 6.9 10.2 6.2 6.8

Origgene d'u nome cange

'U toponime latine Brundisium, attraverse 'u greche Brentesion, face arrecurdà 'u vocabbole messapeche Brention: cape de cerve[13][14].

'U nome d'a cetate pare, quinde, ca se referisce a 'a forme d'u puèrte ca richiame 'a forme d'a cape de l'animale.

Storie cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie de Brinnese, Storie d'u Salènde e Storie d'a Pugghie.

Cetate andichissime, porte d'Oriende, jè 'nu crocevie de culture e crestiane, ave vissute 'na storie ca 'nghianave e scenneve, caratterizzate da belle periode ricche assaije e periode de decadenze, sembre in strette correlazione a 'a posizione sciugrafeca soje e a 'mbortanze d'u puèrte sue.

Origgene cange

Jndr'à 'u promondorie de Punte de le Terrare, ca se iacchie jndr'à 'u puèrte de fore, ha state acchiate 'nu villagge de l'età d'u bronze medie (XVI sechele n.C.) addò 'nu gruppe de capanne, prutette da 'nu terrapiene de petre, ave restituite frammende de cerameche micenèe. Pure Erodote avere parlate de 'n'origgene micenèe pe ste popolazziune. 'A necropoli de Tor Pisana (a sud de quidde ca osce a die jè 'u cendre storeche de Brinnese) ave date vase protocorinze d'a prima metà d'u VII sechele n.a.C.. 'A Brinnese messapeche mandenìe securamende de le rapporte commerciale 'mbortande cu 'a coste adriateche de fronde e cu le popolazziune greche de l'Eggèe: ste rapporte osce a die sò documendate da 'nu sbuènne de reperte archeologgece[15] mendre ha state assaije in condraste cu 'a cetate de Tarde vecine a jedde.

'U periode romane cange

 
'U percorse d'a Vie Appie

Jndr'à 'u 267 n.C. Brinnese, cumme a tutte 'u Sàlende, avenìe conguistate da le Romane e devendò 'nu scale 'mbortande assaije pa Grecie e l'Oriende, a le brinnesine avenìe recanusciute 'a cetadinanze romane (240 n.C.) e quinde avenìe 'nzippate a ranghe de municipie jndr'à 'u 83 n.C.. 'A cetate canuscìe durande 'u periode romane l'età soje cchiù 'mbortande e tenève de le collegaminde stradale 'mbortande cu Rome ausanne le consolare Appie, 'a Regina Viarum, e 'a vie Traiane. Crocevie culturale, soprattutte pe ce sceve jndr'à Grecie pe mutive culturale, ave date le natale a 'u poete Marche Pacuvio, 'u cchiù granne tregediografe latine, nepote de Quinde Ennie, ca avenève conziderate da Cicerone "l'attane d'a letterature latine"; Giulie Cesare e Ottaviane se 'mbarcarene da Brinnese pe scè jndr'à l'Eggitte[16]; Marche Tullie Cicerone rumanìe purcé ere ospite de Lenio Flacco e aqquà screvìe le Lettere Brinnesine (Lettere Brindisine)[17]; a Brinnese rumanìe pure Orazio, accumbagnate da Mecenate; ha state mete d'u sbarche de Agrippine cu le cenere de Germaniche; 'u famose Virgilie murìe 'u 21 settemmre 19 n.C. probbie turnanne da 'nu viagge da 'a Grecie. Jndr'à 'u periode de massime splendore de Rome, Brinnese rappresendave forse 'u puèrte cchiù 'mbortande de tutte 'u 'mbere; probbie 'u scale sue devende 'mbortande jndr'à 'u Medioeve pe le crociate jndr'à Terrasande, e jndr'à 'u XIX sechele pu collegamende 'mbrà Londre e le Indie Oriendale (assaije chiaute 'nglise ca resale a 'a seconde metà d'u Uetteciende stonne jndr'à 'u cambesande comunale prengepàle).

Medioeve cange

 
Mappe de Brinnese d'u XVI sechele, opere de l'ammiraglie turche Piri Reis

Sede episcopale 'nzigne da l'età apostoleche[18], Brinnese ha state 'nu cendre 'mbortande pe l'evangelizzazzione d'a zone. Spicciate 'u periode fortunate sotte a 'u 'Mbere romane, 'a cetate ere ggià desilate jndr'à 'u VI sechele quanne avenìe occupate da le Gote[19]; jndr'à 'u 674 avenìe pigghiate da le Longobbarde guidate da Romualde[20] e pò assaltate da le Saracine jndr'à 'u 838[21]; e pò angore turnò sotte a 'u condrolle de le 'mberature bizzandine ca se preoccuparene de costruirle arrete, pò essere ca a le inizie d'u XI sechele, 'ngarecanne 'u protospatarie Lupe.

Jndr'à 'u 1070 avenìe conguistate da le Normanne devendanne parte d'u Pringipate de Tarde e d'u Ducate de Pugghie; ha state 'a prima signorìe de le conde de Conversane e pò, apprisse 'a revolte baronale d'u 1132, cetate demaniale pe volere de Ruggere II; 'a cetate pugghiese recuperò pe 'nu picche 'u faste d'u passate durande 'u periode de le Crociate, quanne avìe arrete 'a sede episcopale, 'ndrucò 'a costruzione d'a cattedrale nove e de 'nu castelle nuève cu 'nu arsenale 'mbortande, devendò puèrte privileggiate pa Terra sande e pure sede de une de le zecche d'u Regne de Sicilie.

Ha state jndr'à Catterale de Brinnese ca se facerene le nozze d'u pringipe normanne Reggere, figghie de re Tancredi (ca jndr'à 'u 1192 lassò a arrecorde 'na fundane monumendale) e quedde d'u 'Mberatore Federiche II de Svevie, cu l'erre a' corone de Gerusalemme, Isbelle (o Jolande) de Brinesse (9 novremmre 1225)[22] e, sembre Federiche II, partìe probbie da 'u puèrte de Brinnese jndr'à 'u 1227 pa Seste crociate[23].

Avenìe fortemende colpite da 'a peste gnore e recuperò, chiane chiane, le andiche dimenziune demografeche grazie a 'mbortande flusse migratorie de slave, albanise e grece ca arrevavane da oltre 'u mare.

File:Re brindisi.jpg
Vittorie Emanuele III a Brinnese panne in rassegne 'na formazione d'u Reggie Esercite

Storie moderne cange

Da 'u 1496 a 'u 1509 appartenìe a Venezie pe pò passà sotte a 'u dominie spagnole. Probbie sotte a 'u periode vicereale accumenzò 'nu periode luènghe de decline, de pare passe a 'u progressive impaludamende d'u puèrte.

Stu guverne gestite male purtò 'a cetate jndr'à 'na situazione brutte assaije, mendre 'a dominazione spagnole avere fatte de Brinnese 'nu pole strateggeche pa releggione cattoleche ('nfatte 'a cetate cundave cchiù o mene 36 convende); l'aristocrazie viveve jndr'à dissolutezze cchiù assolute, 'u popole mureve de fame assaije probbie. Scucciate da sta situazione drammateche, 'u 5 sciugne 1647 doje commerciande navale piccinne navali Teodore e Dunate Marinazzo organizzarene e aizzarene le crestiane cu 'na revolte ca vedìe 'a priggionìe d'u sinnache e l'asckuamende d'u palazze d'a zecche, l'assalte a le dimore de le nobbele a 'u servizie d'a Spagne e spicciò cu l'instaurazione de 'na specie de guverne autonome. 'A revolte avenìe fermate sulamende 'n'anne apprisse quanne avenìe mannate 'na flotte a espugnà 'a cetate, le frate Marinazzo avenèrene però catturate e 'mbiccate a Napule 'u 29 scennare 1650.

Cu 'a dominazione successive borboneche se avìe 'nu periode de crescite economeche: jndr'à 'u 1775, sotte a Ferdinande I de le Doje Sicilie, avenìe attivate arrete 'u canale d'uscite d'u puèrte 'nderne e avenèrene resanate le palude 'nzeccate 'a cetate.

Storie condemboranèe cange

L'annessione a 'u Regne d'Itaglie, jndr'à 'u 1860, e l'aperture d'u canale de Suez, jndr'à 'u 1869, purtarene 'a cetate 'na linfe vitale nove, ca permettìe de devendà 'u terminale preferenziale pa Valigge de le Indie e 'mbortande snode mercandile pa granne ex colonie brittanneche.

Durande 'a seconda uerre mundiale Brinnese devendò sede d'u comande alleate pu vasce Mare Adriateche, pigghianne 'n'imbortanze stratteggeche forte assaije e pajanne stu ruole cu 'nu sbuènne de bombardamende jndrìà zone storeche. 'Mbrà 'u settemmre 1943 e 'u febbrare 1944, successivamende a 'a fusciute de Vittorio Emanuele III da Rome[24], 'a cetate offrìe refugge a l'indera dinastie[25][26] devendanne pe sei mise sede temboranèe d'u guverne.

Simbole cange

 
Lungomare Regina Margherita di Brindisi

'U site Comune tagliàne[27] descrive 'u stemme d'a cetate jndr'à stu mode:

De russe a 'u rengondre de cerve d'ore; ramose d'argende cu sus doje culonne d'u stesse, cu base, capitelle e corone a l'indiche d'ore. 'U scude tène sus 'a corone d'a cetate, fregiate da 'a croce de uerre, araldicamende mise, op. cit.

'U stemme d'a cetate de Brinnese, pigghie origgene da certe caratteristeche peculiare de l'andiche cetate de Brinnese, quacched'une de lore angore osce a die se ponne 'ndrucà. 'A cape de cerve derive da 'u toponime messapeche d'a cetate "Brention", toponime ispirate da 'a forme d'u puèrte cetadine, ca arrecorde, appunde, le ramificaziune de le corne de 'nu cerve: quiste jè 'ndrucabbele angore osce a die da le fote satellitare, ca evidenziane le doje sene, de levande e ponende, addò 'u puèrte jè divise. Jndr'à 'u stemme stonne pure presende le accussìditte "culonne terminale" d'a Vie Appie, 'ndrucabbele osce a die sus a quedde ca jè comunemende chiamate 'a "Scalinate Virgilie".

Monuminde e luèche de inderesse cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Monuminde de Brinnese.

'A cetate de Brinnese stipe 'nderessande testimonianze monumendale da l'andichità a l'età moderne. Jndr'à le prossime righe stonne le luèche de inderesse cchiù 'mbortande:

Architetture releggiose cange

 
Chiesa di San Giovanni al Sepolcro
 
Chiesa di Santa Maria del Casale, capolavoro romanico-gotico

Periode medievale cange

Da 'u Rinascimende a l'Aunità d'Itaglie cange

Urteme periode cange

Otre chiesere cange

  • Ave Marije Stelle
  • Criste Salvatore
  • Core 'Mmaculate de Marije
  • San Necole
  • Sandissime 'Ddulurate
  • Santissime Annunziate
  • San Frangische d'Assise
  • San Giustine de Jacobis
  • San Leucio
  • San Lorenze da Brinnese
  • Spirite Sande
  • Santissime Abbevescimende
  • San Vite Martire
  • Madonne d'a Scale
  • Madonne de Lorete
  • Sand'Andonije da Padove
  • San Michele Arcangele (ditte de le Scole Pie)
  • San Sebastiane (dette de le Anime)
  • Sanda Marije d'a Fundane e de le Cappuccine
  • Sanda Marije d'u Romitorie
  • Sandissime 'Ddulurate (a Tuturane)
  • Madonne d'u Giardine (a Tuturane)

Architetture civile cange

 
Le doje culonne romane

Età andiche cange

Età medievale cange

Età moderne cange

Età condemboranèe cange

File:Monumento al Marinaio d Italia.jpg
'Ndrucamende d'u Monumende a 'u Marenare

Architetture militare cange

Site archeologgece cange

Arèe naturale cange

 
Primavera nell'Oasi del Cillarese

Jndr'à l'ambite territoriale d'u comune se iacchiane de le arèe ambiendale prutette, quacchedune de chiste istituite da picche:

Arèe ambiendale prutette cange

Parche comunale cange

Suggettate cange

Evoluzione demografeche cange

Crestiane censite[35]

Migraziune cange

Brinnese ha state oggette de 'na granne emigrazione durande 'u Noveciende, accussì cumme tutte le cetate d'u Mezzoggiorne. L'emigrazione regaurdave soprattutte le fasce sociale cchiù vasce ca lassavane le cambagne[36]. L'emigrazione pò essere recondotte jndr'à doje ondate granne granne. 'A prime, ca ave avute 'u massime jndr'à le anne apprimme e apprisse 'a prima uerre mundiale, ave pe destinazione prengepàle le Americhe (State Aunìte, Argendine, Brasile), pe pò sce verse l'otre paise de l'Europe cendre-settendrionale, ca devendò accussì 'a destinazione prengepàle de l'emigrazione pugghiese. Quedde apprisse 'a seconda uerre mundiale, purcé stave 'u sveluppe industriale de certe arèe settendrionale d'u Paese: 'u Piemonde e 'a Lombardie, soprattutte a Melane.

Partenne da le anne sessande cu 'a realizzazzione d'u granne petrolchimeche ca sceve a aggiungerse a le 'mbrese meccaneche e aeronavale, Brinnese putè garandìe opportunità de fatìe a tecnice e operaie. 'A cetate canuscìe quinde 'na immigrazione reggionale piccenne, attiranne famigghie da le province 'nzeccate.

'N'otre capitole 'mbortande jndr'à demografije cetadine ha state securamente l'esode albanese d'u 1990-1991 (ca avveramende ave durate ninde ninde dece anne) ca purtò jndr'à 'u puèrte de Brinnese ondate de sbarche de immigrate[37]. Jndr'à l'emergenze le cetadine facerene 'na granne fatìe pe dà 'na màne a le crestiane ca sbarcarene, le cetadine averene 'na granne solidarietà verse le albanise. 'Nu sbuènne de crestiane carresciarene bene de prima necessità, offrirone cibe e acque a le tanda albanise ca arrevarene jndr'à chidde nave-rottame addò le crestiane stavane a fiche, apprisse 'u passagge da 'u Canale de Otrande.

Ce duranne le anne novande l'emigrazione verse 'u node se avere redotte, jndr'à l'urteme decennie 'a crise de l'industrie labour intensive, non supportate da 'na diffusione de le 'mbrese medie e piccele sus a 'u territorie, e le anne de ferme de l'economije tagliàne e, angore de cchiù, de quedda meridionale ave fatte sine ca 'u fenomene, soprattutte quedde de le uagnune, accumenzasse arrete forte forte. A pigghiarne 'u beneficie onne state soprattutte le pole cchiù attrattive d'u Paese: le 'ndustrie d'u nord est, le cetate granne cumme Rome, Melane e Bologne ca, angore osce a die, sò sie pe le mutive de fatìe, ca pe mutive de studie le mete privileggiate de migliaie e migliaie de brinnesine. 'U circole viziose de Brinnese eppure d'u Mezzoggiorne jè ca, essenne luèche de partenze de fatiature e studinde universitarie ca se spostane, se 'mboverisce de capitale umane, provocanne jndr'à 'u medie e lunghe periode 'nu retarde de sveluppe jndr'à 'u tessute economeche e suggiale.

Osce a die, Brinnese, jè 'na cetate ca canosce pure 'na regolare immigrazione extracomunitarie, pure ce le valore sò lundane da chidde de le cetate d'u Nord Itaglie.

Etnie e minoranze furastire cange

Le furastire regolare residende sò 2 152[38] pari a 'u 2.42% d'a popolazzione brinnesine. 'A comunitate cchiù granne ha state pe 'nu sacche de tiembe quedde albanese, osce a die supranate da quedda rumene. 'U numere de albanise ca onne decise de rumanè jndr'à cetata pugghiese jè, comungue, assaije trascurabbele respette a le crestiane ca onne passate. Brinnese, infatte, ave rappresendate, e angore osce a die rappresende, pe stu popole balcaneche 'u prime passe versel'Itaglie e l'Europe occidendale.

'U numere ierte de statunitenze se spieghe da 'u fatte ca, 'mbrà Brinnese e San Vite de le Normanne avenìe installate, e ave operate jndr'à totte 'a seconde metà d'u Noveciende, 'na stazione de l'areonauteche militare statunitenze[39]. Pure ca 'a base non g'è cchiù operative da anne, 'nu sacche de militare onne decise de rumanè a vivere jndr'à cetata pugghiese.

'A presenze de le 'nglise jè 'u resultate de 'nu fenomene ca, da ninde ninde 'nu decennie a sta vanne, pare conzolidarse jndr'à 'u territorie: 'n'immigrazzione da vanne de famigghie d'u Nord Europe, soprattutte 'nglise e irlandese[40]. Ste famigghie, de solite fatte da penzionate, decidene de accattà de le ville jndr'à cambagne brinnesine e goderse tutte l'anne de le belle temberature d'u poste. Stu fenomene, assaije recende jndr'à Pugghie, jè canusciute cumme "Salentoshire", neologgisme scherzose sus 'a falsarighe d'u "Chiantishire", ca se referisce a 'u conzolidate turisme 'nglese jndr'à Toscane[41].

Aquuà sotte le date statistece d'a combosizione migratorie jndr'à cetate de Brinnese[38]:

Lènghe e dialette cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette brinnesine.

Tutti li cristiani tì 'lu mundu nascunu libberi e li stessi pì tignità e tiritti. Tutti tennu capu e cuscenza e tocca cu'ssi portunu comu frati l'uni cu l'atri., op. cit., Dichiarazione universale de le deritte umane - Art.1 in brinnesine

 
Addò avène parlate 'u dialette salendine

'U dialette brionnesine[42] jè 'na variande d'u salendine e, pure ca stonne de le differenze piccenne 'mbrà le comune, 'a radice rumane 'a stesse. Avène parlate, jndr'à 'u territorie de quacche comune 'nzeccate e, cu quacche differenze, jndr'à otre comune d'a Provinge de Tarde. 'U brinnesine, pò, 'nfluenze certe dialette d'u nord leccese e d'u sud brinnesine.

Da 'u dialette salendine standàrd cange, apparte ca pa pronunge de certe parole, pure pa caratteristeche de cangià 'a "e" finale de parole jndr'à 'u tagliàne cu 'a "i".

Pe esembie:

  • Il mare addevende lu mare jndr'à 'u salendine standàrd e lu mari jndr'à 'u brinnesine. Il melone addevende lu milune jndr'à 'u salendine standàrd e lu muloni jndr'à 'u brinnesine.

'U gruppe d'a doppie ll jndr'à 'u tagliàne, addevende dd jndr'à 'u brinnesine

Pe esembie:

  • Il Cavallo addevende lu cavaḍḍu jndr'à 'u salendine standàrd e lu cavaddu jndr'à 'u brinnesine.

Releggione cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Arcidiocesi de Brinnese-Ostune.

'A diocesi avenìe 'nzippate jndr'à 'u IV sechele, 'u prime vescove sue ha state San Leucio. Jndr'à 'u X sechele apprisse 'a destruzione d'a cetate fatte da le saracine, le vescove stabbilirene 'a probbie residenze a Orie. Ha state jndr'à stu sechele ca avenìe stabbilite 'a diocese de Ostune, apprime aunite a 'a diocesi de Monopoli e probbabbilmende erede de l'andiche diocesi de Egnazia. Sembre jndr'à 'u X sechele o jndr'à quidde successive ca 'a sede de Brinnese avenìe 'nzippate a ranghe de arcidiocesi metropolitane. Già jndr'à 'u 1010 comungue Brinnese tenève doje suffraganee : Ostune e Monopoli.

Jndr'à 'u 1591 l'arcidiocesi oritane e brinnesine avenìe smebrate: Brinese stipò 'u titole de arcidiocesi invece Orie devendò sede vecovile indipendende.

'U 30 settemmbre 1986, cu decrete d'a Congregazione de le vescove, l'arcidiocesi de Brinnese e 'a diocesi de Ostune avenèrene aunìte sede plena jndr'à l'arcidiocesi de Brinnese-Ostune. 'A diocesi nove avenìe recanusciute civilmende 'u 20 ottommre 1986, cu decrete d'u Ministre d'u 'Nderne.

'U sande patrone d'a cetate de Brinnese jè San Teodore de Amasea, addò jndr'à pondificie basiliche Cattedrale, in chiazze Duomo, stonne le reliquie. Pe stu mutive, 'a cetate jè da sechele mete de pellegrinagge, pure da vanne de le crestiane ortodosse. Jndr'à seconda metà d'u Noveciende pure San Lorenze da Brinnese, apprisse 'a proclamazziona soje a dottore d'a Chiesere, ha devendate patrone 'nzieme a San Teodore de Amasea.

  • Reste vive tracce d'a presenze de l'andiche chiesere ortodosse d'a parrocchie de San Necole de Myra de rite bizzandine, 'a presenze d'u rite greche jndr'à cetate ha state pe 'nu sbuenne de tiembe maggioritarie duranne 'u dominie d'u 'Mbere bizzandine cu 'na diffusiona forte forte de le monace basiliane;
  • Sulamende de le tracce archeologgeche e documendarie rumanene d'a presenze ebbraiche. Le ebbrèè onne state jndr'à cetate cu 'na comunitate piccenne e fatiatrice da 'u 53 a.C. 'nzigne a' seconda metà d'u XVI sechele;
  • Le flusse migratorie cchiù nuève onne purtate a acchià arrete jndr'à cetate, apprisse 'u XVI sechele, 'a releggione islameche e pure 'a presenze pa prima vote de l'induiste.

Tradiziune e folclore cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tarandisme.

Significative jndr'à sta terre jè 'u culte d'u tarandisme, ca mmescke tradiziune pagane e crestiàne. Jndr'à 'u passate se credeve, infatte, ca le femmene ca faceve 'ndrucà forme de isterìe, avèrene state pungiute da 'a tarandole. L'uneche rimedie canusciute ere quidde de ballà senza fermarse pe sciurnate 'ndere, accussì ca 'u velene spicciave l'effette sue.

Ausanne 'a museche e 'u balle se putevene guarì le tarandate, facenne 'nu vere e probbie esorcisme a carattere musecale. Ogne vote ca 'nu tarandate faceve 'ndrucà le sindome de sta malatìe, le sonature de tamburrelle, violine, mandulline, chitarre e organette scevene jndr'à l'abbitazione d'u tarandate e accumenzavane a sunà 'a pizzeche, museche da 'u ritme freneteche e sfrenate. 'A pizzeca brinnesine, a differenze de quedda leccese, se presende libbere da refereminde crestiane[44] e cu 'nu repertorie terapueteche-musecale particolare.

Installaziune militare cange

'A cetate ave, da sembre, costituite 'nu avamboste 'mbortande assaije de le Forze armate tagliàne, in particolare d'a Marine militare e de l'Aeronauteche Militare.

Osce a die ospitesce ste installazziune militare:

'A presenze de le Naziune Aunìte cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Base logisteche de le Naziune Aunìte (Brinnese).
  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Base de pronde indervende umanitarie de le Naziune Aunìte (UNHRD).
 
La loggia di palazzo Balsamo
 
Veduta frontale della loggia
 
La Cattedrale
 
Scorcio del campanile di San Benedetto

Jndr'à cetate stonne presende 'na base loggisteche de le Naziune Aunìte (UNLB) e 'a prime de le Base de pronde indervende umanitarie de le Naziune Aunìte.

L'UNLB, attive da 'u 1994, receve materiale ca avène da le missiune ca stonne achiudene o ca onne state ridimenzionate, ispezione, repare, mette jndr'à 'u majazzine e manne stu materiale a le operaziune de pace e umanitarie ca ne fanne richieste; appronde e mandène jndr'à condiziune de efficienze le accussìditte start up kits, ca sò tutte chidde materiale e attrezzature necessarie a l'aperture de 'na missiona nove; opere da cendre de smistamende, o hub, de le telecomunicaziune satellitare pe le Naziune Aunìte.

'U condrabbanne cange

Pe anne 'a cetate ave rappresendate 'u punde nevralgeche d'u traffeche de sigarette de condrabbanne e, di mene, de droghe ca avenène da le Pajesere balcanece[45].

'A cetata pugghiese ere 'u passagge illecite de sigarette, de fatture soprattutte cinese, jndr'à l'Itaglie e jndr'à otre destinaziune comunitarie (in particolare Frange, Belgie, Granne Bretagne).

Pe furtune 'u State, jndr'à stu case, ave riuscite a eliminà 'a criminalità pugghiese e a dà 'nu belle colpe accume se deve a 'u condrabbanne brinnesine. 'U fenomene, 'nfatte, jè conziderate quase combletamende sparite, invece, seconde 'a Direzione Investigative Andimafie[46] osce a die 'a criminalità organizzate pugghiese ha state 'ndebbolite assaije e marginalizzate, presendanne a osce 'na frammendazzione ierte e 'nu sbuènne de recambie 'nderne.

Culture cange

'Struzione cange

Bibblioteche cange

  • 'A Bibblioteche provingiale jè 'na bibblioteche de pubbleca letture ca se iacchie jndr'à 'u viale Commenda assaije frequendate da le crestiane: tène cchiù de 100.000 libbre e 'na bella emeroteche. Aderisce al Servizio bibliotecario nazionale. Al suo interno funzionano un moderno auditorium, una mediateca e le segreterie universitarie delle sedi di Bari e Lecce.
  • 'A Bibblioteche arcivoscovile Annibale de Leo[47] jè 'na bibblioteche pubbleche prestiggiose assaije ca tène 'a sede jndr'à 'u Seminarie arcivescovile de Brinnese, jndr'à chiazza Duomo. Funnate jndr'à 'u 1798 da l'arcivescove brinnesine Annibale de Leo, cu 'nu funne de cchiù o mene 6.000 volume, osce a die ne conde 20.000, e pò stonne 17 incunabole, cchiù de 200 cinghecendine e 'n'tre e ttande de manoscritte. 'Mbrà chiste stonne de le opere rare assaije, eppure 'nu sacche de colleziune manoscritte.

Recerche cange

L'Aggenzie nazionale per le tecnologgije nove, l'energie e 'u sveluppe economenche sostenibbele (ENEA) se iachie a Brinnese 'nzigne da le prime anne novande d'u vendesime sechele cu 'n usportelle tecnologgeche. Jndr'à 'u 2001 l'ENEA ave conzolidate 'a presenza soje jndr'à cetate, relevanne le strutture d'u Cendre nazionale pa recerche e 'u sveluppe de le materiale (CNRSM) e ccrejanne 'nu probbie Cendre de recerche jndr'à 'u 'nderne d'u Cambus "Cittadella della Ricerca" ca se iacchie sus 'a strade statate 7 Vie Appia.

Osce a die operane jndr'à 'u Cendre l'Aunità tecniche sciendifeche materiale e tecnologgije nove (MAT), l'Aunità tecniche sciendifeche fusione (FUS), l'Aunità tecniche sciendifeche tecnologgije fiseche avanzate (FIS) e 'u Proggette speciale clime globbale (CLIM)[48].

Scole cange

Da segnalà 'a presenze de l'Istitute tecniche nauteche "Carnaro" (44 jndr'à totte l'Itaglie)[49] e de l'Istitute Professionale Alberghiere "Sandre Pertini" 'nzerite jndr'à l'elenghe de le megghie istitute alberghiere d'eccellenze d'Itaglie.[50] e spiccianne, cu 'a presenze sus a 'u territorie de l'Istitute "Ettore Majorana" ca ave trasute a fà parte de le 15 scole tecnologgeche 2.0 d'Itaglie.

Università cange

Musèe cange

Letterature cange

 
San Lorenze da Brinnese, dottore d'a Chiesere

Aqquà ave nate Marche Pacuvio, drammaturghe, ca faceve 'na produzione de opere sulamende traggeche; ne onne state mannate 'nfatte, dudece titole de fabulae cothurnatae e 'nu sacche de frammende da traggedie singole. Pacuvio screvìe pure 'na fabula praetexta, cioè 'na traggedie de ambiende romane, 'u Paulus, ca tenève cumme protagoniste Lucie Emiglie Paole, 'u vengetore a Pidna.

'Mbortande 'a presenze a Brinnese jndr'à 'u I sechele n.C. d'u mecenate Lenio Flacco ca avere cangiate 'a casa soje, ca s'acchiave sus a le colline settendrionale d'u puèrte, jndr'à 'nu cenacole de culture: ospitave artiste, letterate, scienziate e poete, 'mbrà le quale Orazio e soprattutte l'amiche fraterne Marche Tullio Cicerone, in particolare jndr'à l'occasione de l'esiglie sue d'u 58 n.C..

A Brinnese avè soggiornate pure Virgilie duranne 'a stesure de l'Eneide e acchiò 'a morte jndr'à 'u 19 n.C..

Aulo Gellio jndr'à le Noctes Acticae, scherzanne scherzanne, parle de Brinnese cumme de 'na cetate addò 'a culture ere assaije diffuse e addò se putevane acchià a prizze belle belle teste jndr'à lènga greche.

Non ge ste tracce de le opere de 'na Clodia Anthianilla, 'na poetesse brinnesine uagnedde, ca ste stipe sulamende 'na statue (ca avène da l'arèe d'u fore d'a cetate) cu 'nu basamende ca porte 'n'iscrizione de elogge de 'na commozziona rare probbie.

Lupe Protospata anghìe jndr'à l'XI sechele 'nu Chronicon: ce non g'ha state cu certezze 'nu brinnesine, ere comungue 'nu pugghiese. Le cchiù bellee verse dedicate a Brinnese avenèrene comboste da 'u 'mberatore Federiche II de Svevie, ca accussì candò 'a cetate ca penzave 'a capitale de tutte le cetate de mare: Filia Solis, ave, / nostro gratissima cordi.

Jndr'à 'u XVI sechele jndr'à cetate nascìe 'nu granne letterate ca avìe fame jndr'à cetate de Venezie: Lucio Scarano, ca ha state pure 'nu felosofe e pure une de le fondature de l'Accademie Veneziane (1593).

Erudite, scretture de cose releggiose o auture de storie locale onne state 'mbrà 'u Cinghecinde e 'u Seicinde Necole Taccone (XVI sechele), ca avere state poete jndr'à lènga latine, Giuanne Battiste Casimiro (XVI sechele), l'arcivescove Giuanne Carle Bovio (1522-1570), 'u gesuite Lelie Fornari (15451612), Andonie Monetta (15561620c.), Giuanne Marije Moricino (1558-1628), 'u sande cappuccine Lorenze da Brinnese (1559-1619), 'u frangescane Bernardine Selvaggi (1600c.-1679).

L'arcivescove Annibale de Leo (1739-1814), uemme de 'na granne culture, ave legate 'u nome sue a 'u Codece Diplomateche Brinnesine (jndr'à 'u tagliàne Codice Diplomatico Brindisino), ma ha state autore pure de diverse scritte de erudiziona profonne e avìe condatte pure cu le megghie studiuse de quidde tiembe.

'A poesie vernacolare ave avute le cchiù granne esponende cu Agustine Chimienti (papa Ustinu) (18321902) e Pascale Camassa (1858-1941), esembie emulate da Giuanne Guarino (autore de teste pe le canzune dialettale cchiù popolare) e, jndr'à tiembe cchiù vecine a nuje, da Alfrede Galasso, Luigge De Marco, Ennie Masiello e Attilie Mingolla.

Medie cange

Stambe cange

Pe quidde ca reguarde 'a stambe, so presende:

  • La Gazzetta del Mezzogiorno cu 'a redazione d'a Gazzetta di Brindisi, vennute jndr'à totte 'a provinge;
  • 'U Nuovo Quotidiano di Puglia, sciurnale d'u Salènde, ca pure jidde tène 'na redazione provingiale jndr'à cetate;
  • Il7 Magazine jè 'nu sumanale provingiale cu redazione jndr'à cetate e corrispondenze da le comune d'a Provinge;
  • Il Nautilus testate sciendifeche nazionale cu sede a Brinnese ca tratte de mare, puèrte, carresciaminde e nauteche da diporte; funnate 'u 22/03/2006 da 'a S.C.Editore Brinnese.

Otre quotidiane ca onne sede jndr'à cetate sò: BrindisiSera, Senzacolonne, Brindisireport, Brindisi News e Premier Magazine.

Radio cange

'Na realtà 'mbortande assaije jndr'à 'u brinnesine jè Ciccio Riccio, 'n'emttende radiofoneche storeche e ca avène sendute jndr'à totte 'a Pugghie, Basilicate, 'na vanne d'u Molise, Cambanie e Calavrie[54].

Jndr'à cetate ste pure Radio Dara[55], nate jndr'à 'u 1980 da 'nu pruggette partite jndr'à 'nu seminarie, osce a die trasmette jndr'à totte 'a provinge.

Televisione cange

Aqquà stonne 'nu belle picche de emittende televisive cumme Teleradio Agricoltura e, 'a cchiù 'mbortande, Puglia TV[56] ca ave accumenzate a trasmettere jndr'à 'u scennare d'u 1988 a Brinnese e jndr'à provinge. L'autorizzazione ha state congesse da 'u Ministere de le Comunicaziune e onne accumenzate le prove pu diggitale terrestre.

Jndr'à cetate stonne le studie de TV locale ca onne sede jndr'à otre cetate. Pe esembie ste 'na sede provingiale de Studio 100 Tv[57], nate jndr'à 1978 a Tarde, ca trasmette jndr'à tutte le province salendine, e Telerama, emittende funnate a Lecce e ca tène sede pure a Tarde.

Museche e Tiatre cange

'A museche e 'u tiatre jndr'à cetate non g'onne maje caratterizzate senzibbilmende 'a vite culturale de le crestiane, pure ca rilevande resultane le combagnie de tradizione tiatrale ca jndr'à certe periode de l'anne fanne 'ndrcà scene quotidiane d'u passate, sus a 'u palcosceneche, tutte jndr'à 'u dialette.

Non avenne mai ospitate istitute de formazione tiatrale e musecale recanusciute, 'a cetate vive ste doje arte semblicemende valorizzanne 'u 'mbegne de le combagnie amatoriale.

Jndr'à l'urteme dece anne jndr'à cetate onne nate e conzolidate combagnie tiatrale non amatoriale, certe se occupane de tiatre ambiendale e otre de tiatre de recerche e formazione attoriale.

'A combagnie gruppe Mòtumus, pe esembie, ave fatte 'nu sbuènne de pruggette socieculturale pa promozzione d'a culture tiatrale, pure pe crestiane diversamende abbile. 'U stesse gruppe ave fatte sei spettacole non amatoriale.

Jndr'à 'u cambe d'a museche, l'unehce esponende cetadine famose mundiale jè Stefane Miceli, direttore d'orchestre e pianiste, 'nzegnande a 'a Boston University, nate e cresciute a Brinnese, de scole napuletane. Ave sunate jndr'à le megghie tiatre d'u munne cumme Nova York, Berline, Lipsia, Pechine, Melane, Melbourne, Boston e Rome e ave avute 'na medaglie da 'u Presidende d'a Reppubleche Giorge Napolitano e 'u premie a 'a carriere a Nova York: "Bravo Award".

Cinematografe cange

Jndr'à 'u 1998 'u reggiste Nanni Moretti ave girate 'u film a culore Aprile.[58]

Cucine cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce cucine pugghiese, cucine salendine e vine d'a Pugghie.
 
Li Stacchioddi - le chianghiaredde
 
Grappole de uve rosse

'A cucine brinnesine[59] presende 'nu sbuènne de prodotte d'a tradizione agricole e d'u mare.

Jè 'na cucine puveredde pe le ingrediende ausate, partenne da 'a farine raffinate picchie oppure de orze, ca coste de mene de quedde de grane. Pe l'ause de verdure coltivate e selvateche ca 'a terre salendine pò offrìe, 'nzieme cu le otre prodotte d'a terre cumme le lumache. P'u 'mbieghe de pesce azzurre, osce a die revalutate, ma 'nu tiembe l'uneche pesce ca 'a popolazzione puteve permetterse de mangià. Pa scarsità de le piatte a base de carne ca custave assaije probbie pe le contadine.

'Mbrà le ricette tipeche jè giuste arrecurdà, soprattutte, "li pettuli" (frittelle de paste lievitate da gustà doce o salate anghiute cu 'u baccalà o alice sotte sale, de cavule o broccole), "tajedda di riso patani e cozzi" (rise, patane e cozze a 'u furne), zuppe de pesce, purè de fave, fave e cozze, "cozze racanate", "scuma ti mari" (vinaghette), alice marinate jndr'à 'u limone (ricette tipeche de le "sciabiche", zone jndr'à 'u puèrte de Brinnese).

Bevande alcoliche, distillate, liquore cange

Furmagge cange

Le furmagge brinnesine sò soprattutte de origgene ovine, date 'a diffusione de l'allevamende de le pechere e de le capre. Jndr'à Nella staggione se producene 'u caserecotte, ca se pò conzumà frische o staggionate pe quacche mese accussì pigghie 'nu belle sapore cchiù decise e 'u casecavadde.

Tipece d'a staggione 'nvernale sò invece 'u furmagge pecorine, 'a recotte e 'a recotte asckuande (purcé pizzeche 'u palate). Queste urteme se presende cumme 'na creme spalmabbele e se ave da 'a fermendazione d'a recotte. Avène 'mbiegate pe 'nzaporì 'u ragù o spalmate sus 'a bruschette.

Le furmagge frische cchiù ausate sò 'a burrate, la giungate, 'a mandeche, 'a muzzarelle fiore de latte.

Prodotte vegetale a 'u state naturale o trasdurmate cange

Le verdure sò 'u vere protagoniste d'a diete tradizionale d'u Salende. Seconde 'a staggione, se iacchiane le cime de rape, diverse tipe de cavole (verze, mùgnele, cavolefiure, cavule cappucce), 'a bietole da erbette, 'u carde, le peperusse, le marangiane e le cucuzze (tutte fatte secche a 'u sale o sotte uegghie), le scarcioppole addò Brinnese se ne fanne 'nu sbuènne.

'Nu sbuènne sò pure le verdure selvateche ausate jndr'à cucine tradizionale: le cicorie selvateche, 'u zangone, le asparage selvatece (preparate sotte uegghie), 'a senape selvateche, le carde selvateche, le lambasciune, le chiapparine. Le funghe, pure spondanèe, avènene essiccate a 'u sole o servite sotte uegghie.

Prodotte ausate assaije probbie jndr'à cucine brinnesine sò:

'Mbrà le specialitate cu 'a frutte 'mbortande assaije jè 'a cutugnate, 'u cotte de fiche e le fiche secche (fatte cu 'nu ripiene de amennele), marmellate de marange e limone e marmellate de fiche.

Paste frische e prodotte d'a panetterie, pasticcerie, confetterie cange

'A paste, cumme a 'u pane, avène fatte cu farine raffinate picche e, quinde, pigghie 'nu culore scure. Osce a die se ausane pure farine de semole remacinate misckate jndr'à 'na certa percenduale cu 'a farine tradizionale ca, comungue, rumane fondamendale. 'Mbrà le piatte tipece acchiame le lasagne cu le legume e, naturalmente, paste cu 'u sughe: cavatelle, le famose chianghiaredde (stacchioddi jndr'à 'u dialette brinnesine), le raviole anghiute cu 'a recotte.

Pe quanne reguarde 'u pane, specialità 'mbortande sò quidde de grane dure, pane de semole e pane de orze. Pa produzione d'u pane se ause 'u lievite naturale (ditte criscituni) e 'a cotture avène fatte jndr'à 'u furne de petre, ausanne fascine de rame de ulive ca donne a 'u pane 'nu profume particolare. 'Nu tipe tradizionale assaije jè 'u pane cu le alìe (ditte pure pucce). Quiste urtme avène fatte cu 'na arine de grane assaije cchiù raffinate respette a 'u pane semblice a 'u quane avènene aggiunde alìe gnore piccenne.

'Mbrà le prodotte da furne 'mbortande assaije jè 'a fresedde, 'na specie de pane tuèste disidratate, ca servive pe essere stipate a lunghe jndr'à case; le taradde e le taralline, pure lore facilmende stipabbele pe lunghe periode. Assaije tipeche sò pure le focacce e le uliate.

'Mbrà le doce brinnesine 'u poste cendrale avène occupate da 'a paste de amennele, fatte da 'a macinazione de amennele sgusciate e zucchere. Normalmende se iacchie farcite cu marmellate, tepicamende 'a cutugnate o 'a mostarde (marmellate d'uve de tipe negramare). 'N'otra specialità sò le carteddate, de le nastre de 'na sfogghie de paste sottile, fatte cu 'a farine, uegghie e vine vianghe, aunìte e avrazzate sus a jedda stesse 'nzigne a furmà 'nu tipe de "rose" coreografeche cu cavità e aperture, ca pò avène frisciute jndr'à l'uegghie. Seconde 'a recetta tipeche, 'na vote frisciute le carteddate avènene condite cu 'u vincotte tiepide o 'u miele e, pò spolverate cu 'a cannelle, zucchere a vele o confettine culurate.

Vine cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Appie de le Vine.
 
Le comune membre de l'Appie de le Vine

Jndr'à 'u territorie de Brinnese jè possibbele producere Aleateche de Pugghie DOC, Ostune DOC, Brinnese Russe DOC, Brinnese Rosate DOC e Pugghie IGT.

Lunghe 'a strade Appie de le Vine, addò 'u comune jè membre, esistene varietà d'u poste de vitigne:

Sciugrafije antropeche cange

Urbanisteche cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Vicende urbanisteche de Brinnese.

Origgene cange

 
Chiesere de Sanda Marije de le Angele
 
'A Fundane Monumendale, 'nzippate pe volondà de l'Amministrazione Provingiale jndr'à 'u 1940
 
A le inizie de le anne 2000 avenìe refatte 'u lungomare

Da 'nu punde de viste urbanisteche[60][61], 'a cetate canosce le cchiù andiche signe de antropizzazione jndr'à 'u territorie sus a 'u promondorie de Punde le Terrare, 'n'arèe costiere fore da 'u puèrte.

Ma s'adda dà a le Messape 'a formazione de 'na cetate jndr'à l'arèe de quidde ca osce a die jè 'u cendre urbane.

D'u 'mbiande urbanisteche d'a cetate messapeche e de otre emergenze ('a presunde agorà, le tembie, le porte) non se ne iacchiane rescondre archeologgeche secure: le scave occasionale onne restituite soprattutte chiaute.

Periode romane cange

Apprisse ca a Brinnese avenìe dedotte 'na colonie romane (244 n.C.), 'a cetate canuscìe 'nu allariamende urbanisteche assaije 'mbortande pu sveluppe economeche e suggiale ca ne avenìe apprisse. Seconde Plinie 'u Vecchie Brinnese ere une de le cetate tagliàne cchiù 'mbortande (Brundisium... in primis Italiae portu nobile).

Medioeve cange

Durande l'alte Medioeve Brinnese avìe 'nu dcline forte forte; apprisse ca avenìe devastate da le Gote jndr'à 'u (VI sechele), Procopie 'a descrive cumme a 'na cetate piccenna piccenne senze mure difensive: 'u javetate se strengìe facennese cchiù piccinne, probbabbilmende atturne a 'u tembie de San Leucio, fore da 'u cendre andiche. 'U puèrte avenìe abbandunate pe sechele. 'A renascite ave arrevate cu l'urtema dominazione bizzandine (XI sechele) e soprattutte ce le Normanne e cu le Sveve (XII e XIII sechele), quanne devende scale privileggiate pe le Crociate e pe tutte le traffece cu l'Oriende. Cchiù nnande 'a cetate se sveluppò atturne a 'a "rua maestra" (chidde ca osce a die sò vie Consiglio, chiazze Sedile, vie Fornari, larje Angeli e vie Carmine), sus 'a quale se affacciane le edificie cetadine private cchiù 'mbortande. 'A cetate ere divise jndr'à ttre pettacchie (jndr'à 'u brinnesine pittacchi): Sande Stefane (vecine a le culonne), Sand'Eufemie (jndr'à zone de Sanda Teresa) e San Tome (jndr'à zone de Sanda Lucìe).

Ce 'u passagge d'a peste d'u 1348 e le 'ngazzaminde apprisse de le cetadine onne state brutte probbie pa cetate, 'u fatte ca purtò a 'u collasse 'a cetate avere state l'inopportune blocche d'u canale de accesse a 'u puèrte pe paure de 'n'attacche da 'u mare da vanne de le veneziane (1446): 'u conzeguende 'mbaludamende de le acque spupulò Brinnese. Sotte a le Aragonese e le spagnule., le sforze maggiore avenerene fatte sus a le fortificvziune (mura, Castello de terre e forte a mare) e a dà agevolaziune a popolazziune de immigrate (soprattutte grice, albanise e slavone).

Epoche moderne cange

Sulamende attraverse 'a reaperture d'u canale Pigonati (1775) 'a cetate canuscìe 'nu slange nuève ca se aprìe a le traffece cu l'Oriende soprattutte grazie a l'istituzione d'a Valigie de le Indie sus a 'u spicciamende d'u Uettecinde.

Epoche condemboranèe cange

'U sveluppe demografeche e urbanisteche d'u Noveciende ave carresciate a 'nu disegne nuève d'a cetata moderne ca ste sus a quedde andiche a coste de svendraminde e scettaminde 'nderre (quartire de le Sciabbeche, de San Pitre de le Schiavune, Tiatre Verdi, Torre d'u Rrelogge).

Osce a die, 'na congeziona urbanisteca nove, dèje ì'a possibbeletà de programmà le 'nzediaminde de maggiore 'mbatte architettoneche fore da 'u cendre storeche. Jndr'à 'u frattiembe 'a cetate s'ave spannute oltre le mure d'u cendre storeche costituenne quartire periferece nuève: Commenda, Cappuccine, Sand'Angele (jndr'à l'anne 1950-1970) e pò Sanda Chiare, Sand'Elìe, Bozzane (anne 1980-2000).

Suddivisiune amministrative cange

Le cercoscriziune d'u comune:[62]:

Cercoscrizione Nome
I Cendre
II Commenda - Cappuccine - Minnuta - S.Chiare - S.Angele
III Casale - Paradise - Torrette
IV Perrine - Bozzane - Villagge S.Paole - Villagge S.Pitre
V Sand'Elìe - 'A Rose
VI Tuturane

Fraziune cange

Tuturane jè l'uneca frazione, javetate tutte l'anne, d'a cetate. Nasce a 10 km a sud d'a cetate jndr'à Chiane de Brinnese e conde cchiù o mene 4.500 crestiane. 'A frazione sconde 'a presenze, a picche chilometre da 'u javetate, de une de le cchiù granne cendrale termoelettreche d'Europe: 'a cendrale Federiche II de probbietà de l'Enel S.p.A..

Economije cange

Pure ca gode de 'na tradizione agricole assaije 'mbortande, 'u sveluppe 'ndustriale, veloce e massicce jndr'à tutte 'u XX sechele, ave carresciate cangiaminde radicale a 'u tessute economeche, ma pure urbane e sugggiale d'a cetate cu 'na cemendificazione de 'na vanne 'mbortande d'a coste.

Sfruttanne 'a posizione d'u puèrte, Brinnese jè une de le cchiù 'mbortande scale marittece pa Grecie, 'a Turchie e l'Albanie.

Agricolture cange

 
Scarcioppole

L'agricolture brinnesine raggiunge le primate sue jndr'à l'orticolture, viticolture, frutticolture e ulivecolture. Securamente 'u settore ca ave signate 'u territorie pe sechele se base sus a le colture de amennele, alìe, tabbacchem scarcioppole, cereale.

L'agricolture ave canusciute jndr'à le urteme decennie d'u XX sechele 'na dinameche sfavorevole, forse pe colpe de 'na crise dovute a l'età medie de le 'mbrenditore agricole. Se spere jndr'à 'nu ricambie generazionale d'u settore pe garandìe maggiore dinamecetà pe evità 'n'otre 'ndebbolimende, in termine de ingidenze d'u settore jndrìà l'economije totale.

Pe quanne reguarde 'a zootecnie jè consistende cu allevaminde de cape bovine e ovine-caprine [63].

'Ndustrie cange

'A 'ndustrie brinnesine[64] avène idendificate prengepalmende cu l'indutria chimeche e aeronauteche.

Pole 'ndustriale chimeche cange

'A 'ndrustia chimeche, jndr'à tutte le mode possibbele e immagginabbele (alimendare, energeteche, farmaceuteche o de processe) ste jndr'à 'u territorie eppure assaije sveluppate. 'A Federchimica recanosce Brinnese e provinge 'nu pole 'ndustriale chimeche.

Le diverse stabbileminde de l'ENI S.p.A., sparse cumme Polimeri Europa, Snam e EniPower onne state mise d'u reste probbie jndr'à 'u pole petrolchimeche de Brinnese, ca se iacchie a 'a periferie d'a cetate, e se affaccie sus a 'u mare Adriateche. Jndr'à l'urteme anne, cu 'a trasute in esecizie d'a cendrala nove, de le 'mbiande origgenale onne rumaste in esercizie sulamende le generature derettamende alimendate cu vapore de recupere da 'u 'mbiande affianghe de "cracking idrocarbure" de otre suggettate Eni e 'na caldaie cumme reserve fredde.

Jndr'à cetate ste pure 'a filiale produttive d'a multinazionale farmaceuteche Sanofi.

L'arèe energeteche cange

Brinnese jè leader pa produzione de energie elettreche jndr'à l'Itaglie. Sus a 'u territorie comunale stonne tra granne cendrale de le gruppe Enel, Edipower e EniPower e ste pure in proggette 'a realizzazzione de 'n'imbortande cendrale fotovoltaiche.

  • Cendrale ENEL Federiche II: jè 'na cendrale termoelettreche ca ste sus a 4 seziune termoelettreche policombustibbele da 'a putenze de 660 MW pe ognune, ha trasute in servizie 'mbrà 'u 1991 e 'u 1993;
  • Cendrale Edipower de Brinnese: se iacchie vecine a Costa Morene, jndr'à zone industriale de Brinnese. Se accumenzò a 'nzipparle jndr'ò 'u luglie d'u 1964;
  • Cendrale EniPower de Brinnese: 'a cendrale termoelettreche a cicle combinate de EniPower, 'na vote combletate, cu 'na putenze 'nstallate de 1.170 megawatt, adda esserequedda cchiù putende d'a suggettate Eni S.p.A.;
  • Terminale de regassificazione de Brinnese: ste in proggette jndr'à l'arèe d'u Puèrte de Fore de Brinnese, ca se chiame Capevianghe, 'a costruzione de 'nu regassificatore a opere d'a suggettate Brindisi LNG S.p.A. . 'U percorse autorizzative, pe mò, ste in fase de combletamende d'a procedure de 'Mbatte Ambiendale Nazionale, accumenzate da 'u suggettate jndr'à 'u scennare 2008;
  • 'Mbiande fotovoltaiche: ste in proggette 'a realizzazzione d'u parche fotovoltaiche cchiù granne d'Europe (cu 'na putenze de 11 MWp). Avera trasè in funzione jndr'à 'u 2010, sus a 'u site de l'ex-pole petrolchimeche. 'U gruppe 'ndustriale 'ngarecate d'a costruzione avessa essere affiangate da le Unniversità d'a Pugghie.

'U settore aeronauteche cange

Jndr'à 'u comune stonne destribbuite le stabbileminde de Alenia Aeronautica (specializzate jndr'à 'u cangiamende de le apparecchie d'a configurazione passeggere a quedde carghe), Avio (cendre de eccellenze pe le motore militare) e Agusta (produzione de strutture metalleche e revisione de elicottere).

Servizie cange

'A crescite d'u settore terziarie jndr'à provinge jè confermate da l'analise d'u trend ca cresce sembre ca ave accumbagnate le servizie jndr'à ccrejazione d'u valore aggiunde 'mbrà 'u 1995 e 'u 2004 (da 'u 66,8% a 'u 75,5%), demostranne quinde 'u fatte ca Brinnese (angore de cchiù ca 'a provinge) se ste 'ndirizzesce verse 'nu sveluppe d'u terziarie, lassanne 'a frte vocazione 'ndustriale.

Osce a die jè jndr'à stu settore economeche ca se pò acchià 'u condrebbute prengepàle a 'a formazione d'u valore aggiunde brinnesine: 'na produzione comblessive de quase 6.000 migliune de euro, parte a 'u 75,5% d'u resultate totale.

Turisme cange

Jndr'à l'urteme anne 'u turisme jndr'à cetate ave cresciute assaije probbie grazie a le tratte crocieristeche ca passane da aqquà sie cumme partenze ca cumme arrive.

Infrastrutture e carresciaminde cange

Strade cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Strade provnigiale d'a provinge de Brinnese.

Le direttrice stradale prengepàle de Brinnese sonde:[65]

Ferrovie cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Ferrovie Adriateche e Ferrovie Brinnese-Tarde.

Le carresciaminde ferroviarie avènene assecurate da 'a Stazione de Brinnese, 'nu 'mbortande snode ferroviarie d'a Pugghie, punde de ingondre 'mbrà 'a Ferrovie Adriateche e 'a Ferrovie Tarde-Brinnese. La stazione appartiene al circuito Centostazioni e presenta collegamenti verso tutte le località servite dalla linea adriatica e ionica.

È prevista la dismissione della linea ferroviaria Brindisi – Brindisi Marittima che permetterà l'allargamento della sede stradale di via del Mare, con la conseguente creazione di nuove zone di sosta per le auto, e consentendo inoltre di risolvere buona parte dei disagi rivenienti proprio dalla carenza di parcheggi.

'U puèrte cange

 
'U puèrte de Brinnese
 
'U puèrte de Brinnese
 
Costa Morene
  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Puèrte de Brinnese.

'U puèrte de Brinnese[66] da sembre a 'u cendre de le traffece commerciale cu 'a Greciee l'Oriende, ave sembre rappresendate 'a furtune d'a cetate.

Osce a die jè 'nu puèrte turisteche, commerciale e 'ndustriale, une de le cchiù 'mbortande d'u mare Adriateche. 'U traffeche mercandile se occupe de carvone, uegghie combustibbele, gas naturale, prodotte chimece.

'U puèrte jè fatte de ttre vanne:

  • 'U Puèrte de fore: addò le limite sonde: a Sud 'a terraferme, a est le isole Pedagne, a ovest da l'isole de Sand'Andrèe e da 'u mole de Costa Morene, da 'a dighe de Punda Rise;
  • 'U Puèrte medie: jè formate da 'nu specchie de mare ca se iacchie apprime d'u canale Pigonati, l'accesse a 'u puèrte 'nderne, 'u bacine a nord face le Vocche de Pugghie;
  • 'U Puèrte 'nderne jè formate da doje vrazze luènghe ca toccane 'u cendre de Brinnese a nord e a est, lore fanne 'u "sene de ponende" e 'u "sene de levande".

Le banghine de Costa Morene[67] se sveluppane pe 1.170 m, cu 'na profonnetà de 14 metre e chiazzale pe 300.000 m². Luènghe 'a dighe de Costa Morene (500 m) se sveluppe 'u sisteme, a mezze nastre e tubature, pu sbarche de le prodotte destinate a l'alimendazione de le cendrale elettreche de Brinnese sud e nord. A Punde de le Terrare sò operative 270 m de banghine pu traffeche Roll-on/roll-off cu possibbeletà de ormege condemboranèe de cinghe nave.

Aeropuèrte 'Ndernazionale d'u Salende cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Aeropuèrte 'Ndernazionale d'u Salende.

L'aeropuèrte de Brinnese[68] tène collegaminde sciurnaliere cu le cchiù granne cetate tagliàne e europèe. 'U scale, lundane 6 km da 'u cendre javetate, serve 'a provinge 'ndere de Brinnese, quedde de Lecce e 'na vanne pure de quedde de Tarde. Jndr'à 'u 2017 onne passate comblessivamende 2.321.147 passeggere.

L'aeropuèrte nasce jndr'à le anne vinde d'u XX sechele cu 'a costruzione de 'na piste militare e avenìe 'nditulate a Orazie Pierozzi, aviatore d'a prima uerra mundiale. Le strutture militare angore osce a die sò operative e mandenene 'u stesse nome, ma cu Decrete 'Nderministeriale d'u 11 settemmre 2008, l'aeropuèrte ave pigghiate 'u state giurideche de aeropuèrte civile ca appartene a 'u State, aperte a 'u traffece militare.

Osce a die jè 'nditulate a Andonije Papole, in memorie d'u cumandande de aeromobbile civile, muèrte 'u 13 febbrare 1938 pe ingidende de vole, e d'u legame forte cu 'a cetate. Jè pure 'nditulate ufficialmende "d'u Casale" (pe referimende sie 'a chiesere romaneche ca se iacchie vecine vecine 'a recinzione de l'arèe ca a 'u quartiere addò se iacchie l'aeropuèrte) e canusciute cumme "Aeropuèrte d'u Salende".

L'aeropuèrte tène doje piste, une in direzione NW-SE longhe 3.330 m, l'otra in direzione NE-SW longhe 1.950 m. Le caratteristeche lore sò tale da conzendì l'atterragge pure a granne aerèe da carresciaminde cumme l'Antonov An-124 Ruslan o 'u Boeing 747.

 
L'aeropuèrte de Brinnese

'A posizione de l'aeropuèrte jndr'à l'arèe mediterranèe, 'nzieme a naturale putenzialetà multimodale soje ('u puèrte ste lundane sulamende quacche chilometre), onne fatte devendà 'a base de 'na 'mbortanze strateggeche, sie pe quande reguarde 'a Difese nazionale ca jndr'à 'n'otteche NATO. Pe stu fatte, ste da arrecurdà ca 'nzigne a quacche anne fa sus a l'aeropuèrte stave 'a sede d'u 32° Sotrme de l'Aeronauteche Militare e ca 'nzigne a 'u 2000 stave attive jndr'à zone godenne, in passate, 'nu ruole strateggeche de l'arèr de le pajesere de l'Aunione Sovieteche cu l'appocche d'a base vicine de base Nato de San Vite de le Normanne[69][70][71][72] (ca ste lundane 10 km da 'a cetate) 'nu cendre 'mbortande de Telecomunicaziune de l'USAF, osce a die dismesse.

Pe le stesse mutive strateggece, jndr'à le anne '90 d'u XX sechele, l'aeropuèrte ha state scacchiate cumme prengepàle base loggisteche mundiale da le Naziune Aunìte pu supporte a le operaziune de "peacekeeping" e "peace-enforcement" jndr'à tutte 'u munne ca 'nzigne a allore ere ospitate presse l'Aeropuèrte de Pisa - San Giuste.

Operative partenne da 'u 1994 cumme base loggisteche de le Naziune Aunìte (UNLB), jndr'à 'u 2010, jè canusciute, 'nzieme a 'a Base ONU de supporte de Valencia (UNSBV), cumme Cendre servizie globbale de le Naziune Aunìte (UNGSC).

Jndr'à 'u 2000 pure 'u deposite umanitarie de le Naziune Aunìte s'ave spustate da l'aeropuèrte de Pisa a quidde de Brinnese. Da allore jè gestite da 'u World Food Program e jè canusciute cumme Base de pronde indervende umanitarie de le Naziune Aunìte (UNHRD). Pe cunde de organizzazziune governative, otre aggenzie ONU e de ONG, da 'a base UNHRD de Brinnese partone le aijute umanitarie verse le arèe cchiù lundane e disastrate d'u pianete Terre.

L'aeropuèrte ha state rennovate e restrutturate urtemamende[73]. Accussì onne state modernizzate le condrolle e 'u check-in, eppure l'arèe de attese de le viaggiature e quedde de le gate.

Mobbilità urbane cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce STP Brindisi.

'A Suggettate Carresciamende Pubblece de Brinnese (STP)[74], garantisce 'nu servizie de carresciamende pubbleche urbane e 'u collegamende d'u capeluèche cu le otre comune d'a provinge.

Pò, sta suggettate assecure 'u servizie de carresciamende via mare jndr'à le acque 'nderne d'u puèrte.

Amministrazione cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sinnace de Brinnese.

Elenghe de le sinnace da 'u 1994:[75]

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
5 decemmre 1994 18 decemmre 1995 Michele Errico PDS Sinnache
12 màrze 1996 10 sciugne 1996 Isabbelle Giannolla Comm. pref.
10 sciugne 1996 9 sciugne 1997 Lorenze Maggi centro-destra Sinnache
17 novemmre 1997 28 masce 2002 Giuanne Antonino Forza Italia Sinnache [76]
28 masce 2002 5 novemmre 2003 Giuanne Antonino centro-sinistra Sinnache
5 novemmre 2003 14 sciugne 2004 Brune Pezzuto Comm. pref.
14 sciugne 2004 1º settemmre 2011 Dumineche Mennitti centro-destra Sinnache [77]
1º settemmre 2011 12 masce 2012 Brune Pezzuto Comm. pref.
12 masce 2012 11 febbrare 2016 Mimme Consales centro-sinistra Sindaco Sospese da 'u 6 febbrare 2016[78]
11 febbrare 2016 19 sciugne 2016 Cesare Castelli Comm. pref.
19 sciugne 2016 26 masce 2017 Jangele Carluccio centro-destra Sinnache
27 masce 2017 24 sciugne 2018 Santi Giuffrè Comm. pref.
24 sciugne 2018 in cariche Riccardo Rossi PD-LeU-Civiche Sinnache

Consolate cange

Brinnese je sede de ste consolate:[79]

Gemellagge cange

Brinnese jè gemellate cu ste comune:

Sport cange

'A cetate de Brinnese ha state proclamate Cetate Europèe d'u Sport pe l'anne 2014 da l'ACES, Associazione de le Capitale Europèe d'u Sport, 'nzieme a Ascoli Piceno e Latine. 'U recanuscimende ha state ddatejndr'à 'u 2012 a Bruxelles, presse 'a sede d'u Parlamiende europèe.[81]

Pallacanestre cange

'U sport cchiù 'mbortande jndr'à cetate jè 'a pallacanestre.

'A suggettate prengepàle de pallacanestre maschile jè 'a New Basket Brindisi[82], ca scioche jndr'à 'u cambionate de Lega A.

Otre suggettate de pallacanestre stonne a Brinnese, in totale sonde 12.

'A suggettate prengepàle de pallacanestre maschile jè 'a Futura Basket Brindisi[83] ca scioche jndr'à 'u cambionate de serie A2.

Ballone cange

'A suggettate Società Sportiva Dilettantistica Calcio Città di Brindisi jè 'a squadre prengepàle de ballone d'a cetate. Jndr'à sotria soje, ave sciucate 6 cambionate de Serie B. Osce a die scioche, pa staggione 2019/2020 jndr'à Serie D Girone H.

Otre suggettate de ballone stonne a Brinnese, ca sciocane jndr'à serie reggionale o provingiale.

Tennis cange

'A sciucatrice de tennis cchiù 'mbortande jè Flavia Pennetta.

Osce a die, s'ave ritirare da le cambe e ave vinde 28 titole in totale da 'u 2000 (da quanne ave accumenzate 'a carriere professionale) 'nzigne a 'u 2015. Flavia ha state 'a prime tagliàne a trasè jndr'à Top 10 jndr'à 'u singolare femminile, ave state 'a prime tagliàne a essere a numere 1 jndr'à classifeche d'u doppie e 'a prime tagliàne a vingere 'nu tornèe d'u Granne Slem jndr'à 'u doppie stesse.

Jndr'à 'u singolare vande pure titole cumme Los Angeles, Indian Wells e soprattutte 'u US Open vingiute jndr'à 'u 2015 jndr'à 'na finale totte pugghiese condre 'a tarandine Robberte Vinci. Grazie a sta vittorie ave partecipate a 'u Master de Singapore de le megghie 8 a 'u munne, battenne pure 'a future vengitrice d'u titole.

Jndr'à 'u singolare ave raggiunde 'u megghie piazzamende cumme 6 d'u munne.

Otre sport cange

Jndr'à cetate stonne le sede de: 'a suggettate de rugby Nafta Rugby Brindisi[84] ca scioche jndr'à Serie C e 'a squadre de pallavvole Assi Amatori Volley 2006[85] ca scioche 'u cambionate de Serie B1 Femminile.

Stonne pure ttre suggettate dilettandisteche de atleteche leggere: l'Atletica Amatori Brindisi, 'a Top Running Brindisi e 'a Folgore Brindisi.

Da 'u 2001 a 'u 2005 ha state sede d'a squadre de futboll americane de le Dragons Brindisi, spustate jndr'à 'u 2006 a San Vite de le Normanne e pò fuse jndr'à 'u 2007 cu le Spiders Salento cu spustamende a Lecce.

Tappe d'u gire d'Itaglie cange

  1. 1971 Prologhe d'u Gire d'Itaglie: cronometre de 62 km cu partenze da Lecce, vingiute da 'a squadre Salvarani

'Mbiande sportive cange

  • Stadie Franghe Fanuzzi: stadie comunale;
  • PalaPentassuglia: palazzette d'u sport;
  • PalaMelfi: palazzette d'u sport;
  • Palazzette comunale "Giuanne e Carle Zumbo" (ex palazzette de vie castelle);
  • Cendre polisportive "contrade Masseriola": atleteche, nuote, palazzette d'u sport;
  • Piscine "G.Parodo": piscine d'a marine miltiare (sede di gare reggionale);
  • Piscine "Marimisti": piscine comunale jndr'à 'u quartiere Sant'Elia;
  • Piscine "sottosopra": associazione sportive dilettandisteche quartiere Bozzano;
  • Circolo Tennis Brindisi: cambe da tennis;
  • Centro polisportivo di Sant'Elia: cambe da rubgy, palazzette d'u sport, cambe da tennis;
  • Palestre comunale "Galiano";
  • Cambe sportive "Torretta";
  • Pattinodrome comunale de Viale Duca de le Abbruzze.

Gallerie de l'immaggine cange

Note cange

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2017.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. [1]
  4. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  5. 'U site ufficiale de l'Area Vaste brinnesine, su areavastabrindisina.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  6. Puglia in cifre, IPRES - Istituto Pugliese di Ricerche Economiche e Sociali, pag. 186, su ipres.it. URL conzultate il 10 scennare 2016.
  7. Località ca se raggiunge cu 'a SP 35.
  8. Mechele Spizzico, Necole Lopez, Dunate Sciannamblo, Roccalde Tinelli, La Piana di Brindisi: fenomeni di interazione fra le falde idriche sotterranee presenti nell'area, in Da 'u "Giornale di Geologia Applicata 3", 2006.
  9. Medie climatiche 1961-1990, su wunderground.com. URL conzultate il 07-01-2009.
  10. Dati climatologici medi, su eurometeo.com. URL conzultate il 07-01-2009.
  11. Tabbelle e grafeche climatece, su meteoam.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  12. Pàgene cu le classificaziune climateche de le comune tagliàne, su confedilizia.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  13. Vladimir Orel, A Concise Historical Grammar of the Albanian Language: Reconstruction of Proto-Albanian, Leiden, Olande, Brill, 2000.
  14. Giovanni Alessio, Sul nome di Brindisi (PDF), in Archivio Storico Pugliese, VIII, n. 3, 1955, pp. 211-238. URL conzultate il 31 luglie 2010.
  15. A 'u larije de Brinnese onne state acchiate 'nu sbuènne de reperte archeologgece fatte de vase e cratere de provenienze attiche, corinzie, cretese ecc.
  16. Cesare, De bello civili, III,6,3.
  17. Cicerone Epistulae - Ad Familiares 14 - 4..
  18. Paolo Diacono, Liber de episcopis mettensis
  19. Procopio, Libro III, cap. 18
  20. Paolo Diacono, Historia Longobardorum
  21. Chronicon Salernitanum
  22. Documende sus a le nozze de Isabbelle de Brienne, su brindisiweb.com. URL conzultate il 07-01-2009.
  23. Documende sus 'a VI Crociate partite da Brinnese, su brindisiweb.com. URL conzultate il 07-01-2009.
  24. Le Savoia jndr'à 'u ruète
  25. Riepiloghe d'a conversazione tenute jndr'à òìIstitute maggistrale "Palumbo" de Brinnese 'u 14 ottommre 1993 da Denis Mack Smith e Raffaelle Uboldi 'Ndervende de Franghe Arina, Andonije Maglio, Renate Minafra e d'u pubbleche, su funzioniobiettivo.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  26. Storie de Brinnese - La Gazzetta del Mezzogiorno, su lagazzettadelmezzogiorno.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  27. 'U site Comune tagliàne, su comuni-italiani.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  28. Legge reggionale n. 28 d'u 23 decemmre 2002.
  29. Decrete d'u Presidende d'a giunde reggionale n.376 d'u 06.08.92.
  30. Legge reggionale n. 26 d'u 23 decemmre 2002.
  31. Legge reggionale n.23 d'u 23 decemmre 2002 (B.U.R.P. n.164 - Istituzione arèe naturale).
  32. Assessorate a l'Ecologgije Reggione Pugghie.
  33. Decrete inderministeriale d'u 4 decemmre 1991, Decrete ministeriale d'u 4 febbrare 2000.
  34. Decrete inderministeriale d'u 4 decemmre 1991.
  35. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL onsultate in date 28-12-2012.
  36. 'U site de emigrati.it, su emigrati.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  37. Immigrazione albanese sus 'a stambe quotidiane (PDF), su cirsdig.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  38. 38,0 38,1 Statisteche ISTAT - 'A presenze furastiere a Brinnese a 'u 1 Scennare 2015, su demo.istat.it.
  39. comboste da 'u 7275º gruppe de base aerèe statunitenze, 'u San Vito AB ave accumenzate jndr'à 'u 1960 cumme 'n'installazzione de fore d'a base aerèe de Aviane cu 'u personale e le struminde de sostegne date da 'u 6900º storme de securezze. Cchiù nnande ave cangiate jndr'à 'n'installazzione primarie da 'u 1º marze 1961 essenne attivate da 'u servizie de securezze de l'aeronauteche de le State Aunìte d'Americhe (USAFSS). Da 'u 1º ottommre 1979 'a base ave ospitate 'u 6917º gruppe elettroneche de securezze e otre aunità e organizzazziune amerecane e alleate.
  40. 'U site demo.istat.it, su demo.istat.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  41. I fan del Salentoshire, in Il Giornale, agosto 2006. URL conzultate il 7 scennare 2009.
  42. A. Calabrese, The sentential complementation of salentino: a study of a language without infinitival clauses, 1993.
  43. L'arcidiocesi de Brinnese-Ostune, su brindisiweb.com:8080. URL conzultate il 07-01-2009.
  44. Fernando Giannini jndr'à "Tre Violini".
  45. 'u condrabbanne de tabbacche: 'n'analise economeche e istituzionale (PDF), su ref-online.it. URL conzultate il 28-02-2009.
  46. Rapporte I semestre 2007 Direzione Investigative Andimafie.
  47. 'U site d'a Bibbilioteche arcivescovile Annibale de Leo, su bibliotecadeleo.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  48. Site d'u Cendre ENEA de Brinnese, su brindisi.enea.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  49. Site de l'Accademie Marine Mercandile, su accademiamarinamercantile.it. URL conzultate il 15-06-2009.
  50. 09-09-2012, su alberghierobrindisi.it.
  51. Facoltà ca stonne jndr'à Cetadelle, su comune.brindisi.it. URL conzultate il 15-07-2009.
  52. Portale d'a Sede de Brinnese de l'Università de le Studie de Bare, su brindisi.uniba.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  53. offerte formative d'a sede de Brinnese de l'Università de le Studie de Bare, su brindisi.uniba.it. URL conzultate il 15-07-2009.
  54. 'U site de l'emittende Ciccio Riccio, su ciccioriccio.it. URL conzultate il 07-07-2009.
  55. 'U site de l'emittende Radio Dara, su radiodara.it. URL conzultate il 07-07-2009.
  56. 'U site de Puglia TV, su pugliatv.com. URL conzultate il 07-07-2009.
  57. 'U site de Studio 100 TV, su studio100.it. URL conzultate il 07-07-2009.
  58. Schede d'u film sus a Apulia film commission.
  59. 'U site ca elenghe le prodotte tipece d'a Pugghie, comune pe comune, su tipicipuglia.it. URL conzultate il 07-01-2009 (archivijate da l'url origgenale il 24 febbrare 2009).
  60. Giacome Carito, Brindisi. Nuova guida, Brinnese, 1994.
  61. Rosarie Jurlaro, Storia e cultura dei monumenti brindisini, Brinnese, 1976.
  62. Delibbere d'u Conziglie Comunale n. 109 d'u 8.11.2005.
  63. 'U site d'a Coldiretti, su brindisi.coldiretti.it. URL conzultate il 04-02-2020.
  64. 'U site de Puglia Imprese, su pugliaimprese.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  65. MapQuest Maps - Driving Directions - Map
  66. 'U site de l'Autoritate portuale de Brinnese, su porto.br.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  67. 'U site de Costa Morene, su costamorena.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  68. 'U site de l'Aeropuèrte de Brinnese, su aeroportodibrindisi.com. URL conzultate il 07-01-2009.
  69. 'Nderrogazione parlamendare sus a 'u case San Vite Air Station, su italy.peacelink.org. URL conzultate il 07-01-2009.
  70. Foto Flare-9 andenne San Vite Air Station, su trekearth.com. URL conzultate il 07-01-2009.
  71. San Vite de le Normanne Air Station, su globalsecurity.org. URL conzultate il 07-01-2009.
  72. GlobalSecurity, su globalsecurity.org. URL conzultate il 07-01-2009.
  73. Ammodernamende Aeropuèrte de Brinnese (PDF), su enac-italia.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  74. 'U site d'a STP Brindisi, su stpbrindisi.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  75. Storie amministrative d'u comune de Brinnese (BR). Archiviato il 10 decemmre 2013 in Internet Archive.
  76. CU L'Ulivo da 'u 1999.
  77. Rielette 'u 22 sciugne 2009.
  78. 'U prefette sospende Consales.
  79. Elenghe consolate jndr'à l'Itaglie, su stranieriinitalia.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  80. AllCorfu.Com: Corfu's Twin Cities, su allcorfu.com. URL conzultate il 25 febbrare 2010.
  81. Brindisi città europea dello sport 2014. Dal Comune la dedica a Melissa Bassi. Nuovo Quotidiano di Puglia.it, su quotidianodipuglia.it. URL conzultate il 10 novemmre 2012.
  82. 'U site d'a New Basket Brindisi, su newbasketbrindisi.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  83. 'U site d'a Futura Basket Brindisi, su futurabrindisi.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  84. 'U site d'a Nafta Rugby Brindisi, su naftabrindisi.it. URL conzultate il 07-01-2009.
  85. 'U site d'a Telcom Assi Manzoni Brindisi, su assipallavolobrindisi.it. URL conzultate il 07-01-2009.

Bibbliografije cange

  • Giacome Arditi, Corografia fisica e storica della Provincia di terra d'Otranto, Bologne, Arnaldo Forni, 1979. (ISBN no disponibbele)
  • Vecinze Cazzato e Simonette Politano, Topografia di Puglia: Atlante dei “monumenti“ trigonometrici; chiese, castelli, torri, fari, architetture rurali, Galatine, Congedo, 2001. ISBN 88-8086-357-6
  • Paole Lopane, Insediamenti cavallereschi in Puglia. Templari, Teutonici, Ospitalieri, Nardò, BESA 2015
  • Gazzetta del Mezzogiorno, Città e Paesi di Puglia e Basilicata. (ISBN no disponibbele)
  • Angele Marinazzo, Viaggio in Terra di Brindisi, Adda, 2000. ISBN 88-8082-408-2
  • Marije Rosarie Muratore, Guida del Salento 2, Galatine, Congedo, 1997. ISBN 88-85204-33-3
  • Frangische Perfetti, Parola di Re. Il diario segreto di Vittorio Emanuele, Firenze, Le Lettere, 2006. ISBN 978-88-7166-965-6
  • Cosime D. Poso, Il Salento normanno. Territorio, istituzioni, società, Galatine, Congedo, 1988. ISBN 88-7786-097-9
  • A. Sanasi, Antiche vie del Salento, Galatine, Congedo, 1971. (ISBN no disponibbele)
  • A. Spagnolo, Nuovo annuario di terra d'Otranto, Galatine, Congedo, 1957. (ISBN no disponibbele)

'Ndruche pure cange

Otre pruggette cange

Template:Brindisi

Condrolle de autoritàVIAF (EN128947352 · SBN (ITENBRIL000522 · LCCN (ENn82028276 · GND (DE4080536-0 · BNE (ESXX453581 (data) · BNF (FRcb12218493v (data) · J9U (ENHE987007557465105171 · NSK (HR000719439 · WorldCat Identities (ENlccn-n82028276