Lizzane

'nu comune tagliáne
(Riderette da Lizzano)
Disambiguazzione – Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Lizzane (disambigua).

Lizzane (Lizzano in tagliàne, Lizzanu in salendine,[3] Licyanum in latine) jè 'nu comune tagliàne de 9 579 crestiàne d'a provinge de Tarde jndr'à Pugghie.

Lizzane
comune
(IT) Lizzano
Lizzane – Veduta
Lizzane – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheAntonietta D'Oria (lista civiche L'alternativa) da 'u 10-6-2018
Territorie
Coordinate40°23′31″N 17°26′54″E / 40.391944°N 17.448333°E40.391944; 17.448333 (Lizzane)
Altitudine42 m s.l.m.
Superficie47,18 km²
Crestiàne9 579[1] (31-12-2022)
Denzetà203,03 ab./km²
FraziuneMarine de Lizzane
Comune 'nzeccateFragagnane, Sava, Torricelle, Faggiane, Tarde (isole amministrative)
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74020
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073011
Cod. catastaleE630
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1004
Nome javetandelizzanise
Patronesan Gaetano Thiene
Sciurne festive7 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Lizzane
Lizzane

Mappe de localizzazione: Pugghie
Lizzane
Lizzane
Lizzane – Mappa
Lizzane – Mappa
Posizione d'u comune de Lizzane all'interno d'a provinge de Tarde
Site istituzionale

Se iacchie a oriende d'u capeluèche da 'u quale jè lundane 25 km. Se iacchie jndr'à 'u Salende, sus a 'u margine meridionale d'a Murgia tarandine, addò queste, attraverse 'a serre de Roccaforzate e San Crispieri e le Serre de Lizzane e d'a Marine, scennene digradanne verse 'u mar Jonio, addò stè 'a località turisteche invernale. 'U comune face parte de l'associazione nazionale "Cetate d'u vine"[4], face parte d'u GAL "Terre d'u Primitive", d'a strade d'u vine "Primitive de Mandurie e Lizzane DOC" e de l'Aunione de le comune "Terre d'u Mare e d'u Sole".

Pe dialette, culture e tradiziune, Lizzane jè a piene titole salendine, rennenele avulse da 'u condeste socie-culturale d'a cetate de Tarde, da 'a quale ave picche influenze[5].

Sciugrafije fiseche cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Marine de Lizzane.
 
Territorie de Lizzane jndr'à provinge de Tarde

'A cetadine de Lizzane se iacchie jndr'à 'nu territorie pratecamende pianeggiande. L'altezze cange da 'nu minime de 0 m.s.l.m., vecine a 'a marine e d'a linèe de coste, a 'na massime de 97 m.s.l.m.[6] vecine a le serre de Lizzane. 'A case comunale se iacchie a 'n'altezze de 42 m.s.l.m. 'A Marine de Lizzane jè lundane da 'u cendre javetate 5 km.

'U litorale, prevalendemende sabbiose cu sabbie vianghe e fine, jè condraddistinde da dune ricche de vegetazione caratteristeche d'a Macchie mediterranèe. 'U paesagge agrarie jè caratterizzate da ulivete, colture de arvule miste, fichete e mandorlete, alternate a seminative e a vignete.

'A vegetazione spondanèe e 'a macchie mediterranèe occupane le zone cchiù ierte e rocciose e le zone dunale. Le cambagne, ricche de testimonianze ca avènene da 'u periode neoliteche, se caratterizzane pa presenze de murette a secche, specchie, de cchiù o mene 35 massarie ca se iacchiane jndr'à tutte 'u territorie comunale e de le tipece trulle salendine, monumende d'a civiltà contadine. 'U trulle (d'u tipe salendine ditte pure truddi, pagghiare, furnieddi o casedde), jè 'na costruzione realizzare cu petre luate da 'u terrene rocciose pe renderle contivabbele. Ste costruziune avenevane ausate cumme refuge pe animale, attrezze e crestiane.

 
'U fiume Ostone 'mbrà le dune, Marine de Lizzane.
 
Tipeche trulle salendine

Idrografije cange

Jndr'à 'u territorie comunale, jè presende 'nu corse d'acque a carattere prevalendemente torrendizie, chiamate Fiume Ostone o canale de le Cupi (lu Stoni o li cupi in dialette locale). Stu fiume e l'area atturne a jidde jè assaije inderessande sie sotte a 'nu profile ambiendale (flore e faune) e sia sotte a 'nu profile storeche.

Infatte lunghe 'u corse sue, iacchiane 'u lore habitat naturale assaije specie animale cumme le anfibbie (marajòttole, rospe, ecc.), pisce (specialmende anguille) e 'nu sacche de tipe de acidde. Pure 'a vegetazzione jè assaije ricche. Lunghe tutte 'u corse d'u fiume ste sembre 'nu cannete fitte fitte e assaije otre specie vegetale.

 
Marine de Lizzane

Sotte 'u profile storeche, invece, jè assaije 'mbortande purcé lunghe 'u corse sue, e in particolare vecine a 'u mare, onne state acchiate cu 'u passare d'u tiembe 'nu sbuènne de reperte archeologgeche (vasellame, ore, cerameche, petre fatiate, tembiette votive, necropole) ca resalene a l'età d'u bronze, a l'età magno-greche e 'n'indere villagge ca resale a 'u Neoliteche. Cchiù nnande cu 'a staggione de le bonifeche de fine uettecinde, 'u fiume Ostone ha servite pe assucà 'a Palude Rotonne vecine a San Crispieri.

Sismicità cange

Jndr'à 'u corse d'a storie, l'uneche evente sismiche de rilevanze, ha state quidde d'u 20 febbrare 1743, avvertite jndr'à tutte 'u Salende. 'U terramote, d'u none grade d'a scale Mercalli, scuasciò le cetate vecine de Frangaville Fundane e Nardò provocanne pure muèrte e ferite. Stu fatte, a Lizzane jè documendate da certe scritte ca se iacchiane jndr'à diverse archivije d'u comune. Jndr'à ste scritte se conde de cumme 'a scosse de terramote avere state forte assaije, provocanne 'u paniche 'mbrà le crestiane. Jndr'à 'u paese scuffularene 'nu sbuènne de case e otre se lesionarene e addiritture 'u palazze marchesale se inclinò.[7]

Clime cange

Lizzane presende clime mediterranèe. 'A vicinanze d'u mare tène le 'nvirne cchiùà cavede, quanne le temberature scennene raramende sotte 'u zere e le perturbaziune nevose so probbie rare. L'urtema nevicate abbondande ha state 'u 30 e 31 decemmre 2014,[8] quanne caderene cchiù o mene 10 cm de neve. 'A staggione 'a temberature, supranesce facilmende pure le 40 grade. Soprattutte jndr'à l'urteme anne, sonde assaije frequende temborale violende e trombe d'arie.

Chiste sonde le temberature medie annuale[9]:

Lizzane[10] Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 13.0 13.0 15.0 19.0 24.0 28.0 31.0 31.0 28.0 22.0 17.0 14.0 13.3 19.3 30 22.3 21.3
Temb. min. medie (°C) 4.0 5.0 6.0 9.0 12.0 16.0 18.0 19.0 16.0 12.0 8.0 6.0 5 9 17.7 12 10.9
Piogge (mm) 46.0 53.0 63.0 36.0 34.0 27.0 27.0 25.0 36.0 60.0 71.0 73.0 172 133 79 167 551
Umidità relative (%) 78 75 73 71 68 63 61 63 66 73 77 80 77.7 70.7 62.3 72 70.7
Vinde (dir.-node) N
9.0
NNW
16.0
S
16.0
S
16.0
SSW
16.0
SSW
16.0
NNE
16.0
NNE
16.0
NNE
16.0
NNE
9.0
N
9.0
N
16.0
13.7 16 16 11.3 14.3


Storie cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salende e Storie d'a Pugghie.
Le origgene d'u toponime

L'origgene d'u nome Lizzane jè ingerte: certe dicene ca derive da "lizza", steccate d'u quale, durande 'u Medioeve, scennevane le cavaglire pe combattere, otre facene derivà 'a parole da "leccio", chiande d'a famigghie de le querce addò jndr'à zone ne stavane assaije.[11] 'U nome pò essere ca derive, assaije probbabbilmende da Lecce. Assaije località ca stonne sus a 'u territorie, onne, infatte,nome de derivazione leccese: Padulecchie, Bagnara, S.Cassiano, S.Catavete. Lizzane pigghiò 'u nome de Licyano.

Non g'esistene assaije notizie sus 'a storie de Lizzane. Certe jè ca 'u "pagus", 'u rione de case umile de cambagne de Lizzane, resale a prime d'u mille. Non g'è possibbele precisà date, cumme non g'è facile indicà a quale colonie appartenevane le prime crestiane d'u pagus Lizzanese, pure ca se crede ca avessera essere romane o grece.

'U neoliteche cange

Le prime presenze jndr'à stu territorie, se avere securamende ggià jndr'à 'u periode d'u Neoliteche.

Precisamende, jndr'à località "Bagnàra" e "San Cassiano" onne state acchiate, apprisse alcune scave, reste de 'nzediaminde e villagge capannicole ca reguardavane l'età neoliteche. Jndr'à le stesse zone, pò, onne state acchiate numerose arnese e attrezze de quedd'epoche de petre e de selce accussì cumme jndr'à 'u prime tratte d'u "Canale de le Cupi", jndr'à le grotte ca se iacchiane sus a le late d'a gravine piccenne.

L'età greche-romane cange

Apparte le colonie Greche, presende ggià sus a 'u territorie salendine e, in particolare jndr'à 'u tarandine, pure chidde Romane prendevane possesse de ste terre. Jndr'à l'anne 206 n.C. avenìe condotte 'a colonie Neptunia. A le tiembe de Verone e de Vespasiane tre colonie avenerene condotte jndr'à Provinge de Tarde. A le Colone avenèvane assegnate de le stuèzze de terre de 200 yugere. Da aqquà nascìe 'a necessità de le casette pe le contadine. Accussì sensibbilmende le casolare se aggruppavane e furmavane le villagge. Ste popolazziune, fatianne le cambe e facennele devendà produttive spannevane 'u benessere jndr'à totte 'a provinge, aprivane strade, ca passavane pe tutte l'agre Tarandine, de le quale une purtave a Orie, pe arrevà a 'a Via Appia de Brinnese, l'otre direttamende a Tarde e a le villagge 'nzeccate.

'U periode longobbarde e le 'nvasiune cange

Tramundate 'u 'Mbere Romane, le Barbare, cumme 'nu torrende ca squasce tutte cose, invaderene l'Itaglie. Totila arrevò 'mbonde a le terre salendine, Belisario se pigghiò 'a Calavrie, jndr'à 'u 555 Narsete reconguistò ste reggione, ma jndr'à 'u 568 le Longobbarde occuparene Tarde e Brinnese. Le grecie se accordarene cu le longobbarde 'nzippanne 'nu muraglione ca signave 'u confine 'mbrà 'a foreste tarandine e 'u marchesate de Orie. 'U territorie lizzanese, mò, s'acchiave sotte a 'u condrolle de le longobbarde. 'A pace, però, durò picca picche. Jndr'à 'u 717 Leone Isaurico 'nvadìe ste reggione destruggenne chiesere e convende, costringenne le crestiane a sconnerse croce e effigge, specie jndr'à 'u tarandine, addò le crestiane scunneve le oggette sacre jndr'à le gravine, jndr'à le burrone e, a Lizzane, jndr'à certe grotte appene scavate cumme quedde de S. Jangele. Pure le Saracene 'nvaderene stu stuèzze de Itaglie, destruggenne Orie, Mandurie e le villegge 'nzeccate 'mbonde a arrevà a Tarde ca avenìe destrutte. Apprisse le Saracene, se scatenarene, sus a ste terre le Schiavone e le Ungarise ca destruggerene tutte le villagge, da 'u litorale 'mbonde a l'endroterre. L'eccidie e le distruziune scerene nnande da 'u 924 a 'u 962, 'mbonde a 'a combarse d'u 'mberatore Niceforo Foca.

Le 'nzediaminde releggiose Basiliane cange

Le recorde d'a permanenze de ste releggiose a Lizzane, se iacchiane jndr'à "valle de le Cupi" apprime e jndr'à cripta e convende de l'Annunziate apprisse. Le releggiose Basiliane, già presende da 'nu sacche de anne jndr'à 'u Salende, duranne le persecuziune averene riuscite a salvarse scunnennese jndr'à foreste e jndr'à le cripte sottoterre. Le prime 'nzediaminde se averene atturne a le sechele IX e X.

'A nascite d'u casale cange

Sus 'a nascite d'u casale, non ge stonne assaije fonde, ma certe de lore dicene[12] ca Lizzane eha state edificate jndr'à 'u 1208 da 'a condesse Albiria, figghie de Tancredi, re normanne. Fonde, pure ca sonde approssimative, dicene ca 'u re normanne Guglielme 'u Malo destruggìe Lecce, allore chiamate Rudiae, jndr'à 'u 1147.

 
Mappe d'a Terre d'Otranto

Apprisse 'a recostruzione, le nobbele de Rudiae avenerene accugghiute jndr'à cetate a differenze de le povere ca, invece, avenèrene mannate fore. 'A condesse Albiria decedìe de assegnà a chiste suddite puveridde 'nu territorie vecine a Pusane addo, jndr'à 'u 1208, s'inzediarene assaije novelle lizzanise. Le otre ca rumanerene vecine a Lecce funnarene 'u paese de Lizzanelle.

Jè assaije evidende 'u legame de Lizzane cu Lecce tande da avè tutte e doje le cetate 'u stesse simbole de l'arvule d'u leccio, 'nu tipe de querce assaije presende 'nu tiembe jndr'à tutte e doje le territorie.

Da feude a comune cange

Jndr'à 'u corse de le sechele, Lizzane devendò 'nu granne feude, cu 'u titele de marchesate. Diverse feudatarie se onne avvicendate a 'u comande de stu feude: jndr'à 'u 1271 'u casale avere state infeudate da Iacopo de Rephis, jndr'à 'u 1315 passò jndr'à le màne de Goffrede de Pandis, jndr'à 'u 1329 'u feude devendò probbietà de Giuanne Sanseverino, de le De Tremblayo jndr'à metà d'u XIV sechele, de le Francone jndr'à 'u 1475, de le De Raho jndr'à 'u 569, de le De Luca jndr'à 'u 1675 e de le Chiurlya jndr'à 'u 1697. St'urtema famigghie condrollò 'u marchesate de Lizzane 'mbonde a 'u 1806 quanne avenèrene abolite le feudalità.

Sotte 'a 'u profile amministrative, Lizzane ave fatte parte d'a Terre d'Otranto (pò Provinge de Lecce) da 'u XI sechele 'mbonde a 'u 1923, quanne da 'u distrette de Tarde, ca combrendeve 'a cetadine, avenìe costituite 'a provinge d'u Ionio, rebattezzate Provinge de Tarde sulamende jndr'à 'u 1951. A levèlle reggionale, avenìe sckaffate jndr'à reggione Salènde quanne, jndr'à 'u seconde dopouerre, 'u legislatore costituìe formalmende le reggione; cchiù nnande però, a 'a nascite effettive de le reggione tagliàne, 'a Reggione Salènde avenìe sckaffate jndr'à Reggione Pugghie. A levèlle statale, Lizzane, apprisse l'autonomije d'a quale godeve duranne 'a preistorie, facìe inizialmende parte d'a Magna Grecie (VIII-III sechele n.C.), pò avenìe annesse a 'u 'Mbere Romane ( da 'u III sechele n.C. a 'u IV sechele d.C.), a 'u 'Mbere Romane d'Occidende (IV - VI sechele d.C.), angore cchiù nnande a 'u'Mbere Bizzandine (VI-XII sechele d.C.), a 'u Pringipate de Tarde jndrìà 'u Regne de Sicilia (XII sechele d.C. - 1262) apprime e d'u Regne de Napule (1262-1816), pò, a 'u Regne de le Doje Sicilie (1816-1860) e, 'nfine, a 'u Regne d'Itaglie, e osce a die a 'a Repubbleche Tagliàne (1860 - osce a die). 'Mbonde a 'u 1951 Lizzane ave amministrate pure le doje fraziune de Torricella e Monacizzo devendate comune autonome sotte a 'u nome de Torricella.

Simbole cange

 
Stemme d'u comune
'A leggende d'u stemme

Mendre ca Lecce tène 'na lupe 'nderre a 'u leccio, Lizzane ave 'mbrà le rame d'u simbole sue 'na scritte assaije particolare "Fracta et ligata refloret" (spezzate e legate rifiorisce). 'A leggende dice ca duranne 'na tembeste 'a querce cchiù maestose d'u paese avenìe violendemende colpite da 'a furie d'u vinde, 'mbonde ca facìe scuascià le doje rame prengepàle. Le lizzanise 'nzipparene 'notra vote 'a querce e legarene 'u tronghe a le doje rame. 'A querce, quase pe mirachele, refiorì cchiù belle d'apprime!

'U stemme comunale de Lizzane avenìe approvate 'u 27 masce 1929, da quidde ca ere 'u cape d'u guverne Benito Mussolini. 'A descriziona soje jè 'a seguende:

«Cambe de ciele, a l'arvule de leccio, cu doje rame spezzate e rilegate, nodrite sus a 'na pianure erbose morende da 'a punde, tutte a 'u naturale, cu sus a l'arvule 'na liste bifide, ca ste svolazze, d'argende, cu 'u muttette de color gnure:fracta et ligata refloret

(Decrete reale de congessione in date d'u 27 masce 1929)

'U gonfalone d'u comune jè costituite da 'nu drappe gialle-russe jndr'à 'u cendre d'u quale se iacchie 'u stemme.

Monuminde e luèche de inderesse cange

Architetture civile cange

'U castelle cange

Jndr'à l'urteme dece anne 'u paese s'a stennute assaije verse nord, da est e da ovest, mandenenne caratteristeche strade lineare e ortogonale, cu predilezione soprattutte pe le case vasce mediterranèe ca sonde topograficamende aunite le une a le otre e ca, da 'u punde de viste condominiale sonde separate, pe affermà 'u dominie piccinne tipeche d'a civiltà contadine. 'U Palazze Marchesale (Castelle) se iacchie a le pide d'u pogge sus a 'u quale a chiane chiane se appogge 'u paese, se presende cu linèe sobbrie e severe. Seconde certe studiuse avenìe costruite sus a 'n'andiche nuclèe normanne da le barone De Raho jndr'à 'u XVI sechele, d'u quale rumane sulamende 'nu torrione.

 
Castelle Marchesale

Cchiù nnande rimaneggiate e ambliate. Seconde otre 'a sola vanne nord-ovest ha state fatte apprime d'u XV sechele e allore pò essere ca se referisce a 'na fase normanne o sveve, invece 'a vanne sud-est jè securamende successive. 'U disegne architettoneche ne revele jndr'à 'u comblesse sue ca jidde jè opere quattrecendesche prive cumme jè de torre, de fossate, de cinde ca quase sembre avvrazzavane le castidde de le sechele d'apprime.

Ave jndr'à l'inderne 'nu breve receinde, ca servive cumme atrie. 'N'ambie scalone porte a 'u prime piane addò stanze spaziose se seguone cu 'u lore aspette grave e severe, tande pe l'irtezze de le vane, ca 'a lore lariezze. Jndr'à l'inderne se 'ndruche angore 'a tracce de l'accussì ditte "Puzze d'a morte", jndr'à 'u quale po essere ca stonne angore le reste de le muèrte seppellite. L'edificie tenève 'a forme de 'nu quadrilatere e ospitave a pian terrene 'u frantoie, 'u muline, 'u granaie, le maiazzine e le scuderie. 'A Cappelle d'a quale 'u castelle jè dotate, osce a die ste achiuse a 'u culte e jndr'à condiziune precarie de conservazione, a sud d'a costruzione e ere dedicate a San Frangische de Paola. 'A cappelle tène 'na sagrestie piccenne e 'nu core cu 'na balaustre de legne; non ge presende l'abside e accogghie a 'u 'nderne 'na tele ca raffigure San Frangische da Paola; a le late stonne doje nicchie. L'altare non g'esiste e le varie stuèzze ca 'u combonevane onne state mise une sus a l'otre cumme rovine. 'Nu timebe 'u Castelle ere 'a dimore de le padrune d'u feude de Lizzane, le quale cercarene de farle devendà accogliende e ospitale. Soprattutte cu le Duche Clodinio, feudatarie de Lizzane da 'u 1606 a 'u 1677, ca 'u castelle, chiamate jndr'à quidde tiembe 'u Palazze d'u Duche, canuscìe 'nu periode de granne splendore, pure purcé duvìe accogghiere 'nu sbuènne de crestiàne, ca scevene jndr'à 'u paese de Lizzane pe le feste, organizzate in onore de San Caitane da Thiene, patrone d'u paese, allore angore beate.

 
Trappito Antonazzo (1700)

Otre architetture civile ca meritene 'na note sonde:

  • Trappito Antonazzo
  • Frantoio Mandurino
  • Le 35 massarie presende jndr'à 'u territorie
  • Palazze Majorano
  • Palazze signorile jndr'à 'u cendre storeche

Architetture Militare cange

Torre d'u Rrelogge cange

'A Torre d'u Rrelogge (XII-XIX sehcele) se iacchie sus a 'nu torrine d'u castelle, 'nu tiembe 'nu picche lundane da 'u 'mbiande normanne pare ca ere legate a 'u stesse da 'nu passagge sotterranèe, maje acchiate. Rappresende 'na testimonianze de valore storeche 'mbortandissime assaije. Da 'na prima letture de le strutture murarie pare evidende 'nu processe de sedimendazione ca s'a fatte jndr'à 'u corse de le sechele. 'A strutture de base pare angore reconducibbele a 'na torre fortificate de avvistamende e de difese, ca resale a 'u XIII - XIV sechele.

 
Torre d'u Rrelogge

Aqquà a piane terre esiste 'n'uneca stanze a chianda quadrate cu volte a botte. 'A vanna superiore d'a torre jè 'n'evidende refacimende cu sopraelevazione, ca ha state fatte atturne a 'u XV e 'u XVI sechele. Successivamende a st'intervende avenìe recostruite 'a volte d'a stanze ca esisteve apprime a 'u seconde levèlle, cu arche a seste acute. Avenèrene pure costruite le spalte de difese cu le relative caditoie e cu l'aggiunde de eleminde architettonece decorative d'u stesse materiale ausate pa sopraelevazione (carparo), ca ne onne ingendilite l'aspette. 'Mbrà 'u XVIII e 'u XIX sechele 'a torre devendò 'mbortande punde de referimende pa vite d'u paese p'u 'nzerimende d'u rrelogge e d'a torre campanarie. 'Nzippate 'a sommità soje, avenìe recavate 'n'apposite stanze pe accogghiere le meccanisme d'u rrelogge, e sus cu 'nu cambanile dotate de doje cambane de diverse dimenziune, ausate a 'u rrelogge. Cchiù nnande onne state affiangate doje cuèrpe piccinne de fabbreche a 'nu sole levèlle, affianghe a le doje late invece 'u terze late d'a torre ste 'nguedde a 'nu stabbele, 'nu tiembe ausate, cumme cinematografe, ma costruite, jndr'à le sechele passate, pe evidende ause militare.

L'accesse a le stanze varie d'u fabbrecate avene jndr'à 'nu mode tutte indipendende.


Torre Costiere cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Torre Zozzoli e Torre costiere d'u Salènde.
 
Torre Zozzoli, Marine de Lizzane

Jndr'à 'u territorie de Lizzane se iacchiane 3 torre costiere:

  • Torre Zozzoli o torre scuasciate (in dialette locale torre sgarrata), scettate 'nderre in parte
  • Torre Russe, oramaje presende cumme de le rudere
  • Torre Canneto, ca non g'esiste cchiù
  • Torre de vedette ca se spannene lunghe 'a fasce costiere, costruite jndr'à seconda uerre mundiale.

Architetture releggiose cange

Chiesere Matrice San Necole cange

De andiche origgene ere già esistende a le inizie d'u XIV sechele. Avenìe refatte e allariate jndr'à 'u XVI sechele. Stonne altare e cappelle (10), quedde dedicate a San Caitane (patrone d'u paese) stipe reliquie d'u Sande. 'A chiesere se sveluppe sus a ttre navate quedde cendrale cchiù ierte cu soffitte a cascettone, le doje laterale, cchiù vasce, cu coperture a volte. Le culonne ca mandenevane l'andiche tette d'a navate cendrale onne state scettate 'nderre pe consentì a cchiù fedele l'accesse e de osservà l'altare maggiore senze nisciune 'mbedimende.

De l'andiche balaustre ca 'nu tiembe avvrazzave 'u presbiterie, angore osce a die se pò ammirà 'u stemme de forme ovale d'a famigghie marchesale Chyurlia le lacerte de marme colorate, ca, cu sendimende comboste, abbelliscene le nicchie dorate de le cappelle laterale ca se frondeggiane, quedde a destre dedicate a San Gesèppe, sus a 'u late sinistre, quedde de San Caitane.

 
Chiesere Matrice San Necole

'Mbrà le numerose cappelle arrecurdame quedde d'u Crocefisse cu 'a statue d'a Madonne, quedde d'a Madonne de Pompei, rappresende jndr'à 'nu quadre atturnate da 15 quadrette cu le Mistere d'u Rosarie, 'a cappelle cu 'a rappresendazione de San Necole appettate sus a 'nu mure; quedde d'u Sacre Core de Gesù, cu l'omonime statue jndr'à 'na nicchie dorate; de le Ss. Cosimo e Tamiane, rappresendate jndr'à 'nu quadre a petture, mise jndr'à 'na nicchie rettangolare; segue quedde addò osce a die ste 'u Battistere de marme cu sus 'na statuette de San Giuanne ca battezze 'nu fedele. De le primitive cinghe finestre pe ogne late d'a navate cendrale, rumanene le sei cendrale cu vetre artistece, le quattre de fore, cangiate, ospitescene le dipinde de le Evangeliste. Jndr'à 'u 'nderne d'a chiesere, apparte a 'a missione de le Apostole, a 'u San Necole, a le Evangeliste, se ponne ammirà affrescate fegure angeleche longhe 'a navate cendrale e jndr'à l'abside, opere de l'artiste Frangische Carrino de Tarde, fatte jndr'à 'u 1961.

Convende San Pascale Baylon cange

Le marchese d'a Terre de Lizzane, D. Necole Chyurlia e 'a mugghiere D. Porzia De Luca, avèrene 'na granna 'mbortanze pa fondazione d'u Convende San Pascale Baylon de Lizzane; lore manifestarene 'a lore 'ndenzione de funnà 'nu Convende a le Attane d'a Provinge residende a Napule, jndr'à quidde tiembe capitale d'u Regne, purcé da chidde dependeve 'u consense; condemboraneamende presendarene "istanze e preghiere", quase condinue, a le Releggiose de le convende de Lecce, le quale, però, pe cchiù o mene trend'anne, non ge accettarene pe 'nu sacche de mutive.

 
Convende San Pascale Baylon, Lizzane

Finalmende l'8 aguste 1732, Fra Caitane de San Nicolò, ministre provingiale, screvìe a 'u marchese D. Necole Chyurlia, pe darle 'a facoltà de 'nzippà, jndr'à Terre de Lizzane, 'nu convende pe ospità le frate d'a Reforme Alcantarine.

'U 6 sciugne 1734, apprisse ca avèrene state fatte le necessarie formalità, le frate pigghiarene possesse d'a terre, addò avera nascere 'u Convende, 'a Chiesere e 'u giardine, ausate 'mbonde a allore cumme aia cetadine. Le frate, destinate a furmà 'a fraternita releggiose, pigghiarene dimore momendaneamende jndr'à 'nu spizie d'u luèche e rumanerene 'mbonde a 'u 21 aguste 1742, date jndr'à quale se trasferirene jndr'à nove e definitive residenze: 'u Convende San Pascale Baylon.

Intande le frate, jndr'à 'u cendre piccinne e jndr'à le paise vecine, rumaneve ammirate pa lore disponibbilità apostoleche.

Quanne ste spicciave 'u Settecinde jndr'à tutte l'Europe (e in particolate jndr'à 'u Regne de Napule), in particolare mode da 'u 1799 anne d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|"Revoluzione Napuletane", se scatenò 'a furie condre a le privete. Assaije convende avenèrene soppresse e destinate a uffice pubblece e le releggiose, ca stavene jndre, avenèrene allundanate da le probbie Case Releggiose.

'U Convende de Lizzane avìe 'a stessa sorte jndr'à 'u 1811.

Passate sta nefaste vendate, 'u Comune de Lizzane, 'mbonde da 'u 1816, presendò repetutamende richieste a le combetende Autorità pu retorne de le frate jndr'à 'u paese, ma non g'avenìe accolte; jndr'à 'u 1835 le locale avenèrene assegnate in rendite a le attane Spedaliere de San Giuanne de Dio de Tarde.

Apprisse a 'nu sacche de insistenze d'a popolazzione, le Frate Alcantarine returnarene a Lizzane 'u 6 scennare 1853, reprennenne 'u possesse d'a Chiesere, d'u Convende e d'u giardine.

'U 7 luglie 1866 'u Guverne tagliàne decretò 'a soppressione de le Convende, adibbennele a uffice pubblece e sus a base de quedda legge pure 'u Convende de Lizzane avenìe soppresse.

'U 29 novemmre 1866 'u Consiglie Comunale delibberò ca le stabbele avenessere adibbite a 'nu spizie pe le puveridde e asile infantile, invece 'a Chiesere de San Pascale Baylon rumanìe aperte a 'u culte, officiate da doje releggiose.

Jndr'à 'u 1886 Attane Ferdinando de San Gesèppe accattò 'u Convende e 'u giardine, ma none 'a Chiesere de San Pascale e pò, 'n'anne apprisse, le revennìe a 'a segnorine Angeliche Campo, 'na probbietarie de Lizzane. Jndr'à 'u 1889 Angeliche Campo lassò l'ause e l'usufrutte d'u Convende a d'u giardine a le frate frangescane.

Jndr'à 'u 1890 'u Convende devendò Case de formazione cu 'a Scole de Teologgie, ma apprisse a quattre anne avenìe trasferite a Squinzano. Jndr'à 'u 1907 Angeliche Campo murìe e 'u Convende passò a 'u frate sue Frangische a 'u quale, apprise 'a morte, arrevate 'u 24 decemmre 1918, succedìe 'u figghie Pitre, 'u quale esaspeò acussì tande 'a situazione ca le Superiore trasferirene l'indere fraternità, abbandonanne ogne cose, pe cui, jndr'à 'u 1922, 'u Convende, libbere d'a presenze de le frate, avenìe destinate a Caserme de le Carabbenire.

'U stesse Pitre Campo, subbete apprisse 'a partenze de le frate, vennìe 'u Convende e 'nu stuèzze de l'orte a 'u signore Gesèppe Rosati, ca l'ausò cumme deposite de pagghie, tabbacche e repare a 'n'ovile.

'U 23 decemmre 1939, grazie a 'u 'nderessamende de 'n'apposite Commissione, le frate facerene retorne jndr'à 'u Convende de Lizzane. Repegghiò accussì 'a vite regolare e l'atività apostoleche ca sembre avere condraddistinde le Frate.

Da 'u 1° decemmre 1942 a 'u 15 marze 1944 'u Convende avenìe adibbite a caserme pe le militare paracadutiste. Spicciate 'a uerre, partenne da 'u 1946, Attane Stefano Marchionna, frate assaije stimate e amate da le lizzanise, a chiane chiane facìe refiorì 'a vite atturne a 'u Convende cu le varie attività liturgeche, apostoleche e culturale.

Chiesere d'u Rosarie cange

 
'Na vie d'u cendre storeche cu 'u caratteristeche curvone

Se iacchie jndr'à vanne andiche d'u paese, avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1562 in stile romaneche, cu rosone e monocuspide, cu coronamende a dendelle jndr'à facciate. Queste, slangiate, presende 'na sole entrate, doje lesene a le anghele e 'nu rosone cercolare, sus a 'u quale se vede 'u stemme gentilizie d'a famigghie De Raho, feudatarie de Lizzane, ca facìe 'nzippà 'a chiesette. Sus a 'u late sinistre se vedene le arche de appogge d'u Castelle normanne, costruite apprisse a 'u terremote d'u 1743.

Sus a 'u late destre se note 'u cambanile (senze cambane), ierte cchiù o mene 250 cm. L'edificie se sveluppe sus a 'na uneche navate oriendate jndr'à 'u siense este-ovest cu altare prengepàle a ponende, 'nguedde a l'abside semicercolare, 'a quale volte jè dipinde de celeste. A parte l'altare de petre e de legne, l'abside presende cinghe nicchie vacande. Trasenne sus 'a destre, ste 'n'affresche d'a Madonne cu 'u piccinne, in parte velate da 'nu strate de 'ntonache, fatte in epoche successive cu freggie sovrapposte, pe stu fatte l'affresche se 'ndruche. Sus a 'u pilastre affianghe, sotte a 'nu strate piccine de 'ntonache, appettate cumme ce erane de le venature marmorèe, se 'ndruche 'a fegure de 'nu Sande cu mitre, jndr'à l'atte de benedìe (probbabbilmende pare ca jè San Necole, titolare d'a Parrocchie Matrice). 'A coperture a botte de l'uneche navate jè quase combletamende affrescate e decorate; a le late stonne ttre arcate, jndr'à chidde cendrale ste 'na nicchie de legne (une pe late), ca 'nu tiembe accogghieve statue o petture sacre. 'A varietà de le culure e de le mutive ausate pe le decoraziune ne facevane 'nu tiembe 'nu gioielle piccinne de guste, pure pa sobbrietà ca le auture saperene mandenè. In corrispondenze d'a terze campate de destre 'na porte face trasè jndr'à 'na stanze adibbite a sagrestie. 'A chiesette jè illuminate, apparte ca da 'u rosone mise sus 'a facciate pure da 'na finestra piccenne mise sus a l'abside; le decoraziune piccinne a dendelle e a conghigghie testimoniane l'aunità de stile ca se vulìe dà a 'u mumende d'a costruzione. Osce a die 'a Chiesette d'u S. Rosarie, achiuse a 'u culte jè jndr'à 'nu state de abbandone da 'nu sbuènne de anne, jè ausate cumme deposite parrocchiale.

 
Chiesere d'a 'Mmaculate, osce a die chiuse a 'u culte e ausate cumme oratorie

Cappelle d'u Crogefisse cange

 
Sanduarie d'u Crogefisse, Lizzane

Se iacchie jndr'à 'u cendre storeche d'u paese vecine a 'u castelle normanne; se mandene jndr'à condiziune bbuène, jè 'na preziose testimonianze de l'idendità culturale storeche de le lizzanise. Jè ipoggèe purcé mise sotte a 'u levèlle stradale de cchiù o mene 150 cm; l'esterne jè combletamende viangate cu 'a cauce. L'accesse a l'edificie, scise sette gradine, avène ausanne 'nu portale ca se iapre jndr'à 'u late oriendale, sottoposte rispette a 'u levèlle stradale e precedute da 'nu portichette rettilinèe cu intradosse a botte. Assaije semblice jè 'u 'nderne de forme rettangolare, cu coperture costituite da doje cupole 'nzeccate piccenne, ierte cchiù o mene 550 cm; le volte a cupole sonde affrescate cu mutive de carattere sacre; tre fenestrodde donne luce a 'u 'nderne, caratterizzate da 'nu belle pavimende maiolecate, refatte jndr'à 'u 1875.

Jndr'à sagrestie de rrete a l'altare d'a parete de funne, ca jè gerate a crocere e repavimendate jndr'à 'n'epoche recende, 'na scaeltte rudimendale porte a 'u cambanile (ierte 250 cm), ca tène 'na cambane ca resale a 'u 1736. Jndr'à Cappelle, guardanne l'Altare, a destre, se iacchie 'na custodie de legne verniciate, ca racchiude 'n'andiche statue de cartapeste, de Sand'Elena 'mberatrice.

Sus a 'u late occidendale d'a Cappelle jè custodite 'na statue andiche de legne de San Caitane Thiene (ierte 1,58 m), patrone d'u paese, purtate aqquà pe colpe de 'nu scoffolamende d'a volte d'a Chiesere Matrice, jndr'à 'u 1955. Sus a l'altare se ammire 'n'affresche de autore ignote, ca resale cchiù o mene a 'u XVI-XVII sechele. Jidde ca dè 'u nome a 'a chiesette raffigure 'na Deesis (Intercessione, jndr'à lènghe iconografeche jè 'nu 'nzieme de ttre figure: Gesù a 'u cendre, a destra soje Marije sandissime e a 'a sinistre, normalmende, San Giuanne apostole) de notevole valore artisteche. L'aspette de le personagge jè rappresendate cu l'ause de linèe dritte e curve, soprattutte jndr'à 'u cuèrpe de Criste, tipeche d'a tradizione bizzandine. Da notà, soprattutte, 'a dimenzione d'u costate e d'a vendre deformate da 'a sofferenze e da 'a morte, elemende tipecamende bizzandine.

'U perizome jè fatte cu 'nu culore vianghe trasparende, ca se addenze sulamende jndr'à le linèe ca descrivene le pieghe. Evidende sonde 'a sproporzione e 'a rese picche realisteche de le arte d'u Criste, manghe tutte 'u sienze d'a prospettive; infatte le figure se sovrapponene a 'u blu d'u piane de sfonne d'a Madonne e de S. Giuanne. Sonde sulamende le geste e none l'espressività de le facce a rennere 'u signifecate d'a rappresendazione iconografeche.

Chiesere e cripte rupestre cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cripte.

'A cetadine de Lizzane, ha state, pe 'nu sacche de sechele, javetate da monace bizzandine, basilane e gesuite. L'esistenze de ste figure releggiose, ha lassate 'nu sbuènne de tracce architettoneche e artisteche ca iacchiane 'u lore fulcre jndr'à le doje granne chiesere rupestre cu relative cripte: quedde d'a Ss. Annunziate e quedde de Sand'Jangele.

Chiesere e cripte rupestre Ss. Annunziate cange

'A cripte rupestre d'a Ss. Annunziate se iacchie a cchiù o mene mezze km de lundananze da Lizzane. 'A chiesete d'a Ss. Annunziate jè conziderate 'nu monumende de notevole inderesse storeche artisteche, une de le cchiù singolare de tutte 'u territorie pugghiese e 'n'imbortande sanduarie rupestre, cendre de devozione mariane e mete de pellegrinagge da vanne de tutte 'u territorie joneche mise a sud-est de Tarde specialmende jndr'à 'u Medioeve. 'A Cripte ha state fatte da 'na grotte ggià Cenobio Basiliane, ere ricche de depinde murale sacre, alcune de 'na bellezza rare, de epoche none anderiore a 'u sechele XI. Sus 'a Chiesere rupestre, avenìe, cchiù nnande, 'nzippate 'na Chiesere, 'mbrà 'u IX e 'u X sechele. Jndr'à le sechele XII e XIII se facerene quacche 'ndervende parziale sus a l'edificie, senze, però, cangiarne jndr'à 'nu mode 'mbortande l'aspette formale e 'a configurazione spaziale.

'Mbrà 'u XIV e 'u XV sechele avenìe fatte 'na restrutturazine generale d'a Cripte e d'a CHiesette, otre fatìe avenèrene fatte 'mbrà 'u XVI e 'u XVII sechele. A le inizie d'u XIX sechele avenìe 'a totale restrutturazione de l'edificie e 'u rennovmaende de le opere pettoreche. Jndr'à Chiesere, 'nu tiembe, stavane none mene de 22 depinde murale. Pe colpe de leggende de tesore scunnute, 'a Chiesette avenìe sottoposte a sacchegge. L'accesse a 'a chiesere rupestre ha state repristinate da 'u Rotary Club de Mandurie in occasione d'a VI Feste de Fine Vendemmie 'u 17 novemmre 2002.

Cripte rupestre e grotte de Sand'Jangele cange

 
ingresse d'a grotte de Sand'Jangele

'A chiesere de Sand'Jangele (Cripte Basiliane) se iacchie in contrade Serra de le Jangele sus a 'na collinette ca se chiame monde Sand'Jangele a 3 km a nord-ovest de Lizzane.

'A grotte de Sand'Jangele se iapre 'ngape 'a colline jndr'à le calcare vianghe-cerulèe sub-cristalline d'u Cretaciche e se articole jndr'à chiste pe cchiù o mene 50 metre. Sus a 'u piane de calpestìe se ponne notà varie frammende de osse cu 'nu strate de fossilizzazzione assaije avanzate, frammende de cerameche de varie epoche e allore non ge se pò escludere 'a presenze de quacche levèlle, in poste, d'u periode neo-eneoliteche e post-neoliteche. Le tracce de l'epoche de culte, sonde soprattutte 'a presenze de numerose affresche paleocrestiane.

Otre architetture releggiose cange

Otre architetture releggiose sonde rappresendate da le varie chiesere e cappelle presende jndr'à 'u castelle, jndr'à le palzze signorile, jndr'à le massarie e da le tembiette grece e romane acchiate jndr'à le zone a inderesse archeologgeche.

Zone archeologgeche cange

L'indaggine archeologgeche ave permesse de scrivere 'u territorie de Lizzane jndr'à 'mbortande arèe neoliteche d'u Sud-Est tarandine[13] ca combrende Torre Castelluccia, Saturo, Puerte Pirrone. 'Na cambagne de scave fatte, infattee, jndr'à località Bagnara, ave purtate a 'a luce 'nu 'nzediamende capannicole de 'na comunitate agricole-pastorale cronologgecamende collocabbele jndr'à 'u Bronze Medie (XV-XVI sechele n.C.). Otre scave archeolggece, onne state fatte jndr'à zone Sanda Patronilla, in zone San Vito, jndr'à tutte 'u corse attraversate da 'u fiume Ostone, atturne a 'a massarie Casavianghe e jndr'à tutte 'u territorie comunale. Jndr'à ste scave onne state acchiate chiaute e necropole d'u periode greche, messapeche e romane, reste de ville cu culonne in stile doriche, vasellame de varie genere e de varie epoche (da le messape a le grece, da le romane a 'u medio-eve).

Suggettate cange

Evoluzione demografeche cange

Template:Demografije/Lizzane

A 'u 31 decemmre 2009 a Lizzane resultane residende 82 cetadine furastire. Le nazionalità prengepàle sonde:[14]

Tradiziune e folclore cange

'U Tarandisme cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tarandisme.

A Lizzane, 'u tarndisme jè angore inscangellabbile jndr'à memorie de le vecchiaridde. Lore cundane de vere e probbie rituale musecale ausate pe "guarì" le femmene muzzecate da 'a tarande. Stu rituale ere fatte da 'nu balle freneteche e stangande fatte pe ore e ore o addiritture pe sciurne, da le tarandate. Stu balle scettave 'nderre chiste e se ne scevane jndr'à 'nu state de trance. A Lizzane appene se 'ndrucavane le prime sindome d'u muèzzeche d'a tarandole, se appennèvane tanda fazzelitte de culore diverse jndr'à stanze cchiù granne d'a case. 'A tarandate allore ne scacchiave une e ballave cu quidde. 'U culore d'u fazzelette 'ndicave 'u culore d'a tarande. Apprisse ore de balle se sceve, sembre ballanne e sunanne, in cambagne, sus a 'u poste addò 'a tarandole avere muzzecate 'a tarandate.

Solitamende le struminde ausate pe sta terapie musecale erane 'u violine e 'u tamburrelle, a le quale se aggiungeve certe vote l'organette e 'a chetarre.

'U teste d'a tarande lizzanese jè quiste:

 
Tarandate a Lizzane duranne 'nu rite de guariggione da 'u tarandisme, presse 'a massarie San Vito. (1950)

Addò t'è pizzicatu la tarantella,
Addò t'è pizzicatu la tarantella,
sott'alla putarea ti la 'unnella,
sott'alla putarea ti la 'unnella,
Addò t'è pizzicata la taranta,
Addò t'è pizzicata la taranta,
sott'alla putarea ti la mutanta,
sott'alla putarea ti la mutanta,
Addò t'è pizzicata pozz'ess'accisa,
Addò t'è pizzicata pozz'ess'accisa,
sott'alla putarea ti la cammisa,
sott'alla putarea ti la cammisa,
Addò t'e pizzicatu lu tarantoni,
Addò t'e pizzicatu lu tarantoni,
sott'alla putarea ti lu casoni,
sott'alla putarea ti lu casoni,
Ci è taranta lassila ballari,
Ci è taranta lassila ballari,
ci è malincunia caccila fori,
ci è malincunia caccila fori,
Balla taranta mia, balla cuntenta,
Balla taranta mia, balla cuntenta,
Ca stè l'amori tua, ti sona e canta,
Ca stè l'amori tua, ti sona e canta,
Sana malata mia, sana malata,
Sana malata mia, sana malata,
No è ti cori la tua malatia,
No è ti cori la tua malatia.

'A Bufanìe cange

'U 6 scennare, sciurne d'a Bufanìe, se face lunghe le vie d'u paese, "' calate de le Magge".

'A matine, già accumenzanne da le priume ore de l'albe, 'na banne sone nenie natalizie pe le strade d'u paese e, prepare l'atmosfere a 'a manifestazione ca se face jndr'à 'u pomerigge, quanne da 'u Convende de San Pascale Baylon, partene jndr'à le lore sonduose abite e le riale lore, le Sapiende d'oriende, precedute da 'a stelle comete e scortate da 'nu sacche de scudiere e pagge. Apprisse ca onne passate pe certe vie, se vè jndr'à 'u cendre storeche, nnande a chiesere se San Necole, jndr'à vanna vasce d'u paese addò avènene mundate de le palche. Le Magge, guidate da 'a comete vonne da Erode addo se face 'u dialoghe. Apprisse ca onne salutate Erode, 'a comete iesse arrete guidanne le Magge a 'a grotte d'u Piccinne. 'A manifestazione se achiude festeggianne cu le fuèche d'artificie.

'A Passione de Criste cange

 
Passione de Criste - 2006

'U sciurne d'a Dumeneche de le Palme, jndr'à le ore d'u pomerigge, se face 'a rappresendazione d'a Passione de Criste, sus a piazzale du convende, manifestazione ca se face da 'u 1971. Da 'u 2007 'a manifestazione dace parte de l'associazione europèe Europassion, ca cogghie le cetate legate da 'a stessa tradizione. Ogne anne sta manifestazione porte 'nu sbuènne de turiste e devote jndr'à cetate da ogne vanne d'a Pugghie.

 
Passione de Criste - 2006

Le Tavole de San Gesèppe cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tavole de San Gesèppe.

'N'otra tradzione assaije sendute da le lizzanise jè quedde de le Tavole de San Gesèppe. Queste jè 'na tradizione assaije particolare diffuse jndr'à 'u Salènde, in Sicilia e jndr'à otre reggione de l'Itaglie cendre-meridionale.

Jndr'à sta tradizione se 'mbandiscene tavole granne assaije, certe vote gradune, chine chine de piatte tipece salendine e lizzanise, ma non g'adda sta 'a carne.

 
Tavole de San Gesèppe

Scenne jndr'à cucine, solitamende mise jndr'à 'na stanze de rete a quedde addò jè 'mbandite 'a "taula", se avène subbete subbete colpite da 'nu cavete forte forte ca iesse da 'u fuèche ca pe sciurne e sciurne rumane appezzecate pe permette 'a cotture de "lu cranu stumpatu", grane bollite jndr'à certe "pignate" e condite cchiù nnande cu soffritte de petrusine, cepodda verde e pepe jndr'à grosse quantitate. 'U stesse condimende avène ausate pure pa preparazione d'a "massa cu lli ciciri" (masse cu le cicere), tagghiatelle fatte jndr'à case, aunite a le cicere ca jndr'à certe zone d'u Salènde avène chiamate "Tria cu lli ciciri". [15]

Culture cange

Bibblioteche cange

Jndr'à 'u comune sonde presende 'a bibblioteche comunale, ca se iacchie jndr'à 'nu locale d'a scole medie e, 'a bibblioteche d'u Convende San Pascale Baylon, ca se iacchie jndr'à 'u stesse convende e ca raccogghie 'nu sbuènne de libbre de ogne tipe e 'nu sacche de volume preggiate assaije ca vonne da 'u '700, a 'u '900.

Musèe cange

Musèe civiche d'a paleontologgije e de l'omme cange

'U Musèe civiche d'a paleontologgije e de l'omme, ave sede jndr'à 'u cendre streche, jndr'à 'u Palazze Majorano, 'nu tipeche palazze de le signorotte locale d'u Uettecinde. 'U musèe cogghie 'mbortande reperte partenne da 600 miliune de anne fa, ca arrivane da tutte 'u munne e da fossile acchiate jndr'à 'u territorie de Lizzane o d'a reggione. 'Na granne sezione jè dedicate a l'archeologgie cu l'esposizione de 'nu sacche de reperte ca resalene a 'u periode d'a Magna Grecie, a 'u Neoliteche e prossimamende a l'esposizione de reperte ca resalene a l'età d'u Bronze, a l'età Romane e a chidde medievale. Jndr'à 'u musèe avènene fatte vedè 'nu sacche de attrezze da fatìe e gegge de ause domestiche tradizionale, cumme l'andiche telaie angore osce a die funzionande e cu l'accessore. Belle probbie "lu traìnu", carre trainate da cavadde o ciucce pu trasporte, 'mbortande cumme valore documendarie soprattutte pe le generaziune nuève.

Stonne granne sezione dedicate a le culture de l'Afriche, de l'Oceanie e a l'arte condemboranèe.

Scole cange

Jndr'à 'u comune stonne quattre scolematerne, doje elemendare e une secondarie de prime grade.

Imbiande sportive cange

Jndr'à 'u comune se iacchiane de le imbiande sportive:

  • Palazzette d'u sport
  • Stadie comunale "Antonucci"
  • 'Nu sacche de cendre de manegge e equitazione

Sanità cange

'U territorie comunale face parte de l'Azienda Sanitarie Locale Tarde/1 (ASL TA/1). Jndr'à 'u comune se iacchiane 'nu Cendre de Salute Mendale (C.S.M.) e 'nu poliambulatorie cu servizie de Uardia Mediche. Pò ste pure 'nu presidie sanitarie turisteche jndr'à marine.

Cucine cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Lizzane (vine), Primitive de Mandurie, Cucine salendine e Cucine pugghiese.

Apparte a 'u vine e l'uegghie pregiatisseme assaije, otre prodotte tipece sonde 'u grane, le fiche, l'uve da tavole, 'a ricotta forte e 'nu sachce deprodotte casearie locale, 'a scapece e otre piatte tipece sonde:

 
Cime de rape stufate.
 
Chianghiaredde ricchiteddi in dialette locale.

Elenghe de le prengepàle piatte in dialette locale e dialette tarandine

  • fai e fogghji, fave e fogghie
  • massa culli cicciri, masse cu le cicere
  • ricchiteddi e maccarruni culli purpietti e brascioli, chianghiaredde e maccarrune cu le purpette e le brasciole
  • cranu štumpatu, grane stumbate
  • ricchiteddi culli cimi ti rapi, chianghiaredde cu le cime de rape
  • pašta cu la muddica ti pani, paste cu 'a muddiche de pane
  • marangiani chieni, marangiane anghiute
  • fai scarfati, fave scarfate
  • ciambotta, ciambotte
  • friselle, frisedde
  • pettole, pettole
  • lu tìmpanu, 'u tumbane
  • brotu chinu, brode chine
  • 'riso patate e cozze, rise patane e cozze
  • pasta con le cozze, paste cu le cozze
  • pasta e fagioli con le cozze, paste e fasule cu le cozze
  • pecura alla pignata, pechere a 'a pignate
  • purpu alla pignata, vurpe a 'a pignate

Lènghe e dialette cange

 
'U dialette lizzanese jndr'ò condeste de le dialette salendine.

'U dialette lizzanese face parte d'u salendine e appartene a 'u gruppe de le dialette tagliàne meridionale estreme.

L'accende e 'a cadenze d'u lizzanese sonde prevalendemende brinnesine (dialette salendine settendrionale), ma forte jè pure l'imbronde d'u leccese, ca jè 'u salendine cendrale. 'U dialette lizzanese, allore, se allundane assaije probbie da 'u dialette d'u capeluèche ioniche (Dialette tarandine) ca appartene a le dialette de transizione apulo-salendine.

'Na poesie jndr'à 'u dialette de Lizzane cange

«A cci mi bbevi cu rringrázzia Ddiu

ca acqua tesi, soli e bbona terra,

pi ffari mpassulá’ li crappi gnori;

a Ddiu ca feci amaru lu sutóri

ti setti, vinti, ciéntu fatiatúri,

comu amáru sont’iu alla bbuccáta,

ma forti, sangu víu, soli, suštánza!»

(Salvatore Fischetti, Mieru Vecchiu, poesie in dialette lizzanese)

Releggione cange

'A releggione cchiù diffuse jè 'u cattolecesime de rite romane. A Lizzane esistene doje confraternite: quedde d'u Rosarie e quedde d'a 'Mmaculate. Assaije sendute sonde le feste releggiose de San Caitane da Thiene, patrone prengepàle (6 - 7 aguste), San Pascale Baylon, protettore d'a cetate (da 'u 15 a 'u 18 masce) e San Gesèppe, quanne avènene allestite le famose Tavole de San Gesèppe e le fanove pe le strade (18 - 19 marze) ca vedone 'na partecipazione numerose de le cetadine e ca rechiamane 'nu sbuènne de crestiàne da totte 'a provinge e da 'u Salènde in generale.

Otre feste releggiose assaije sendute sonde:

Personalità legate a Lizzane cange

Fatte cange

 
'a chiazze duranne le festeggiaminde de San Pascale 17 - 18 masce

Media cange

Jndr'à 'u passate, jndr'à 'u paese, onne fatiate diverse media, jndr'à 'nu sacche de settore. 'Mbonde a le anne '80 - '90, erane presende 'na decine de staziune radie private e doje televisiune (Tele Provincia Jonica e Tele Lizzano).

Sciugrafije antropeche cange

Urbanisteche cange

'A strutture urbane d'a cetadine lizzanese, presende 'n'espanzione a macchie de uegghie, cu de le fraziune o cendre piccinne javetate, atturne a 'u nuclèe comunale prengepàle. L'espazione urbane ha accellerate assaije jndr'à 'u corse d'a seconde uerre mundiale e jndr'à 'u dopeuerre, grazie pure a 'u boom economeche. Indere zone de cambagne, massarie e case contadine, onne state inderamende avvrazzate da 'u tessute urbane. Esembie de sta espanzione jè 'u Convende San Pascale Baylon ca 'mbonde a 'u 1945 se acchiave a mmienze chilometre fore da 'u paese e osce a die se iacchie quase quase a 'u cendre.

'U nuclèe primitive d'u comune jè 'u cendre storeche, ca s'a sveluppate atturne a 'u castelle marchesale e d'a chiesere matrice, osce a die a sud d'u javetate.

'U cendre storeche presende vicole e stradine cu le classece curvune. 'U mande stradale osce a die ha state asfaltate cu btitume sotte a 'u quale ste angore 'u vecchie mande stradale, fatte de chiangune vianghe.

'U reste d'u paese jè caratterizzate da strade longhe regolare e ingroce. Fore da 'u paese stonne assaije contrade e le fraziune d'a marine.

Riune cange

Paese cange

  • Convende
  • Cendre storeche
  • Li Cupelli
  • Belvedere
  • Palantòne
  • Difesuòla
  • Annarella
  • Cendre
  • San Vito

Marine cange

  • Bagnara
  • Le Conche
  • Palmintielle
  • Trulle de mare
  • Ostone
  • Torrette (isole amministrative de Tarde, agre de Lizzane)
  • Cisanielle
  • Marine Piccenne (isole amministrative de Tarde, agre de Lizzane)

Isole amministrative cange

'Mbrà le comune de Lizzane e Pusane, stonne certe isole amministrative d'u comune de Tarde, quacchedune de chiste quase totte avvrazzate da l'agre lizzanese[17]: 'a zone marine d'a Torrette e 'a zone de Porvica.

Jndr'à prime jè presende angore 'na torre saracene chiamate Torre Zozzoli, o torre sgarrate.

Economije cange

Agricolture cange

L'attività cchiù praticate jè quedde agricole ca jè moderne e assaije sviluppate. Prodotte 'mbortande jè l'uegghie: normalmende se facene 6 mila quindale de uegghie extravergine d'alie. Assaije 'mbortande jè 'a produzione de ortagge, in particolare de pummedore e patane, de verdure, de frutte (agrume, melune, amennele, fiche) e de grane. 'U territorie comunale trase jndr'à DOP de l'uegghie d'alie Terre d'Otrande ca combrende le provinge de Tarde e Lecce.

Vine cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Lizzane (vine) e Primitive de Mandurie.

'A cetadine de Lizzane jè famose jndr'à totte l'Itaglie e pure cchiù oltre pa produzione de vine de qualitate eccellende , tande da avere ricevute 'nu sbuènne de recanusceminde e premie jndr'à 'nu sacche de rassegne 'mbrà le quale 'u Vinitaly. Jndr'à 'u 1988, se ave avute 'u recanuscemende d'a DOC "Lizzane" ca corrisponne a le territorie comunale de Lizzane, Faggiano e le isole amministrative de Tarde.

L'industrie vinicole, costituisce 'a maggiore fonde de ricchezze d'u paese. Le aziende vitivinicole sonde cchiù de 'nu migliaie e avene 'na produzione de uve da vine de quase cindemile quindale e de 78 mile ettolitre de vine e quiste permette de essere 'u terze produttore de vine jndr'à Pugghie e 23° jndr'à totte l'Itaglie.

Le vitigne cchiù diffuse sonde: Primitive, Negroamare apparte otre vitigne diffuse jndr'à totte 'a Pugghie. Jndr'à st'urteme anne, pe mezze d'u cooperativisme, diffuse 'mbrà le produtture locale, ha state promosse 'a lavorazione de l'uve cu criterie ca responnene a le moderne tecniche settoriale. Da 'nu sacche de anne Lizzane face parte de l'associazione nazionale Cetate d'u vine e d'a strade d'u vine "Primitive de Mandurie e Lizzane DOC"".

Aqquà sotte avènene reportate le vine d'a D.O.C. Lizzane:

  • Lizzane (Russe jndr'à le tipologgie normale, Frizzante, Uagnone, Malvasia Gnore, Malvasia Gnore Superiore, Negroamare Rosate jndr'à le tipologgie normale, Frizzante, Uagnone, Spumande, Negroamare; Vianghe jndr'à le tipologgie normale, Frizzante, Spumande) prodotte jndr'à provinge de Tarde.

Turisme cange

Jndr'à l'urteme anne, Lizzane ste vede 'na crescite d'u turismer assaije forte. Ogne anne, de estate, 'a bellezze d'a marine rechiame migliaie e migliaie de turiste da ogne vanne d'Itaglie e d'Europe. Jndr'à 'u reste de l'anne 'u turisme jè a carattere prevalendemende naturalisteche o culturale.

Infrastrutture e trasporte cange

 
Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Strade cange

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vide):

Ferrovie cange

Le staziune ferroviarie cchiù vecine sonde chidde de: Mandurie a 15 km, Vurtàgghie a 17 km, Frangaville Fundane a 21 km e Tarde a 25 km.

Aeropuèrte cange

L'Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter.

Le aeropuèrte cchiù vecine sonde:

Amministrazione cange

Aqquà sotte ste 'na tabbelle relative a le amministraziune ca onne cangiate jndr'à stu comune.

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
14 settemmre 1988 18 decemmre 1991 Pitre Schirano Partito Socialista Italiano Sinnache [18]
23 decemmre 1991 19 ottommre 1992 Andonie Corigliano Partito Democratico della Sinistra Sinnache [18]
19 ottommre 1992 8 sciugne 1993 Marije Maddalena Schirano Partito Democratico della Sinistra Sinnache [18]
8 sciugne 1993 28 abbrile 1997 Andonie Cavallo Democrazia Cristiana Sinnache [18]
28 abbrile 1997 14 masce 2001 Generose Tocci Partito della Rifondazione Comunista Sinnache [18]
14 masce 2001 30 masce 2006 Andonie Cavallo centro-sinistra Sinnache [18]
30 masce 2006 24 luglie 2007 Caitane Bino Casa delle Libertà Sinnache [18]
24 luglie 2007 15 abbrile 2008 Adriane Famà Comm. straordinario [18]
16 abbrile 2008 28 masce 2013 Darije Macripò Forza Italia Sinnache [18]
28 masce 2013 9 masce 2018 Darije Macripò Forza Italia Sinnache [18]
10 masce 2018 in careche Andunette D'Oria l'Alternativa Sinnache [18]

Gallerie fotografeche cange

Bibbliografije cange

  • Luigge Abatangelo, La cripta dell'Annunziata a Lizzano nasconde un grande eremitaggio?, artichele assute sus a 'u quotidiane de Tarde Voce del Popolo il 5 settemmre 1954.
  • Luigge Abatangelo, Incontro di secoli nella Cripta dell'Annunziata, artichele assute sus a 'u quotidiane de Tarde Voce del Popolo l'11 settemmre 1954.
  • Luigge Abatangelo, Le sette Madonne dell'Annunziata, artichele assute sus a 'u quotidiane de Tarde Voce del Popolo 'u 19 settemmre 1954.
  • Berzano Filippo, La storia di Lizzano, Tipografia Michelerio, Asti 1950.
  • Cirese Alberto - Perrone Aldo, Alfredo Majorano cuore del tarantino, nella sua Lizzano, Edizioni del gruppo Taranto, Tarde 2001, pp. 120.
  • Farella Vittorio, La chiesa e la cripta rupestre dell'Annunziata a Lizzano, in Le aree omogenee della Civiltà Rupestre nell'ambito dell'Impero Bizantino: la Cappadocia, Atti del quinto convegno internazionale di studio sulla civiltà rupestre medioevale nel mezzogiorno d'Italia (Lecce-Nardò 12-16 ottobre 1979) a cura di C.D. Fonseca, Galatina 1981, pp. 351–401.
  • Fedele Biagge, Bagnara-Scavi nel villaggio dell'età del Bronzo, Galatina 1982.
  • Lapolla Tobia, Vita di San Gaetano Thiene, tipografia Biasco, Manduria 2002, pp. 16.
  • Lupo Andonie, Omaggio a don Filippo Berzano sacerdote in Lizzano dal 1943 al 1957, Fumarola Editore, Sava 2008, pp. 120.
  • Medea Alba, Gli affreschi delle Cripte eremitiche pugliese, Rome 1939, vol.I.
  • Pagano Andonie, La successione feudale a Lizzano tra XIV e XV secolo, in Cenacolo N.S. V (XVII), 1993, Mandese Editore, Tarde 1993, pp. 23–27.
  • Pagano Andonie, Storia di Lizzano. Dalle origini alla fine del XIX secolo, Edizioni del Grifo, Lecce 1994, pp. 272.
  • Pagano Andonie, Le masserie dell'isola amministrativa di Taranto 'B' e 'C'. Porvica - San Martino - Torretta - Barbuzzi - Gesuiti - o San Gennaro - Palombara e Amendola - Calapricello -Lupara - Morroni Vecchi - Morroni Nuovi - Casino o Torre di Nitti - Montefavale Nuova - Pirricchio, TG Grafica, Pulsano 2009, pp. 296.
  • Robinson G., Some cave chapels of southern Italy in The Journal of Hellenic Studies, L, II, 1930, Londra, p. 196.
  • Tarentini Paride, Lizzano. Quell'antica via lungo l'Ostone, Filo editore, Manduria 2003, pp. 64.
  • Tarentini Paride, Lizzano. Insediamenti antichi in località Casabianca, Filo editore, Manduria 2001, pp. 128.
  • Tarentini Paride, Lizzano. I siti antichi di San Vito e San Cassiano tra architettura, leggenda ed archeologia, Filo editore, Manduria 2007, pp. 100.
  • Tarentini Paride, Lizzano. Masseria Palma. Le remote origini di un insediamento rurale a sud della palude Mascia, Tiemme, Manduria 2010, pp. 190.
  • Tripaldi Elena, S. Gaetano Thiene. Patrono di Lizzano, La Duemari, Tarde 1986, pp. 246.
  • Tripaldi Elena, La diffusione del culto di S. Gaetano Thiene a Lizzano ad opera dei Clodinio, in Regnum Dei. Collectanea Theatina, Jan - Dec 1995, N. 121, Rome 1995, pp. 329–341.
  • Tripaldi Elena, Lizzano e il convento degli Alcantarini, Graphica sud, San Giorgie Ioniche 1996, pp. 960.
  • Tripaldi Elena, La Beata Vergine Maria e la congrega del SS. Rosario di Lizzano, La Duemari, Tarde 2003, pp. 528.
  • Tripaldi Elena, Da monello a...Monsignore. Biografia rimata di Mons. Pasquale Fedele per il suo ottantesimo genetliaco - Testimonianze, La Duemari, Tarde 2007, pp. 152.
  • Tripaldi Elena, I frati minori a Lizzano. Anniversari. 70 anni dal ritorno: 1939-2009; 40 anni di parrocchia: 1969-2009, La Duemari, Tarde 2009, pp. 68.

Otre pruggette cange

Note cange

  1. (IT) Bilancio demografico mensile anno 2022 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. AA. VV., Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani., Milano, Garzanti, 1996, p. 357, ISBN 88-11-30500-4.
  4. Elenghe de le cetate d'u vine., su cittadelvino.it.
  5. Site istituzionale d'u comune., su comunelizzano.ta.it.
  6. Dati da www.comuni-italiani.it., su comuni-italiani.it.
  7. E. Tripaldi, Lizzano e il convento degli alcantarini, op. cit., pp.76-77.
  8. Tabella con nevicate nel Salento., su supermeteo.com. URL conzultate il 5 masce 2010 (archivijate da l'url origgenale il 25 luglie 2010).
  9. Medie climateche 1930-2003 sus a 'u comune de Lizzane., su supermeteo.com.
  10. I dati della tabella si riferiscono al periodo trentennale 1973-2003, su ilmeteo.it.
  11. Etimologgije d'u nome Lizzane., su pugliaweb.it.
  12. Cumme dice 'u storeche Ferrari
  13. Comune de Lizzane, provinge de Tarde, su provincia.taranto.it.
  14. Date Istat
  15. Cfr. Salvatore Fischetti, Lizzano per san Giuseppe. Le tavolate devozionali. Storia e costume, Brinnese, Associazione Amici della Biblioteca "De Leo", 1988, pp. 269, ill. a culore e in b/n.
  16. [1] Cfr.I. Furtive lingue. I poeti dialettali dell'ultima generazione in Puglia di Sergio D'Amaro.
  17. Note ufficiale de l'Amiu (suggetate de multiservizi e iggiene urbane de Tarde), addò se esprime chiaramende ca le isole amministrative de Tarde sonde jndr'à l'agre de Lizzane., su db.formez.it.
  18. 18,00 18,01 18,02 18,03 18,04 18,05 18,06 18,07 18,08 18,09 18,10 http://amministratori.interno.it/

'Ndruche pure cange

Collegaminde fore a Uicchipèdie cange