Vôsce prengepàle: Pugghie#Territorie.

Le Murge[1] sò 'na subreggione pugghiese assaije larie, ca corresponne a 'n'altopiane carsiche de forme quadrangolare ca se iacchie jndr'à Pugghie cendrale. Jndr'à zone nord-occidendale se iacchiane le rilieve cchiù ierte: Torre Disperate (686 m), Monde Cacce (682 m), Serraficaia (673 m) e Monde Scorzone (668 m).

Murge
Paesagge de le Murge
StatèreItaglie Itaglie
ReggiunePugghie Pugghie
Basilicate Basilicate
Territorie  Bare
  Barlette-Andrie-Trane
  Tarde
  Brinnese
stemme Matere
Superficie4 000 km²

L'altepiane se iacchie soprattutte jndr'à cetate metropolitane de Bare e jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane e se stenne a occidende 'mbonde 'a provinge de Matere, jndr'à Basilicate, pò se prolunghe verse sud jndr'à le provinge de Tarde e Brinnese.

Etimologgije cange

'U toponime avène da 'a parole latine murex, ca significhe murice, rocce appundite. 'U nome "murge" face referimende a 'na vôsce italiche de origgine osche ca ave state pigghiate cu 'na certa probbabbilità da le lènghe preindoeuropée parlate jndr'à l'Itaglie meridionale apprime d'a migrazione osche, e signifeche petre. Sopravvive angore osce a die jndr'à 'u significate origgenarie jndr'à le dialette calavrise settendrionale.

 
Simbole sus a le trulle, Alberobbelle

Se sténnene pe cchiù o mene 4000 km² e se iacchiane 'mbrà 'u corse de l'Ofanto ca stè a 'u nord, e 'a accussìdette "soglie messapiche" ('na depressione ca corrisponne a l'allineamende Torre Guacete - Frangaville Fundane - San Pitre in Bevagne e ca 'a separe da 'a penisole salendine) ca ste a sud. Le limite fisece sue sonde: a Sud-Ovest 'a depressione bradaniche (o premurgiane) ca recade pe 'na vanne jndr'à reggione Basilicate; a Nord-Est 'u Mare Adriatiche; a Nord-Ovest 'a valle d'u jume Ofanto e 'a pianure d'u Tavoliere de Fogge; a Sud-Est 'a piane de Brinnese. Avène divise, attraverse 'a Selle de Gioie d'u Colle ('na depressione larie assaije ca tocche l'isoipse atturne a 350 m), jndr'à Murgia ierte nord-occidendale, ca rappresende 'a vanne de sus a sus de l'altepiane, recuperte soprattutte da steppe e pascole e caratterizzate da colture estenzive, e jndr'à vasce sud-oriendale, addò 'a terre jè cchiù fertile e recuperte soprattutte da arvule de alìe.

Tradizionalmende, le Murge avénene pure divise jndr'à subbreggiune diverse cumme 'a Murgia costiere, 'a Murgia de le trulle, le Murge tarandine, le Murge de Gravine, 'a Valle d'Itrie, 'a Murgia materane.

 
Trulle 'mbiangate de neve a Alberobbelle

Le Murge avénene rappresendate da 'n'altepiane collinare, cu predominanze d'a colline medie, disposte a ripiane parallele a 'a linée de coste adriatiche, allungate da Nord-Ovest a Sud-Est e le relieve sò fatte da formaziune de rocce calcarée d'u Cretaciche.Se iacchiane fenomene ca se 'ndrucane bbuène de carsisme, tanda ipoggei quanda superficiale, cumme doline, le cchiù granne de le quale avénene chiamate jndr'à zone cumme "Pule" ('u cchiù 'mbortande se iacchie a Altamure) o "pulicchie" ce de dimenziune piccenne, 'ngnutteture, lame e grotte 'mbrà le quale le famose e affascinande Grotte de Castellane.

Caratteristeche tipiche d'a vanne meridionale de le Murge sò le gravine. 'A gravine ète 'na erosione carsiche ca se pò combrondà a le canyon americane, cu parete ripide e profonnetà, jndr'à certe punde, ca supranescene le 100 m. 'A cchiù 'mbortande jè quedde de Gravine in Pugghie, ca dèje 'u nome a tutte le gravine.

Jndr'à sta reggione non ge stè manghe 'nu corse d'acque de superficie a carattere permanende, apparte 'a sorgende d'u Canale Reale, invece stonne 'nu sbuénne de sorgende d'acque sotte 'a terre, cu 'na falde profonne e otre falde piccenne da tiembe sfruttate pe irrigà cu l'ause de 'nu sbuénne de pozzere, "pile" (cisterne) e norie.

Murge costiere cange

'A Murge costiere ète quedda fasce d'a Terre de Bare e d'a vanne settendrionale d'a provinge de Brinnese ca ve spicce doce doce o a zumbe piccinne da 'na iertezze de 100-200 metre verse 'u Mare Adriatiche.

Terre de le Gravine cange

 
'Ndrucamende d'a Cattedrale a Gravine

'U Parche naturale reggionale Terre de le Gravine ète 'nu parche naturale reggionale istituite jndr'à Pugghie jndr'à 'u 2005[2] pe tutelà 'u patrimonie paesaggisteche e faunisteche. Se stenne jndr'à le provinge de Brinnese e de Tarde, jndr'à l'arée de le Murge meridionale.

Valle d'Itrie cange

'A Valle d'Itrie ète 'nu stuézze de territorie d'a Pugghie cendrale, ca se iacchie 'mbrà 'a cetate metropolitane de Bare, 'a provinge de Brinnese e 'a provinge de Tarde. 'U territorie sue ète satte satte cu 'a vanne meridionale de l'altepiane de le Murge. 'A cose prengepàle d'a valle sò le trulle, tipiche e esclusive abbitazziune fatte de petre a forme de cone.

Murge tarandine cange

Le Murge tarandine sò 'nu comblesse collinare ca parte da 'a Provinge de Tarde cendrale e spicce jndr'à 'u Salènde vicine a 'u confine 'mbrà le provinge de [Provinge de Lecce|Lecce]] e quedde de [Provinge de Tarde|Tarde]]. Rappresendane le urteme propaggine de l'Appennine meridionale. Non ge sò assaije ierte, appare pu Monde Fellone 'u monde chciù ierte, ca supranesce le 400 m e sus a 'u quale onne state fatte 'a frazione cu'u stesse nome d'u monde e quedde de Specchia Tarandine, ca apparténene a 'u comune de Martina Franghe. 'U monde segne pe stu fatte 'u confine 'mbrà le comune de Martina Franghe e Vurtagghie jndr'à Provinge de Tarde e Villa Castidde jndr'à Provinge de Brinnese.

Murge materane cange

 
Matere e 'a Gravina soje
 
Le Murge

'A Murgia materane se iacchie a l'estreme oriendale d'a Basilicate, vecine a 'u confine cu 'a Pugghie. Jndr'à 'u territorie sue ste 'a Gravine de Matere, profonne solche calcarée sus a 'u funne d'u quale passe 'u torrende cu 'u stesse nome ca, appriss ca ave passate vecine a le Sasse de Matere e tuccate appene appene l'abbitate de Mondescagliose, iesse sus a 'u jume Bradane apprisse cchiù o mene vinde km.

Se iacchie tutte 'u territorie d'a Murge materane, affainghe a quedda pugghiese, 'n'altepiane de calcare recuperte d'a vegetazzione tipiche d'u Mediterranée. Javetate 'nzigne da 'a preistorie, stipe angore stazionaminde ca resalene a 'u Paleoliteche, cumme 'a grotte de le pipistrelle e a 'u Neoliteche, cumme le villagge tringerate ca sò 'nu sbuénne. Une de le caratteristeche cchiù 'mbortande d'u territorie, istituite cumme Parche d'a Murge materane[3], ète 'a presenze de cchiù o mene 150 Chiesere rupestre ca se iacchiane longhe totte 'a Murge e le Gravine. 'Nzigne da 'u ierte Medioeve se reggistre jndr'à totta l'arée 'a presenze de comunitate monasteche sie benedettine ca bizzandine.

Clime cange

 
Castelle d'u Monde jndr'à 'u territorie de Andria

Le temberature medie d'a vernate reggistrane valore de 1-6 °C, jndr'à 'u mese de scennare se reggistrane le minime negative e de le nevicate. Jndr'à staggione se onne temberature medie ca arrivane 'mzigne a le 30 °C. Le precipitazziune, a 'u condrarie de l'aride Salende, sò belle careche careche.

Jndr'à tabbelle stonne repurtate le valore medie ca se reggistrane.

Mese Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Anne
Temberature massime medie (°C) 11,8 12,8 14,9 18,3 23,1 27,5 30,4 30,5 26,5 21,4 16,8 13,4 20,6
Temberature minime medie (°C) 4,6 4,9 6,5 8,7 12,5 16,4 19,0 19,2 16,5 12,8 9,0 6,2 11,4
Piogge (mm) 59 58 54 36 33 23 22 23 37 73 73 63 554
Umidità medie (%) 77,8 76,6 75,4 72,9 70,2 65,7 61,8 63,6 70,0 76,0 78,9 78,9 72,3

Economije de le Murge cange

 
Murge Materane

Pe tanda secole, l'economije murgiane s'avere funnate sus 'a pastorizie e sus l'agricolture: fenomene 'mbortande ere 'a transumanze, cu 'u spustaminde de gregge de pechere 'mbrà le Murge e l'Abbruzze durande 'a staggione, e verse 'u clime cchiù mite d'u sud durande 'a vernate, lunghe andiche vie de comunicazione chiamate tratture. 'Mbonde a 'u XIX sechele ha state presende 'u latifunne, caratterizzate da granne estenziune territoriale ca erane possedute da famigghie ricche assaije ca ve pratecavene 'n'agricolture estenzive, dovute pure a 'a limitate disponibbilità de acque. Angore osce a die se coltivescene amennulate, vite e alije, apparte pure le arvule da frutte e, jndr'à 'na mesure cchiù modeste, ortagge. Osce a die l'economije de le Murge avéne caratterizzate pure da 'na 'ndenze attività estrattive d'u marme, a nord, e da 'a presenze d'u distrette 'ndustriale d'u mobile 'mbottite, ca se iacchie 'mbrà le comune de Altamure, Gravine in Pugghie, Sanderame in Colle e 'a vecine cetate de Matere.

Ccrejate a l'inizie d'u XXI sechele (2004) 'u Parche nazionale de l'Alta Murge ca téne le confine ca vonne jndr'à le territorie de ste comune: Altamure, Andrie, Bitonde, Cassane de le Murge, Corate, Gravine in Pugghie (sede d'u Parche), Grume Appule, Minervine Murge, Poggiorsini, Ruve de Pugghie, Sanderame in Colle, Spinazzole, Toritte. Jndr'à Basilicate e a picche chilometre de distanze da 'u confine cu 'a Pugghie, se iacchie jndr'à le comune de Matere e Mondescagliose (jndr'à Provinge de Matere) 'u Parche Archeologgeche Storeche Naturale de le Chiesere Rupestre d'u Materane, pure ditte Parche d'a Murge Materane.

Avène da sta reggione sciugrafeche 'n'imbortande razze equine tagliàne: 'u cavadde murgese.

Agricolture e allevamende cange

Pu settore agricole:

Artiggianate e 'ndustrie cange

Pu settore 'ndustriale:

  • oleifice e stabbileminde de vine cu 'mbiande de 'mbottigghiamende.
  • aziende de produzzione de materiale pe l'edilizie.
  • ebanisterije.
  • erboristerije.
  • sartorie 'ndustriale.
 
Ostune cendre storeche

Servizie cange

Jndr'à 'u settore terziarie sò presende:

  • cendre de assistenze fiscale
  • Banghe
  • Aggenzie assicurative

Turisme e ricettività cange

  • Ristorande
  • Agriturisme
  • Alberge
  • B&B
  • Case vacanze

Elenghe comblete de le comune ca appartenene a le Murge cange

Acquavive de le Fonde, Adelfie, Alberobbelle, Altamure, Bitonde, Casamassime, Cassano de le Murge, Castellana Grotte, Corato, Conversane, Gioia d'u Colle, Gravine in Pugghie, Grumo Appula, Locorotonde, Monopoli, Noci, Palo d'u Colle, Poggiorsini, Putignane, Ruve de Pugghie, Sammichele de Bare, Santerame in Colle, Terlizzi, Toritto, Turi.

 
Cambanile d'a Colleggiate Locorotonde

Andrie, Minervine Murge; Spinazzole, Canose de Pugghie

Ceglie Messapiche, Cisternine, Fasane, Francaville Fundane, Ostune, Villa Castidde.

Castellanete, Crispiane, Vurtagghie, Ginose, Laterza, Martina Franghe, Mazzafre, Motele, Mondemesola.

Matere, Mondescagliose.

Fraziune 'mbortande cange

Note cange

  1. Murgia in Vocabolario – Treccani
  2. Reggione Pugghie, Legge reggionale n.18 d'u 20 decemmre 2005
  3. Reggione Basilicate, Legge Reggionale n. 11 d'u 3 abbrile 1990

'Ndruche pure cange

Otre pruggette cange

Collegaminde fore a Uichcipèdie cange

Condrolle de autoritàVIAF (EN238348649