Itaglie
Itaglie | |||||
---|---|---|---|---|---|
| |||||
Date amministrative | |||||
Nome completo | Itaglie | ||||
Nome ufficiale | Repubblica Italiana | ||||
Lènghe ufficiali | tagliàne
Coufficiale a levèlle reggionale: sardagnole jndr'à Sardegna, friulane jndr'à 'u Friuli-Venezia Giulia, tedesche e ladine jndr'à Provinge de Bolzano, slovene jndr'à Provinge de Gorizia e Trieste, frangese jndr'à Valle d'Aosta | ||||
Capitale | Rome (2.705.317 ab. / 3/2008[1]) | ||||
Politeche | |||||
Forma de guverne | Repubbleche parlamendare | ||||
Cape de State | Sergio Mattarella | ||||
Presidente d'u Consiglie de le Ministre | Mario Draghi | ||||
Indipendenza | 16 marze 1861 | ||||
Trasute jndr'à l'ONU | 14 decemmre 1955 jè membre temboranèe d'u Consiglie de sicurezze | ||||
Trasute jndr'à l'UE | 25 marze 1957 (membre fonnatore) | ||||
Superficie | |||||
Totale | 301 338 km² (69º) | ||||
% delle acque | 2,4% | ||||
Popolazzione | |||||
Totale | 60.504.116 ab. (8/2017 [2]) (23º) | ||||
Denzetà | 200,8 ab./km² (42º) | ||||
Nome degli abitanti | Template:AggNaz/Itaglie | ||||
Sciugrafije | |||||
Continende | Europe | ||||
Fuse orarie | UTC +1 | ||||
Economia | |||||
Valuta | Euro[3] | ||||
PIL (nominale) | 2,104,666 milioni di $ (2008) (7º) | ||||
PIL pro capite (nominale) | 37,411 $ (2008) (18º) | ||||
ISU (2007) | 0,941 (alto) (20º) | ||||
Consumo energetico | 0,63 kWh kWh/ab. anno | ||||
Varie | |||||
Codici ISO 3166 | IT, ITA, 380 | ||||
TLD | .it, .eu | ||||
Prefisso tel. | +39 | ||||
Sigla autom. | I | ||||
Inne nazionale | Il Canto degli Italiani famose cumme Inno de Mameli o Frate d'Itaglie. | ||||
Festa nazionale | 2 sciugne | ||||
| |||||
Evoluzione storica | |||||
Stato precedente | ![]() | ||||
L'Itaglie, ufficialmende Repubbleche Tagliàne , ète 'nu State (301.338 km², 60.504.116 crestiane a 'u 30 aguste 2017, capitale Rome) de l'Europe meridionale, 'u territorie coincide pe 'na granne parte cu l'omonime reggione sciugrafeche.
Chiamate pure "Penisole" pa nature sciugrafeche prevalende soje, "stivale" pa forme caratteristeche, "Belpaese" pu clime e pe le bellezze naturale ed artisteche soje, sciugrafecamende l'Itaglie ète costituite de ttrè parte: 'a prime ète quedde condinendale, delineate a nord da le Alpi e a sud da 'na linea cunvenzionale ca congiunge La Spezia cu Rimini; 'n'otra peninsulare, ca se sviluppe jndr'ô Mediterraneo jndr'à direzione de nord ovest - sud est; e 'n'otra insulare, rappresentate principalmende da le doje isole maggiore d'u Mediterraneo, 'a Sardegna e 'a Sicilia e, apprisse quèste, jndr'à l'isole de Pantelleria, stè 'a distanze minime da l'Africa, circa 70 chilometri. Le confine d'u territorie honne 'n'estensione comblessive de 1.800 chilometri, mendre le coste so' longhe 7.500 chilometri. L'Itaglie tène cchiù de 60 milioni de cristiane, pe' 'na densità de circa 199,5 cristiane pe' km².
Confine ad ovest cu 'a Frange, a nord cu 'a Svizzere e l'Austrie e ad est cu 'a Slovenie. Le micrustate San Marino e Cetate d'u Vaticane so' enclave 'nteramende comprese jndr'ò territorio soje, mendre 'u comune de Cambione d'Itaglie face 'na exclave ca stè jndr'à reggione tagliòfone d'u Canton Ticino jndr'à Svizzere.
L'Itaglie ète 'na repubbleche parlamendare; 'u presidente de ôsce d'a repubbleche ète Sergio Mattarella e 'u presidende d'u consiglie ète Matteo Renzi. 'A lenga ufficiale ète le tagliàne. 'A Costituzione prevede 'u bilinguisme c'u tedesche jndr'ô Alto adige e c'u frangese jndr'à Valle d'Aosta.
Da 'u 1871 'a capitale ète 'a cetate de Rome, "erede" de Firenze, séde provvisorie de le organe statutarije ca sostituì Torino jndr'ô 1865; durante 'a seconde 'uerre mundiale, pe' quase 'n'anne (settèmmre 1943-agùste 1944) 'a capitale ha state trasferite a Salerno, jndr'à Campania.
'U State 'ndependente ed unitarie, nate jndr'ô 1861 come Regne d'Itaglie sotte 'a dinastie de case Savoia, tenève 'n'estenzione territoriale ca non ge combrendeve angore Rome e 'na granne parte d'u attuale Lazie, ca formavano 'u State Pontificie ('ngorporate 'u 20 settèmmre 1870), 'u Veneto e 'u Friuli ca erene parte d'u 'Mbere d'Austrie (pigghiate jndr'ô 1866), 'a Venezia Giulia ed 'u Trendine-Alto Adige pure lóre sotte 'u dominie asburgiche (ottenute dope 'a prime 'uerre mundiale); ha pigghiate 'a forme repubblicane de ôsce 'u 18 giugne 1946 dope 'u referendum d'u 2 giugne indette pe' decidere 'a forme istituzionale d'u State dope 'a fine d'a seconde 'uerre mundiale. Successivamente, l'Assemblea costituende 'u stesse sciúrne d'u referendum ha fatte 'a Costituzione ca, ha trasute in vigore 'u 1º scennare 1948, dà 'a la Repubbliche 'nu carattere parlamentare.
Istituenne (Trattate de Parigge) 'u 18 abbrile 1951, cu 'u Belge, 'a Frange, 'a Germanie Occidentale, 'u Lussemburghe e le Paise Vasce, 'a Comunità europea d'u carbone e d'u acciaie (CECA), l'Itagle ète 'nu membre fondatore d'a Unione europea e ha partecipate a totte le principale trattate de unificazione europea, pure l'ingresso jndr'à l'area d'u Euro jndr'ô 1999. Ete membre fondatore d'a NATO, d'u Consiglio d'Europa e d'a Unione Europea Occidentale, face parte de le Nazioni Unite (pe' 'u biennie 2007-2008 ha state 'nu membre non-permanende d'u Consiglio de sicurezze), ed ète membre d'u G7, d'u G8 e d'u OCSE.
Le origgene d'u nomeCange
![]() |
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Etimologgie d'u nome Itaglie. |
'U significate d'u toponime "Itaglie" jè angore osce a die condroverse e ha state oggette de studie da vanne de linguiste e de storece; no sembre, comungue, sonde suggerite etimologgie in sienze stritte ma ipotese ca s'azzettane sus a conzideraziune estranee a 'a specifiche recostruzione linguisteche d'u nome, o riferite a tradiziune none demostrate, cumme l'esistenze d'u re Italo o fatte picche verosimile, cumme 'a correlazione d'u nome cu 'a vite.
StorieCange
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'Itaglie. |
Preistorie e protostorieCange
Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Itaglie preistoreche e protostoreche e Popole de l'Itaglie andiche. |
'U popolamende d'u territorie tagliàne resale a 'a preistorie, epoche d'a quale onne state acchiate 'mbortande testimonianze archeologgeche. L'Itaglie ha state javetate partenne da 'u paleoliteche, periode d'u quale stipe 'nu sbuènne de site archeologgece cumme 'a grotte de l'Addaura, le Balze russe, Monde Poggiolo, 'u ponde de Veja, 'a Grotte Guattari, Gravine in Pugghie, Altamura e Ceprano.[1]
'Nu sbuènne de acchiaminde documendane pure 'u periode neoliteche (culture d'a ceramiche cardiale e culture de le vase a vocca quadrate), l'età d'u rame (culture de Remedello, culture d'u Rinaldone, culture d'u Gaudo), l'età d'u bronze (ingisiune rupestre d'a Val Camoniche, culture de le castelliere, culture appennineche, culture nuraggeche, culture de le terramare, culture protovillanoviane) e l'età d'u firre, duranne 'a quale certe popolazziune raggiungene 'nu belle levèlle culturale e artisteche, cumme 'a civiltà villanoviane.
Pe quidde ca rigaurde l'età d'u firre, ca in Itaglie coingide cu 'u periode preromane, se arrecordane 'a civiltà villanoviane e le popole indoeuropèe trasferite jndr'à l'Itaglie da l'Europe oriendale e cendrale in diverse ondate migratorie; lore se misckarene a le etnie ca già stavane jndr'à 'u territorie, assorbennele, o stabbilenne 'na forme de convivenze pacifeche cu lore; se delinèe jndr'à stu mode 'nzigne da sta epoche 'a suddivisione reggionale d'u territorie tagliàne.
Prime popolazziuneCange
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Popole de l'Itaglie andiche. |
Le 'mbormaziune sus a le javetande de l'Itaglie jndr'à l'epoche preromane sò, jndr'à certe case, 'ngomblete e soggette a verifeche condinue. Popole indoeuropèe, trasferite in Itaglie da l'Europe oriendale e cendrale jndr'à differende ondate migratorie (venete, umbre-sannite, latine, ecc.), se mesckane a le etnie ca esistevane apprime jndr'à 'u territorie, assorbennele, o stabilenne 'na forme de convivenze pacifiche cu lore.
SciugrafijeCange
CultureCange
BibbliografijeCange
GeneraleCange
Istituziune culturaleCange
Otre pruggetteCange
- Uicchimedia Commons tène file multimediali su Itaglie
Collegaminde fore a UicchipèdieCange
- Itaglie sus a Open Directory Project (Segnala sus a DMoz 'nu collegamende ca cendre cu l'argomende "Itaglie")
- Portale Nazionale d'u Cetadine
- Guverne Tagliàne
- Parlamende
- Senato
- Ente Nazionale pu Turisme Tagliàne
- Site ufficiale d'u turisme Tagliàne
- Stemme e bandiere d'Itaglie
- (EN) Itaglie sus a 'u World Factbook d'a CIA
Reggione d'Itaglie | ||
---|---|---|
Abbruzze · Basilicata · Calavrie · Cambanie · Emilia-Romagna · Friuli-Venezia Giulia · Lazie · Liguria Lombardie · Marche · Molise · Piemonte · Pùgghie · Sardegna · Sicilie · Toscana · Trendine-Ìrte Adige Umbrie · Valle d'Aosta · Veneto |
- ↑ Istitute Tagliàne de Preistorie e Protostorie, su iipp.it. URL conzultate il 29-1-2010.