Avetrane

'nu comune tagliáne
(Riderette da Avetrana)

Avetrane (Avetrana jndr'à lènghe tagliàne, l'Aitrana jndr'à 'u avetranese) éte 'nu comune tagliáne de 7.094 crestiáne[3] d'a Provinge de Tarde in Pugghie.

Avetrane
comune
Avetrane – Veduta
Avetrane – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheMario De Marco (PdL) da 'u 28/05/2006
Territorie
Coordinate40°21′14″N 17°44′09″E / 40.353889°N 17.735833°E40.353889; 17.735833 (Avetrane)
Altitudine62 m s.l.m.
Superficie73,23 km²
Crestiàne7 079[1] (31-12-2010)
Denzetà96,67 ab./km²
FraziuneUrmo Belsito
Comune 'nzeccateErchie (BR), Manduria (TA), Nardò (LE), Puerte Cesareo (LE), Salice Salendine (LE), San Pancrazio Salendine (BR)
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74020
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073001
Cod. catastaleA514
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1147
Nome javetandeavetranise
PatroneSan Biagge, Sand'Andonie da Padova
Sciurne festive29 aprile
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Avetrane
Avetrane

Mappe de localizzazione: Pugghie
Avetrane
Avetrane
Avetrane – Mappa
Avetrane – Mappa
Posizione d'u comune de Avetrana a 'u 'nderne d'a provinge de Tarde
Site istituzionale

'U comune de Avetrana se iacchie jndr'à 'u Salènde jndr'à 'na posizione particolare, jè a 'u confine de le tre provinge salendine de Tarde, de Brinnese e de Lecce jndr'à 'u core culturale de sta subreggione. Quiste se note soprattutte da 'u dialette particolare d'u comune, certe vote ca s'assomigghie a 'u leccese, cu 'na forta 'mbronde brinnesine e cu otre 'nfluenze d'u tarandine.

Storie cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salende e Storie d'a Pugghie.

'U territorie sue ere ggià javetate jndr'à 'u periode Neoliteche, 'nfatte sus 'a via Tarandine vecine 'a località Masseria d'a Marine, a sud d'u paese, onne assute fore tracce de 'nu villagge preistoreche fatte de capanne d'u VI millennie n.C.

'N'otre luèche frequendate jndr'à 'u neoliteche onne state le grotte jndr'à 'u Canale de San Martine, addò le reperte acchiate onne state purtate jndr'à 'u Musèe Archeologgeche Nazionale de Tarde.

'Mbortande cose onne state acchiate jndr'à 'u XIX sechele relative a 'nu sacche de arme de l'età d'u bronze jndr'à zone Strazzati-Sinfarosa, a nord d'u paese.

Vecine a 'u cchiù andiche tracciate d'a via Traiana (dette pure via Sallentina), jndr'à località de San Frangische onne state acchiate 'nu sbuènne de reste de 'na ville rustiche romane.

'Nu sbuènne erane pò le casale, 'nzediaminde piccinne apprime de le messapece, pò de le romane e spicciane de le medievale lassate apprisse le 'ngursiune saracene.

'U paese osce a die ste sus a 'u seconde tracciate (tarde 'mbere) d'a 'mbortande arterie stradale ca jndr'à l'epoche messapeche apprime e cchiù nnande quedda romane collegave Tarde, Manduria, Nardò, Leuca e Otranto: 'A "Via Traiane Messapeche", dette pure da certe storece "via Sallentina".

'Na tracce de epoche romane, probbabbilmende d'u prime sechele, jè 'u "canale romane" ("frate" de l'omonime canale de Manduria). Jè 'nu canale luènghe cchiù o mene doje chilometre, larije ttre metre e profunne 'nu pare, dritte dritte in direzione nord-sud, se iacchie a est d'u paese e faceve scè le acque de le piogge jndr'à 'u canale naturale de San Martine. Osce 'u tratte nord ha state quase tutte scangellate da le cave de estrazione de conge de tufe, invece a sud, pure ca in parte jè affogate da chiangune e petre varie angore osce se 'ndruche bbuène. Attraverse 'a strade de Nardò e jndr'à quidde tratte jè chiamate "Ponde Rescio" (da 'u nome d'a masserie ca ste addà vecine).

Cu 'u nome de "Vetrana" ha state feudo de 'nu sacche de famigghie duranne 'a tirannide feudale. Jndr'à 'u 1481 passò a 'a signorie de le Pagano, cumme dote de Colella o Ippolita, figghie de Frangische Montefuscoli, mugghiere de Galeotto Pagano. Sotte a le Pagano se accumenzò 'a costruzione d'a nova chiesere matrice (prima chiesere) e de le mure, ca osce a die so probbie picche ca se ne 'ndruchene.

Duranne 'a signorie de le Pagano 'u territorie ha state tiatre de certe scondre: presse 'u casale de San Giuliano (probbabbilmende quedda ca osce a die jè 'a "masseria San Paolo"), truppe 'mberiale de Carlo V avenèrene sconfitte da 'nu contingende frangese. Jndr'à 'u 1547 pirate turche sbarcarene vecine Torre Columena[4].

Jndr'à 'u 1587 Avetrana avenìe vennute da Carlo Pagano a Giuanne Andonie Albrizi, ca devendò signore de Avetrana. 'U castelle jndr'à 'u 1644 ere de proprietà d'u vescove Geronimo di Martino e jndr'à 'u 1656 passò a le Romano e pò cchiù nnande, devendò propretà de Michele Imperiale, marchese de Orie e pringipe de Francavilla[5].

Non ge se pò escludere ca jndr'à 'nu prime mumende le Romano puterene essere state le conestabbele de le Imperiali e pò cchiù nnande, cu l'accattamende dirette, le Signure de Avetrana.

 
Barcone d'u palazze Torricelli

Jndr'à 'u 1782, sparite 'a famigghie Imperiale, Avetrana passò a 'u fische regge e da quiste vennute a Massenzio Filo, rumanenne in probbietà d'a famigghie 'mbonde a l'abolizzione d'a faudalità jndr'à 'u 1806. Rumanerene de probbietà d'a famigghie 'mbonde a l'inizie d'u Novecinde diverse possedeminde, 'mbrà le quale 'u palazze, pò cedute a 'u lore amministratore e frazionate jndr'à 'nu sbuènne de probbietà.

Jndr'à 'u 1929 'na rivolte contadine avenìe duramende represse da 'u reggime fasciste.

Quanne accumenzarene le anne ottande Avetrana ha state sede de manifestaziune d'u movimende andinucleare, condre a 'a volondà, manifestate da vanne d'a reggione Pugghie e da 'u guverne nazionale, de sckaffà 'na cendrale elettronucleare jndr'à 'u territorie avetranese. Volondà spezzate da 'u Referendum Popolare ca signò l'abbandone d'a tecnologgie nucleare pa produzione de corrende elettreche jndr'à l'Itaglie.

Monuminde e luèche de inderesse cange

 
Cambanile d'a chiesere Madre
  • "Torrione", reste de 'nu castelle pare de origgene Normanne (1050-1070, duranne 'a conguiste normanne d'a Pugghie), ma attestate cu securezze sulamende partenne da 'u XIV sechele.
  • "Chiesere Madre", recostruite 'mbrà 'u 1743 e 'u 1756, apprisse ca 'nu cchiù andiche edificie cu chiande absidate (d'u XV-XVI sechele) avere state destrutte da 'u terramote de Nardò.
  • Palazze Imperiali, d'u quale 'u prime nuclèe avenìe fatte da le Pagano e avenìe ambliate cchiù nnande da le Albrizzi: sta vanne cchiù andiche se affaccie sus a 'u larie Cavallerizze e presende 'nu stemme gendilizie sus a une de le accesse. 'A famigghie Imperiali aggiungìe l'ale oriendale jndr'à 'u XVIII sechele, cchiù sonduose.

Jndr'à 'u territorie esistene grotte de nature carsiche e certe reste archeologgece.

  • In corrispondenze d'a "masserie d'a Marine" onne state acchiate reste de 'nu villagge e de 'n'area sepolcrale ca resalene a 'u Neoliteche andiche (VI millennie n.C.). 'U site ha state indagate da 'a Soprindendenze archeologgeche d'a Pugghie e da 'u departimende de bene culturale de l'Univeristà de le Studie de Lecce. 'Na mostre archeologgeche pe sembre jè allestite da 'u 2003 jndr'à casamatte d'u Torrione medievale, invece da 'u 2006 ha state allestite 'nu percorse pe fà addevendà fruibbele l'area de le scave.
  • Le "grotte de San Martine", ca se iacchiane a sud d'u paese, lunghe 'a strade provingiale verse Torre Colimena, presendane tracce de frequendazione da 'u Neoliteche andiche a l'epoche romane.
  • Jndr'à località de San Frangische onne state acchiate le reste de 'na ville rusteche romane.
  • Le casale de Sanda Marje e de Modunato presendane tracce de frequendazine ca resalene a l'epoche bizzandine.

Spiccianne, jndr'à località "La Crava" osce a die stonne e studiane da vanne de l'Università de le Studie de Rome "La Sapienza" 'nu giacimende fossilifere.

Suggettate cange

Evoluzione demografeche cange

Crestiane censite

Culture cange

Fatte cange

 
Torre d'u 'rrelogge

Sciugrafije andropeche cange

Fraziune cange

Urmo Belsito (o semblicemdene l'Urmo) jè 'na località ca se iacchie 'mbrà Avetrana (da 'a quale ste lundane 4 km) e 'u mare (da 'u quale ste lundane 2 km). Suggestive 'u panorame ca se pò ammirà ca spazie sus a 'nu stuèzze de specchie de mare e de coste 'mbrà Gallipoli e Marugge. 'U villagge, addò se iacchiane strutture cumme 'nu cambe sportive e 'na chiesere, jè javetate soprattutte jndr'à 'u periode estive.

Economije cange

Urtemamende s'a sviluppate 'u settore turisteche, sfruttanne 'a vicinanze a 'a coste, sulamende 5 km, cu 'n'offerte de strutture ricettive de tipe agrituristeche o Bed & Breakfast.

Gemellagge cange

Infrastrutture e trasporte cange

Strade cange

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da:

Osce a die se ste costruisce 'a strada nove Tarde - Avetrana ca avessa fà devendà cchiù veloce 'u raggiungimende de ste doje cetate.

Aeropuerte cange

L'aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" ca però non g'è in funzione. L'aeropuerte chciù vecine, ca serve 'u bacine joneche mediterranèe e pure 'u Comune Salendine de Avetrana, jè l'Aeropuerte d'u Salende de Brinnese, eppure ste l'aeropuerte 'ndernazionale de Bari "Karol Wojtyla".

Amministrazione cange

Sinnache: Mario De Marco (PdL) da 'u 28/05/2006

'Ndruche pure cange

Note cange

  1. Dato Istat - Popolazione residende a 'u 31 decemmre 2010.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Dato Istat al 31/07/2010
  4. 'U Marsella reporte ca ere 'nu certe Chria, de origgene avetranese, a guidà l'assalte turche.
  5. 'U "Status Animarum" d'u 1654 attribbuisce jndr'à quidde tiembe a Avetrana 684 crestiàne. 'A proprietà d'u feudo jndr'à st'epoche jè ingerte: certe documinde parene attribbuì 'u feudo a 'a famigghie Romano ('u "liber mortuorum" cite Jangela Greco, morte 'u 28 aguste d'u 1658, cumme mugghiere de Gesèppe Romano, "barone de sta terre”, invece 'u Foscarini e otre auture dicene ca 'u feudo avere passate a le Romano sulamende jndr'à 'u 1769). Otre documinde de l'archivije ecclesiasteche parene suggerìe ca jndr'à 'nu prime mumende 'a famigghie Imperiale tenève sulamende 'u feudo de Madonato.

Otre pruggette cange

Condrolle de autoritàVIAF (EN152648158

Collegaminde fore a Uicchipèdie cange