Rome

Capitale de l'Itaglie

Rome (in tagliàne Roma) (IPA: ['roːma], Roma in romanesche) ète 'nu comune tagliàne de 2.731.996 crestiáne[6] capeluèche d'a Provinge de Rome[7], d'a reggione Lazio[8] e capitale d'a Repubbleche Tagliàne[9].

Rome
comune speciale
(IT) Roma Capitale
Rome – Stemme
Rome – Bandiera
Rome – Veduta
Rome – Veduta
Panorame d'u cendre storeche de Rome
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Lazie
Provinge Roma
Amministrazione
SinnacheRoberto Gualtieri (PD) da 'u 21-10-2021
Territorie
Coordinate41°53′35″N 12°28′58″E / 41.893056°N 12.482778°E41.893056; 12.482778 (Rome)
Altitudine21 m s.l.m.
Superficie1 287,36[2] km²
Crestiàne2 758 280[3] (31-7-2022)
Denzetà2 142,59 ab./km²
FraziuneVedi categoria
Comune 'nzeccateAlbano Laziale, Anguillara Sabazia, Ardea, Campagnano di Roma, Castel Gandolfo, Castel San Pietro Romano, Ciampino, Cetate d'u Vaticane Cetate d'u Vaticane[1], Colonna, Fiumicino, Fonte Nuova, Formello, Frascati, Gallicano nel Lazio, Grottaferrata, Guidonia Montecelio, Marino, Mentana, Monte Porzio Catone, Monte Compatri, Monterotondo, Palestrina, Poli, Pomezia, Riano, Sacrofano, San Gregorio da Sassola, Tivoli, Trevignano Romano, Zagarolo
Otre 'mbormaziune
LèngheItaliano
Cod. postale00118–00199
Prefisse06
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT058091
Cod. catastaleH501
TargheRoma o RM
Cl. sismichezone 2A (sismicità medie)
zone 3A (sismicità vasce)
zone 3B (sismicità vasce)[4]
Cl. climatiche1415
Nome javetanderomane o capitoline
Patronesande Pitre e Paolo
Sciurne festive29 sciùgne
SoprannomeLa città eterna, l'Urbe, Caput Mundi
MotteSenatus PopulusQue Romanus
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Rome
Rome

Mappe de localizzazione: Lazie
Rome
Rome
Rome – Mappa
Rome – Mappa
U comune de Rome a l'interne de l'omonime cetate metropolitane
Site istituzionale
(LA)

«Possis nihil Urbe Roma visere maius»

(ROA–TARA)

«Ca tu non g'à vedè cchiù nninde de cchiù granne d'a cetate de Rome»

(Quinto Orazio Flacco, Carmen saeculare, 17 a.C.[5])

Ète 'u comune cchiù popolose e, cu 'na superficie de 1.285 km², 'u cchiù estese d'Itaglie.

Jndr'à 'u corse d'a millenaria storia soje, ha state 'a capitale de l'Imbere romane e 'u core d'a crestianità cattoleche.

'U cendre storeche sue, sovrapposizione de testimonianze de quase ttre millennie, ha state inzerite jndr'à liste de le Patrimonie de l'umanità de l'UNESCO[10].

Rome ospite a l'inderne sue l'enclave d'a Cetate d'u Vaticano[11]: pe stu fatte jè 'nu sacche de vote definite capitale de doje State[12][13].

Sciugrafije cange

 
'U comune de Rome jndr'à provinge de Rome

Rome nasce sus a le rive d'u fiume Tevere; l'abitate origgenarie se sviluppò sus a le colline ca frondeggiane l'ansa jndr'à quale nasce l'isole Tiburtine, 'u sole guade naturale d'u fiume.

Territorie cange

'A superficie d'u Comune jè larie assaije proprie, avenne inglobate aree larie abbandunate da sechele, pa maggior parte paludose e inadatte a l'agricolture e none appartenende a nisciune municipie.

 
Le sette colle de Rome

'U territorie comunale se estenne sus a 'na superficie de 1.285,31 km² e jè 'u cchiù larie d'Itaglie[14]. 'U Comune de Rome, attraverse 19 Municipie, governe 'n'area ca pe dimenzione jè de picche inferiore a l'intere Provinge de Meláne[15] e superiore a quedde de Napule[16], e jè sei vote superiore a le territorie de ste cetate[14]: 'a superficie comunale de Rome, pò, jè granne, cchiù o mene, quande 'a somme de le territorie de le comune de Meláne, Napule, Torino, Palermo, Genova, Bologna, Firenze, Bari e Catania, e jè superiore a quedde de cetate cumme New York[17], Berline[18], Madrid[19], Parigge[20] e d'a Central London (comprendende 'a City of London)[21].

'A densità abitative, comungue, non g'è elevatissime, pa notevole presenze de aree verde sparse jndr'à 'u territorie comunale[22].

Rome, pò, jè 'a cetate tagliàne cu 'u cchiù ierte numere de Comune 'nzeccate: 29 comune tagliàne cchiù l'enclave d'a Cetate d'u Vaticano, pe 'nu totale de 30 territorie comunale 'nzeccate.

'U territorie sus a 'u quale 'a cetate ha nate e s'a sviluppate tène 'na storie geologgicamende comblesse: 'u substrate recende jè costituite da 'u materiale piroclasteche prodotte da le vulcane, oramaje stutate, ca cingene l'area d'a cetate a sud-est, 'u Vulcane Laziale jndr'à l'attuale Colle Albane, e a nord-ovest, le Monde Sabatine, 'mbrà seicindemile e trecindemile anne fa. Da ste deposite se formane gran parte de le rilieve collinare de l'area, combrese le sette colle. Successivamende l'attività fluviale d'u Tevere e de l'Aniene condrebbuì a l'erosione de le rilieve e a 'a sedimendazione, caratterizzanne 'u territorie de osce a die.

 
Lungomare Duca de le Abbruzze, Ostia

'U territorie de Rome, pertanne, presende diverse paesagge naturale e caratteristeche ambientale: certe rilieve monduose, le storece sette colle, le zone pianeggiande, 'u fiume Tevere e le sue ffluende, le marrane, le lache de Bracciano e de Martignano e chidde artificiale, 'n'isole fluviale (l'isole Tiberina), 'a coste sabbiose d'u lide de Ostia, 'u mar Tirreno.

  • Classificazione sismiche: zona 3 (sismicità vasce), Ordinanza PCM n. 3274 del 20/03/2003[23]

Orografije cange

'U nucleo cendrale e andiche d'a cetate jè costituite da le storece sette colle: Palatine, Aventine, Cambidoglie, Quirinale, Viminale, Esquiline e Celio.

A parte a le colle ditte sus, jndr'à cetate de osce a die sonde combrese diverse otre rilieve, 'mbrà le quale Monde Mario, 'u Gianicole, 'u Pincio affiangate da Trinità de le Monde, le Monde Parioli, Monde Sacro e Mondeverde.

Idrografije cange

'A cetate, otre ca da 'u Tevere, jè attraversate pure da 'n'otre fiume, l'Aniene (ditte pure Teverone), ca confluisce jndr'à 'u Tevere jndr'à zone settendrionale de l'odierne territorie urbane.

'U Municipie XIII se affacce sus a 'u mar Tirreno, 'u Municipie XX (cu l'enclave soje d'u Parche naturale reggionale d'u comblesse lacuale de Bracciano - Martignano[24]) sus a le lache de Bracciano e de Martignano.

 

Veduta panoramiche de Rome da 'a cupole de San Pitre

Clime cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Stazione meteorologgeche de Rome Cendre, Stazione meteorologgeche de Rome Monde Mario e Stazione meteorologgeche de Rome Urbe.
 
Monde Mario, sede de una de lestazione meteorologgeche de Rome

Seconde 'a classificazione de le clime de Köppen, Rome appartene a 'a fasce Csa, cioè a 'u clime temberate de le medie latitudine, cu estate assaije cavede (temberature medie assolute d'u mese cchiù cavede superiore a le 22°) e estate relativamende assutte[25].

'A cetate gode de 'nu tipiche clime mediterranèe, particolarmende mite e confortevole jndr'à le periode primaverile e autunnale[26].

Le staggiune cchiù chiovose sonde 'a primavere e l'autunne, prevalendemende jndr'à le mise de novemmre e abbrile. L'estrate jè cavede, assaije umide e tendenzialmende siccitose, invece l'inverne jè abbastanze mite, cu notevole e imbrovvise picche de fridde, chiovose, cu rarissime fenomene nevose de 'na certa consistenze[27]. In generale, 'u clime jè abbastanze vendilate, cu 'na prevalenze de vinde settendrionale, cumme 'a tramondane e 'u grecale e occidendale, cumme 'u maestrale, 'u libecce e 'u ponendine, accuss' chiamate purcé proveniende da 'a zone a ponende d'a cetate.


Mese Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 12 13 14 17 23 27 31 30 26 21 15 12 12.3 18 29.3 20.7 20.1
Temb. min. medie (°C) 2 4 5 8 11 15 17 18 15 9 7 4 3.3 8 16.7 10.3 9.6


Storie cange

Le origgene d'u nome

Sus a l'origgene d'u nome Rome onne state formulate diverse ipotesi[28]; 'u nome pò essere ca derive:

  • da Roma, figghie de Italo (o de Telefo figghie de Ercole), spose de Enea o d'u figghie sue Ascanio[29];
  • da Romano, figghie de Odisseo e Circe[29];
  • da Romo, figghie de Ematione, ca Diomede facìe arrevà da Troia[29];
  • da Romide, tiranne de le latine, ca mannò fore le etrusche da 'a reggione[29];
  • da Rommylos e Romos (Romolo e Remo), figghie gemelle de Ascanio ca funnarene 'a cetate[30];
  • da Rumon o Rumen, nome arcaiche d'u Tevere, avende radice analoghe a quedde d'u verbe greche ῥέω (rhèo) e d'u verbe latine ruo, ca signifecane "scorrere"[31][32];
  • da l'etrusche ruma, ca signifeche mammelle, e putesse quinde riferise a 'u mite de Romolo e Remo, o pure a 'a conformazione d'a zona collinare d'u Palatine e de l'Aventine[33];
  • da 'u greche ῤώμη (rhòme), ca signifeche forze[34];
  • da Roma, 'na uagnedda troiane ca canusceve l'arte d'a maggie, de le quale acchiame accenne jndr'à le scritte d'u poete Stesicoro[35];
  • da Amor, cioè 'a parole Roma ce lette da destre verse sinistre: l'inderpretazione jè d'u scrittore bizandine Giuanne Lorenzo Lido, vissute jndr'à 'u V sechele[36].
  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie de Rome.

Funnate seconde 'a tradizione 'u 21 abbrile d'u 753 a.C. da Romolo e Remo, Rome ha recoperte 'nu ruole fondamendale in Itaglie e in Europe jndr'à 'u corse d'a storia soje quase trimillenarie (le prime insediaminde pare ca resalene a 'u X sechele n.C.).

Caput mundi duranne l'epoche romane, ovvere capitale d'u munne allore canusciute, e punde de referimende politeche e spirituale de levèlle indernazionale 'mbonde a le sciurne nuèstre, Rome jè sede d'u papate (da 'u II sechele, tande da essere conziderate a parte ca caput mundi pure caput fidei) e, apprisse ca avere subbite le dominaziune de Bisanzio, ha state capitale d'u State d'a Chiesera (da l'VIII sechele), d'u Regne d'Itaglie (da 'u 1871), e jè pò addevendate capitale d'a Repubbleche Tagliàne (nel 1946).

Simbole cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Stemme de Rome.

«Vedo la maestà der Colosseo, / vedo la santità der Cupolone [...]»

(Antonello Venditti, Roma Capoccia, 1972[37])
Stemma del Comune
Stemma del Comune

'A descrizione d'u stemme d'u Comune de Rome jè condenute jndr'à 'u prime artichele d'u statute comunale[38]:

(IT)

«L'emblema del Comune è costituito da uno scudo di forma appuntata, di colore porpora, con croce greca d'oro, collocata in capo a destra, seguita dalle lettere maiuscole d'oro S. P. Q. R. poste in banda e scalinate, cimato di corona di otto fioroni d'oro, cinque dei quali visibili»

(ROA–TARA)

«L'embleme d'u Comune jè costituite da 'nu scude de forme appundate, de colore porpore, cu croce greche d'ore, mise 'ngape a destre, seguite da le lettere maiuscole d'ore S. P. Q. R. mise in bande e scalinate, cimate de corone de uette fiorune d'ore, cinghe de le quale visibbele»

 
'A Lupa Capitoline

Otre simbole de Rome, a parte 'u stemme comunale, sonde 'a lupa capitoline[39], statue de bronze ca raffigure 'a leggendarie lupa ca allattò le doje gemelle Romolo e Remo, jndr'à 'u 2009 scacchiate pe essere raffigurate jndr'à 'u marchie nuève (logotipe) ca adda rappresendà 'a cetate de Rome[40]; 'u Colosseo[41], 'u cchiù granne anfitiatre d'u munne romane[42], costruite jndr'à 'u I sechele e recanusciute, jndr'à 'u 2007, cumme une de le sette maravigghie d'u munne moderne (uniche in Europe)[43]; 'u Cupolone[44], 'a cupole d'a basiliche di San Pitre in Vaticano, ca dominesce totte 'a cetate[45] e simbolegge 'u munne crestiane[46], d'u quale Rome rappresende 'a "capitale"[47]. Simbole d'a cetate duranne l'andichità ere l'aquila 'mberiale, effige militare[48]; duranne l'era medievale ere 'u lione, animale embleme de supremazie[49].

'U mottette d'a cetate jè SPQR, in latine Senatus PopulusQue Romanus ('u Senate e 'u Popole de Rome), ca jndr'à l'andichità indicave le doje classe ca erane fundamende d'u State romane, chidde de le patrizie e de le plebbeie[50].

Onorificenze cange

'A cetate de Rome jè:

 
Medaglia a le Cetate Benemerite d'u Risorgimende Nazionale - nastrine pe uniforme ordinarie

Medaglia a le Cetate Benemerite d'u Risorgimende Nazionale

«A arrecurdò le aziune eroiche combiute da 'a cetadinanze romanee da le truppe romane jndr'à cambagne d'u 1848 e jndr'à difese de Rome d'u 1849. Preparate a 'a vigilie d'a riprese d'a uerre condre l'Austria, 'a revolte scuppiò 'u sciurne d'a battagghie de Novara (23 marze 1849). Guidate da Tito Speri - ca pò avène 'mbiccate a Belfiore jndr'à 'u 1853 - le insorte s'imbadronirene d'a cetate, ma, a'u termine de 'n'accanite resistenze ca valìe a Brescia l'appellative de "Leonesse d'Itaglie", avettera cedere a le truppe austriache 'u 2 abbrile.[51]»
— Rome, 21 abbrile 1898
 
Medaglia d'ore a 'u Valor Militare - nastrine pe uniforme ordinarie

Medaglia d'ore a 'u Valor Militare

«Jndr'à 'u gloriose pomerigge d'u Risorgimende nazionale 9 febbrare 1849 'a megghia gioventù tagliane curreve a murì sus a le spalte de Rome repubblecane, ispirate da l'infaticabbele apostole de l'Aunità Gesèppe Mazzini e guidate da l'eroe nazionale Gesèppe Garibaldi. Rome combattìe romanamende condre truppe agguerrite de quattre esercite, mendre 'n'Assemblea Costituende legiferave sotte 'u tire de le fucile rinnovanne jndr'à 'nu breve ma fulgide periode le glorie militare e le viertù civile de le quale sonde costellate 'a storie millenarie d'a Cetate Eterne. Pa maravigghiose epopèe d'u 1849 Rome redevenne 'u cendre e 'a fiamme de le speranze tagliàne indicanne 'a via d'u riscatte nazionale. Jndr'à 'u cendenarie de le eroice avvenimende, sus a 'u colle capitoline addò svendolesce 'u gonfalone d'a Repubbleche, 'u popole de Rome, ca jndr'à tragedia recende d'a Patria, ha vissute le memorabbile ore d'u martirie e d'a riscosse, riassume le vote, le eroisme, le sacrifice de totte le Cetate ca pruvate ma none scosse da 'a svendure, copperarene a 'a redenzione d'Itaglie.[52]»
— Rome, 1849 - 1949
 
'U Vittoriano, meta finale d'a parata militare d'u 2 sciugne

Ricorrenze cange

Monuminde e luèche de inderesse cange

«Rome jè 'a capitale d'u munne! Jndr'à stu luèche se riallacce l'indere storie d'u munne, e ije conde de essere nate 'na seconda vote, d'essere davvere abbevesciute, 'u sciurne quanne agghie mise pede a Rome. Le bellezze sue m'onne sollevate picche a picche 'mbonde a l'altezza lore.»

(Johann Wolfgang von Goethe, Italienische Reise, 1813-1817)

'U cendre storeche se presende cumme 'u resultate d'u condinue sovrapporse de testimonianze architettoneche e urbanisteche de sechele diverse, jndr'à 'na combenetrazione uneche e suggestive ca face vedè 'u comblesse rapporte ca 'a cetate ha sembre instaurate cu 'u proprie passate, jndr'à 'n'alternarse de sviluppe caotece, periode de decadenze, renascite e tendative, in età condemboranèe, de ammodernamende d'u tessute urbane.

  Bbene prutette da l'UNESCO
Cendre storiche de Rome, le proprietà extraterritoriale d'a Sanda Sede jndr'à cetate e 'a Basilica de San Paolo fore le mura
Estenzione d'u patrimonie de Rome a le bene combrese jndr'à le mura de Urbano VIII
 
TipeArchitettonico
Criterio(i)(ii)(iii)(iv)(vi)
PericheleNisciuna 'ndicazione
Ricanusciute da 'u1980 (estenzione 1990)
Schede UNESCO

Rome andiche cange

'A formazione d'a cetate se pò considerà congluse cu le granne intervende urbanistece de le urteme tre re de Rome, sotte le quale 'a cetate se sviluppe cumme cendre urbane etrusche: in particolare 'a bonifiche de l'area d'u Fore Romane mediande 'a costruzione d'a Cloaca Massima permettìe 'a creazione d'u cendre politeche, releggiose e amministrative d'a cetate, divise jndr'à quattre reggione e dotate d'a prima cinde de mure. Apprisse 'u 390 n.C., a seguite de le ingursiune de le Galle, se avìe 'a costruzione de 'na cinde nove (le accussì ditte mure serviane, in parte angore visibbele). Partenne da 0u II sechele n.C. se moltiplicarene le costruziune de edifice nuève, ca progressivamende avenèvane sckaffate in piane urbanistece coerende da parte de le personagge ca dominavane 'a storie politeche e intendevane celebbrà 'u proprie nome: d'u periode repubblecane putime osce a die ammirà, 'mbrà l'otre, le reste de l'area sacre de Larie Argendine e parte de le monuminde d'u Fore Romane.

'U fenomene se accenduò angore de cchiù jndr'à le prime sechele de l'Imbere romane a opere de le 'mberature, partenne da Augusto (Ara pacis, Mausolèe) ca pò dicere de avere trasfurmate 'a cetate de mattune jndr'à une de marme: 'mbrà 'u I e 'u II sechele nascene le prime Fore 'Mberiale, edificie pubblece granne assaije e splendidamende decorate cumme terme (le megghjie conservate chidde de Caracalla), tiatre (tiatre de Marcello), anfitiatre ('u Colosseo sotte Tito), tembie ('u Pantheon de Adriano), ricche residenze 'mberiale (Domus Aurea, palazze 'mberiale d'u Palatine).

'A crisi d'u III sechele vedìe quase 'nu comblete arreste d'a granne attività edilizie, cu le significative eccezziune d'a costruzione de le mure aureliane e de le prime catacombe crestiane. 'Na riprese s'avìe in età tetrarchiche: Diocleziano face 'nzippà le terme sue, Massenzio 'u cirche a l'inizie d'a via Appia e accumenze 'a costruzione d'a basiliche ca porte 'u nome sue jndr'à 'u fore, costruzione spicciate da Costandine I; a chiste jè dovute pure l'Arche de Costandine, ca già presende le carattere artistece d'u tarde andiche.

Cu Costandine e l'editte sue d'u 313 inoltre 'u crestianesime iesse da 'a clandestinità e l'arte paleocrestiane iesse da le catacombe pe esprimerse jndr'à costruzione de le granne basiliche: Basiliche de San Pitre in Vaticano, San Giuanne in Laterano e Sanda Croce in Gerusalemme, costandiniane, e Sanda Marije Maggiore e San Paolo fore le mure jndr'à 'u V sechele.


Gallerie de Rome, Giuanne Paolo Pannini
 
Giovanni Paolo Pannini: Gallerie de Rome andiche
 
Giovanni Paolo Pannini: Gallerie de Rome moderne

Architetture releggiose cange

Chiesere cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chiesere de Rome.

Le chiesere crestiane de Rome sonde diverse cendinaie e 'a lore storie se indrecce cu 'a storie releggiose, sociale e artisteche d'a cetate. 'Mbrà de lore da segnalà sonde le quattre basiliche patriarcale: 'a Basiliche de San Giuanne in Laterano, ca jè pure 'a cattedrale d'a cetate, 'a Basiliche de San Pitre in Vaticano, 'a Basiliche de San Paolo fore le mure e 'a Basiliche de Sanda Marije Maggiore. Le quattre basiliche fanne parte d'u accussìditte gire de le sette chiesere" ca le pellegrine ca arrevavene a Rome avèrena fà, tradizionalmende, a pide e jndr'à 'n'uniche sciurne. Le otre e ttre chiesere ca fanne parte de stu gire sonde 'a Basiliche de San Lorenzo fore le mure, 'a Basiliche de Sanda Croce in Gerusalemme e 'a Basiliche de San Sebastiano fore le mure.

Otre luèche de culte cange

A Rome, a parte le cendinaie de chiesere crestiane, pa maggiorparte cattoleche, ma pure protestande (valdese, metodiste, battiste, luterane, pentecostale, avventiste) e de otre confessiune e denominaziune crestiane, stonne pure luèche de culte de 'nu sacche de otre releggione, 'mbrà le quale 'a cchiù granne moschea d'Europe e une de le maggiore sinagoghe tagliàne.

Catacombe cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Catacombe de Rome.

Temble cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Temble andiche de Rome.

Architetture civile cange

Palazze cange

 
Chiazze d'u Cambidoglie e Palazze Senatorio
Cambidoglie cange

'U Cambidoglie (in latine Capitolium[54]) jè 'a sede d'u Comune de Rome. Jndr'à l'omonime chiazze, pruggettate da Michelangelo, se iacchiane 'u Palazze Senatorio, sede de rappresendanze d'u Comune de Rome, 'u Palazze de le Conservature e 'u Palazze Nuève, sede de le Musèe Capitoline. 'U Palazze Senatorio avenìe costruite sus a le reste de l'andiche Tabularum (ca ospitave le archivije pubblece d'u State romane); 'u Palazze de le Conservature tène origgene medievale, invece 'u Palazze Nuève avenìe pruggettate da Michelangelo ma realizzate sotte 'a direzione de Girolamo Rainaldi.

Palazze storece cange
 
Chiazze Venezia e, a sinistre, l'omonime palazze

Rome ospitesce numerose palazze nobbiliare, sede de le famigghie de le signure e de le pape ca esercitavane 'u proprie putere jndr'à cetate. Palazze Venezia, ca se iacchie 'mbrà Chiazze Venezia e via d'u Plebbiscite, avenìe costruite sus a commissione d'u cardinale veneziane Pitre Barbo (cchiù nnande Papa Paolo II); jndr'à 'u corse de le sechele ha state sede papale, sede de l'ambasciate d'a Repubbleche de Venezia in Rome, sede de l'ambasciata austriache e quartiere generale de Benito Mussolini; osce a die ospitesce 'u Musèe Nazionale de Palazze Venezia e 'a Bibblioteche de Archeologgie e Storie de l'Arte.

Palazze Farnese, edificie rinascimendale cinghecendesche, se iacchie jndr'à l'omonema chiazze e ha state costruite pe ingareche d'u cardinale Alessandro Farnese, cchiù nnande Papa Paolo III. Palazze d'a Cangellerie se iacchie jndr'à l'omonema chiazze, 'mbrà Corse Vittorio Emanuele II e Cambe de le Fiure; ospitesce le massime trebbunale d'a Sanda Sede ('a Rota Romane e 'a Segnature Apostoleche). Palazze Wedekind, ca se iacchie in Chiazze Culonne, resale a 'a seconda metà d'u Seicinde ma ha state fatte recostruì jndr'à 'u 1838; osce a die ospitesce 'a sede de Il Tempo.

Palazze Chigi-Odescalchi, se iacchie in chiazze Sande Apostole, ha state de proprietà de le famigghie Colonna, Ludovisi, Chigi e Odescalchi. Jndr'à l' anne sessande d'u XVII sechele ha state oggette de 'na significative trasformazione a opere de Gian Lorenzo Bernini. Le facciate de l'edificie se presendane in stile barocche e neorinascimendale. Palazze Altieri, se iacche 'mbrà via d'u Plebbiscite e Chiazze d'u Gesù, ha state residenze d'a famigghie Altieri; osce a die jè sede de quacche banghe e condominie.

Palazze Colonna, documendate da 'u XII sechele, occupe 'n'indere isolate combrese 'mbrà chiazze Sande Apostole, via Nazionale, via IV Novemmre e via d'a Pilotte. Ha state residenze d'a nobbile famigghie de le Colonna, le quale membre discendevane da le conde de Tuscolo. Palazze Corsini a 'a Lungara, se iacchie jndr'à 'u rione de Trastevere, ha state costruite pe volere d'u cardinale Nero Corsini (nepote de Clemente XII) jndr'à prima metà d'u XVIII sechele. Se presende cumme 'na vere e proprie reggia e osce a die ospite 'a Gallerie Corsini e 'a sede de l'Accademie de le Lincei; jndr'à 'u giardine stè 'a sede de l'Orto botaniche de Rome.

Palazze Barberini ha state costruite 'mbrà 'u 1625 e 'u 1633. Se iacchie in via de le Quattre Fundane, vicine a Chiazze Barberini. Ha state sede d'a famigghia nobbele de le Barberini e osce a die ospitesce parte d'a Gallerie Nazionale d'Arte Andiche e l'Istitute Tagliàne de Numismateche. Palazze Boccapaduli Gentili Del Drago se iacchie in via San Nicola in Arcione[55]; risale a 'u Settecinde e ha state residenze de le nobbele famigghie de le Boccapaduli, de le Del Drago e de le Gentili.

 
Palazze d'u Quirinale, sede d'u Presidende d'a Repubbleche Tagliàne
Palazze de le istituziune cange

Siccome ca Rome jè capeluèche d'a Provinge de Rome, da Reggione Lazio e Capitale d'a Repubbleche Tagliàne, ospitesce 'nu sbuènne de palazze istituzionale. Palazze d'u Quirinale jè sede d'a Presidenze d'a Repubbleche; ha state costruite jndr'à 'u XVI sechele e ha state residenze papale. Palzze Madama jè sede d'u Senato d'a Repubbleche; ha state costruite a 'a fine d'u [[XV sechele][ e ha state residenze d'a famigghie de' Medici. Palazze Mundecitorie jè sede d'a Camera de le Deputate; ha state costruite jndr'à 'u XVII sechele e ha state sede d'a Curia Pondificie e d'u Guvernatorate de Rome. Palazze Chigi jè sede d'u Guverne tagliàne; ha state costruite jndr'à 'u XVI sechele e ha state residenze d'a famigghie Aldobrandini e ede de l'ambascaite de Spagne e de l'ambasciate de l'Imbere Austro-Ungareche.

Palazze d'u Viminale jè sede d'u Ministere de l'Interne; Palazze d'a Farnesine jè sede d'u Ministere de l'Affare Estere; Palazze Piacentini jè sede d'u Ministere d'a Giustizie; Palazze de l'Agricolture jè sede d'u Ministere de le Politeche Agricole, ALimendari e Forestale; Palazze Baracchini jè sede d'u Ministere d'a Difese; Palazze de le Finanze jè sede d'u Ministere de l'Economije e de le Finanze.

Palzze Valentini, sede d'a Provinge de Rome e d'a Prefetture, se iacchie in via IV Novemmre e resale a 'u XVI sechele. Palazze Koch, sede d'a Banghe d'Itaglie, se iacchie in Via Nazionale; in stile neorinascimendale, ha state costruite jndr'à seconda metà d'uUettecinde. Palazze de le Marescialle, sede d'u Consiglie Superiore d'a Magistrature, se iacchie in chiazze de l'Indipendenze. Palazze d'a Consulte, sede d'a Corte Costituzionale, ha state spicciate de essere costruite jndr'à 'u 1737; Palazze Spada, sede d'u Consiglie de State, se iacchie jndr'à 'u rione Regola: resale a 'u XVI sechele, quanne avenìe costruite pu cardinale Girolamo Capodiferro. 'U Palazze de Giustizie, ditte Palazzaccio, jè sede d'a Corte Suprema de Cassazione.

Ville cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Ville de Rome.
 
Chiazze de Siena a Villa Borghese

Ville, parche pubblice e aree prutette onne 'nu granne spazie jndr'à 'u tessute urbane: Rome non a uecchie tène 'u primate de capitale europèe cu 'u cchiù ierte numere de ettare reservate a 'u verde[56]. Quiste sonde alcune de le numere ca 'u confermane: cchiù de 90.000 ettare de verde, cchiù o mene 'u 68% d'u territorie sue, 2.000 km de arvulature stradale e 'nu granne numere de parche e giardine pubblece mise sus a tutte 'u territorie urbane. 'A vanna cchiù famose de stu verde jè rappresendate da 'u granne numere de ville e giardine ca onne fatte parte jndr'à 'u passate de dimore nobbiliare, le cchiù andiche resalende a 'u XVI sechele; ma 'a tradizione d'u verde jndr'à cetate tène radice assaije cchiù andiche, e pò essere fatte resalì a le giardine urbane de proprietà de le personagge de spicche d'a Rome andiche (le horti).

'A cchiù granne ville romane jè Villa Doria-Pamphili, ca accumenze da 'a Cetate d'u Vaticano pe arrevà quase 'mbonde a 'u Granne Raccorde Anulare, luènghe 'a via Aurelia; 'a seconda ville pe grannenezze jè Ville Ada Savoia, longhe 'a via Salaria, 'nu timbe residenze e tenute de cacce de le Savoia; terze jè 'a Villa Borghese, granne parche cendrale d'u quale 'u Pincio, cu Villa Medici (sede de l'Accademie de Frange), costituisce 'a sezione jndre a le mure. A l'interne sue se iacchiane 'a collezzione de arte rinascimendale e barocche d'a Gallerie Borghese, 'u Musèe Canonica, 'u Musèe Bilotti, 'u Bioparche.

'A Ville Farnesina, in via d'a Lungara, ospitesce l'Accademie de le Lincei: a l'interne d'u palazze cinghecendesche sonde presende certe affresche de Raffaello; Villa Giulia, vicine a 'u chiazzale de le Belle Arte, ospitesce 'u Musèe Nazionale Etrusco; Ville Torlonia, lunghe via Nomentana, ha state residenze romane de Mussolini. Ospite ttre edificie, de le quale doje in stile neoclasseche e une ('a casina de le Civette) in stile liberty. St'urteme ospitesce pure 'nu musèe, (Musèe Casina de le Civette), invece jndr'à 'u casino nobbele se iacchie 'u Musèe d'a Scola romane.

 
L'andiche tiatre de Marcello

Tiatre e anfitiatre cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tiatre de Rome.

Duranne 'a storia millenaria soje, 'a cetate de Rome ha state sede de cendinaie de tiatre e otre edificie a ause de spettacheel (cirche, anfitiatre.

Le prengepàle tiatre d'a Rome andiche erane 'u tiatre de Pompeo, 'u tiatre de Marcello, 'u tiatre de Balbo e 'u tiatre de Ostia andiche angore osce a die funzionande. Le maggiure anfitiatre erane l'anfitiatre de Statilio Tauro, l'anfitiatre castrense e l'anfitiatre Flavio, megghie canusciuite cumme Colosseo e angore osce a die ausate occasionalmende pe rappresendaziune tiatrale e congerte.

Le prengepàle tiatre moderne sonde: 'u Teatre de l'Opere, 'u Tiatre Argentina, 'u Tiatre Sistina, 'u Tiatre Eliseo, 'u Tiatre Valle, 'u Tiatre Quirino, 'a Sala Umberto, 'u Tiatre Ambra Jovinelli e 'u Tiatre Brancaccio.

Fundane e acquedotte cange

 
Fundane de Trevi
  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Fundane de Rome e Acquedotte de Rome.

Le cchiù granne fundane romane sonde chidde monumendale, 'a maggior parte de le quale onne state fatte costruì da le Pape a l'inizie de l'età moderne: 'a fundane de Trevi, 'a fundane de l'Acqua felice (o d'u Mosè), le Quattre Fundane, 'a fundane d'a Barcaccia, 'a fundane de le Quattre Fiume, 'a fundane d'u Nettune e 'a fundane d'a Naiadi (quest'urteme però, costruite jndr'à 'u 1901 pe vulere de Mario Rutelli).

Assaije proprie sonde le fundane ornamendale: 'a fundane d'u Tritone e 'a fundane de le Ape, opere de Giuanne Lorenzo Brnini, 'a fundane de le Celone e 'a fundane d'u Babuino, ca face parte de le accussìditte statue parlande de Rome.

 
Parche de le Acquedotte, jndr'à 'u Parche Reggionale de l'Appia Andiche

Esistene pure numerose fundane e fondanile fore o mise 'nguedde a le mure o luènghe 'u percorse de le acquedotte, cchiù o mene 2.500 fundanelle sparse pe totte 'a cetate e fundane de recende costruzione ('a fundane jndr'à nova chiazze Romane a l'Acquedotte Alessandrine, 'a fundane de chiazze Capelvenere a Acilia, 'a fundana nove de chiazze San Cosimato a Trastevere e 'a fundana nove de l'Ara Pacis).

Già jndr'à età andiche, pò, avenìe realizzate 'n'efficiende rezze de condotte idriche grazie a 0a costruzione de numeruse acquedotte: jndr'à l'arche de cinghe sechele, 'a lunghezze comblessiva soje arrevò a mesurà cchiù o mene 350 km.

Le acquedotte costruite in epoche romane sonde l'Appio, l'Anio vetus, l'Aqua Marcia, l'Aqua Tepula, l'Aqua Iulia, l'Aqua Virgo, l'Aqua Alsietina, l'Aqua Claudia, l'Anio novus, l'Aqua Traiana e l'Aqua Alexandrina. In età moderne, le Pape facerene restaurà le andiche acquedotte romane e ne facerene costruì otre, cumme l'Acqua Felice. Jndr'à 'u Novecinde, infine, avenèrene realizzate l'acquedotto d'u Peschiera-Capore e l'acquedotte Appio-Alessandrine.

Ponde cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Ponde de Rome.
 
Ponde Sand'Angele, ca porte a l'omoneme castelle

Le prime ponde de Rome, fatte apprisse 'a conguiste d'u late sinistre d'u Tevere, avenèrene costruite in legne, pronde a essere destrutte in case de attacche nemiche. 'U prime ponde in murature, infatte, avenìe realizzate jndr'à 'u II sechele n.C.: se tratte d'u ponde Milvio, ca se iacchie jndr'à 'u punde addò convergevane ttre 'mbortande vie consolare settendrionale ('a via Flaminia, 'a via Cassia e 'a via Clodia).

A 'u Tevere le Romane attribbuivane carattere sacre, de conseguenze pure le ponde sue erane quacchecose de particolare, tande ca le costrutture de ponde, le Pontifices (da pontem facere), avèrene funziune sacerdotale ('a maggior parte de le ponde romane onne state infatte fatte costruì da Pontefice, cioè da Pape).

Osce a die a Rome esistene 28 ponde ca attraversane 'u Tevere; otre onne state costruite pe l'attraversamende d'u fiume Aniene.

Arche andiche cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Arche andiche de Rome.

Architetture militare cange

Castidde e fortezze cange

 
Castel Sand'Angele, andiche mausolèe de Adriano

Torre e forte cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Torre de Rome e Forte de Rome.
 
Piramide Cestia e Porte San Paolo

Mure e porte cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Porte de Rome.

Le mure de Rome sonde costituite da diverse cinde:

Otre cange

Obelische cange

 
Obelisco Agonale de chiazza Navona
  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Obelische de Rome.

Rome jè 'a cetate ca conserve 'u maggiore numere de obelische (cchiù o mene 'na vendine): 'nu sbuènne de lore resalene a l'età 'mberiale, quanne le obelische avenèvane traspurtate direttamende da l'Egitte, apprisse 'a conguista soje (31 n.C.); otre avenèrene realizzate da loe romane, ca ausarene 'u stesse granite de le egizie.

Papa Sisto V, jndr'à 'u XVI sechele, ordenò de 'nzippà 'n'otra vote le andiche obelische cadute (tutte tranne quidde vaticano, uneche obelische andiche maje cadute) e le facìe reposizionà, ausannele cumme embleme de putenze d'u papate sue. L'urteme obelische ha state 'nzippate jndr'à l'ottommre 2004 jndr'à 'u quartiere Europe: l'opere jè de Arnaldo Pomodoro e se iacche jndr'à 'u chiazzale Pier Luigge Nervi.

Culonne cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Colonne de Rome.

Vie cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Vie de Rome.

Chiazze cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chiazze de Rome.

Otre luèche de inderesse cange

Architetture de apprisse 'a uerre cange

Jndr'à le cinguand'anne ca onne seguite 'a conglusione d'a Seconda uerra mundiale Rome non ge s'à certamende distinde jndr'à 'u panorame europèe pe creatività e innovazione in ambite architettoneche, tranne ca jndr'à certe case. Stu fatte ha dipese assaije da varie fatture, cioè 'a necessità de recostruì quande avère state destrutte, de adeguà e amblià le strutture pe 'na cetate in forte crescite demografeche, ca ere destinate a raddoppià le crestiàne sue. In parte ha ingise pure 'nu vecchie pregiudizie verse ogne forme de innovazione (o presunde "snaturamende") pe 'na cetate cumme Rome. Sulamende a partì da 'a fine d'u XX sechele 'a situazione s'à sbloccate finalmende. Da quidde periode se stè assiste a 'nu lievità notevole de pruggette firmate da granne architette tagliàne e 'ndernaziunale, ca appondene a fà de l'Urbe 'nu cendre de granne inderesse policulturale e interreleggiose, 'nu fenomene ca ste investe prengepalmende le periferie.

'Mbrà le granne opere spicciate jndr'à ste decennie vonne arrecurdate:

é 'a Chiesere Dio Padre Misericordiose, sembre de Meier, jndr'à 'u quartiere perifereche de Tor Tre Teste, inaugurate 'u 26 ottommre d'u 2003, caratteristeche pa luminosità, le ttre vele vianghe e 'u cemende "mangiasmog" cu 'u quale ha state costruite.

Rome jndr'à 'u future cange

'Mbrà le opere già in costruzione jndr'à Capitale sonde da arrecurdà:

Site archeologgece cange

 
'A Via Sacre

Aree naturale cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Aree naturale prutette d'u Lazie.
 
'A casina de le Civette de ville Torlonia

Cu 128.500 ettare, Rome jè 'a cetate cchiù verde d'Europe[59]. A parte le ville storeche sonde presende 'nu sbuènne de otre aree verde, eppure terrene dedicate a l'agricolture jndr'à le zone cchiù perifereche. Le aree protette cupriscene comblessivamende 40 mila ettare e sonde 'na realtà recende, accumenzate cu l'istituzione d'u Parche reggionale urbane d'u Pineto jndr'à 'u 1987 e de quidde de l'Appa andiche l'anne successive; jndr'à 'u 1997 nasce l'ente reggionale Romanatura e aumende notevolmende 'u numere de zone protette e l'imbegne d'a cetate jndr'à valorizzazzione d'u proprie patrimonie ambiendale, valorizzazzione ca remane però in larghe parte insufficiende (in termine de recupere da 'u degrade e da l'abusivisme, soprattutte jndr'à le zone mene cendrale) in combronde a le putenzialetate.

Numerose parche reggionale e riserve naturale recadene a l'inderne d'u territorie comunale de Rome, 'mbrà le quale 'u Parche Reggionale de l'Appia andiche (ettare 3.460), 'a Riserve naturle d'a Marcigliana (ettare 4.696), 'a Riserve Naturale de Decima-Malafede (ettare 6.145) e l'Area marine protette de le Secche de Tor Paterno (ettare 1.200).

Cu 'nu Piane Regolatore Nuève 'u Comune apponde a aumendà 'u territorie comblessive destinate a 'u verde 'mbonde a purtarle a doje tirze d'a cetate[60].

Suggettate cange

Evoluzione demografeche cange

Cartine andiche de Rome
 
Vedute da nord
 
Vedute da sud
 
Cartine ca face vedè Rome jndr'à l'andichità

Rome accumenzò probbabbilmende a avè caratteristeche propriamende urbane angore apprime de l'avvente d'a dinastie etrusche de le Tarquini (fine d'u VII sechele n.C.). Atturne a 'a metà d'u VI sechele n.C., in età serviane, se calcole ca Rome tenève già 'na popolazzione de almene 30.000 crestiane ca ne facevane une de le cchiù 'mbortande cendre d'a reggione etrusche-laziale. Mende de ttre sechele cchiù nnande, a 'a viscilie de le uerre puniche (270 n.C. cchiù o mene), 'a cetate già apparive, cu le quase 190.000 crestiane, cumme une de le granne metropole d'u Mediterranèe occidendale, seconde, pe popolazzione sule a Cartaggine. In tarde età repubblecane (seconda metà d'u II sechele n.C.), Rome se trasformò jndr'à 'u cchiù popolose cendre abitate d'u munne, e tale remanie pe quase totte l'epoche 'mberiale, securamende 'mbonde a 'u prime sacchegge a opere de le Visigote (410), ma forse pure de cchiù, 'mbonde a 'a viscilie d'a conguiste e d'u seconde sacchegge da vanne de le Vandale quase mmienze sechele cchiù tarde, jndr'à 'u 455.

Jndr'à 'u II sechele se calcole ca Rome ere iavetate da 1.200.000 - 1.700.000 crestiane, astepate cchiù o mene sus a 49.000 edificie ('a maggior parte de le quale sviluppate sus a doje piane). 'A cetate adda aspettà 'u censimende d'u 1951 pe putè raggiungere 'n'otra vote certe levèlle demografece. Angore a 'a metà d'u V sechele 'a metropole capitoline ospitave, a l'inderne de le proprie mure, cchiù o mene 650.000 crestiane, ma 'u seconde sacchegge a opere de le Vandale (455), assaije cchiù destruttive e cruende d'u precedende (410) e le anne de uerre e carestie ca seguirene, ne decimarene assaije proprie 'a popolazzione. Jndr'à le prime decennie d'u VI sechele s'arrevave a cchiù o mene 50.000 crestiane ca arrevarene 'mbonde a 20.000 a seguite d'a uerra gotiche ca pe quase 'nu vendennie devastò 'u Lazie e bbona parte de l'Itaglie (535-553). 'A popolazzione romane se mandenìe sus a tale levèlle duranne quase totte l'età medievale e sulamende jndr'à 'u corse d'u Rinascimende turnò a crescere.

Date Popolazzione
550 n.C. cchiù o mene cchiù de 30.000[61]
350 n.C. 30.000
270 n.C. cchiù o mene 187.000[62]
250 n.C. 150.000
II sechele 1.215.000 - 1.727.000[63]
367 cchiù de 800.000[64]
400 cchiù o mene 700.000-1.000.000[65]
450 cchiù o mene 650.000[66]
530 cchiù o mene 50.000
555-1400 cchiù o mene 20.000-25.000
1526 85.000[67]
1527-1528 43.000 [68]
1600 100.000
1750 156.000
1800 163.000
1820 139.900
1850 175.000
1853 175.800
1858 182.600
1861 194.500

A 'a viscilie d'u sacche de Rome d'u 1527 'a cetate tenève cchiù o mene 85.000 crestiane, redotte de 'a metà a seguite de tale luttuose fatte. 'A riprese avere state comungue abbastanze rapide: jndr'à 'u 1600 Rome avère raggiunde le 100.000 crestiane. L'incremende d'a popolazzione comungue se calmò 'nu picche jndr'à 'u corse d'u XVII e d'0a prima metà d'u XVIII sechele: le 156.000 crestiane d'u 1750 testimoniescene 'nu tasse de crescite assaije mene consistende de quidde vissute da 'a cetate jndr'à 'u Cinghecinde. Stu tasse vasce se mandenìe, cu ierte e vasce determinate da certe 'mbortande fatte storeche ('mbrà le quale in prime luèche l'invasione napoleoneche), pure jndr'à le cindevinde anne ca seguirene, 'mbonde a quanne cioè, Rome devendò capitale d'u State d'a Chiesere.

Quanne Rome avenìe annesse a 'u Regne d'Itaglie jndr'à 'u 1870, 'a cetate canuscìe 'nu sviluppe tumultuose: le 200.000 crestiane ca avere a quedda date (terze poste apprisse Napule e Meláne) devendarene 600.000 già a 'a fine d'u XIX sechele. 'u milione de crestiane avenìe raggiunde e supranate duranne 'u periode fasciste: jndr'à l'anne trende, Rome turnò a essere 'u maggiore comune d'a penisole.

Jndr'à 'u seconde periode apprisse 'a uerre Rome condinuò a svilupparse e a incremendà 'a popolazzione proprie sus a l'inde d'u boom economeche e edilizie, ca purtò a 'a costruzione de 'nu sbuènne de quartire periferece jndr'à l'anne cinguande e sessande.

Cu l'inizie de l'anne anne ottande 'a crescite demografeche d'a cetate s'a fermate combletamende, canuscenne, jndr'à 'u vendennie ca vè da 'u 1981 a 'u 2001, 'n'avvascamende peccinne[69]. Jè quiste 'nu fenomene osservate jndr'à otre 'mbortande nuclee urbane tagliàne e europèe dovute in parte a 'u crolle d'a natalità (non sufficiendemende combensate da l'immigrazione) e in parte a 'u sviluppe de cetate satellite, o dormitorie, ca se iacchiane fore d'u territorie comunale.

Cu le oltre 2.700.000 crestiane, Rome jè 'u comune cchiù popolose d'Itaglie. Jndr'à 'u condeste de l'Aunione europèe, 'u comune de Rome se piazze a 'u quarte poste in termine de popolazzione, apprisse Londra, Berline e Madrid.

Crestiàne censite (migliaie)[70]

'U date relative a 'a popolazzione comblessive de Rome de l'urteme censimende, a 'u pare de quidde de otre comune tagliàne, s'a rivelate sbagliate, e ha state sottoposte a rettifeche, cumme resulte da 'nu comunicate ufficiale ISTAT,[71]stilate jndr'à 'u 2007, jndr'à 'u quale se precise cumme le crestiane residende a Rome in date 21 ottommre 2001 non g'erane 2.546.804 ma 2.663.182.

Etnie cange

De le residende jndr'à 'u comune, 218.426[72] sonde de nazionalità sdreuse, l'8,1% d'u totale. 'Mbrà chiste, le comunità cchiù numerose sonde chidde d'a Romanie (41.391), de le Filippine (24.521) e d'a Pulonie (11.361).

Lènghe e dialette cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette romanesche.
Elsa Morante, queste jè Rome seconde "La Storia"

'A scrittrice Elsa Morante ha ambiendate jndr'à cetate eterna 'u romanze sue La Storia. 'Mbrà le macerie d'u quartiere San Lorenzo, devastate da le bombardaminde d'a seconda uerra munduale, luènghe le borgate perifereche affollate de potere nuève, 'mbrà miserie andiche e recende se move 'nu universe peccinne de crestiane ca delièescene in mode poeteche cu le lore affanne 'u precise mumende storeche attraversate da 'a cetate.
Accussì l'autrice, jndr'à vanne reguardande l'anne 1946 (a conflitte oramaje spicciate), descrive 'a cetate viste in suggettive attraverse le uecche de le doje protagonise - le frate Useppe e Nino (ditte pure Ninnuzzu o Ninnarieddu) – langiate jndr'à 'na corse sfrenate in motociclette, cumme 'na sorte de viagge iniziatiche, lunghe le vie d'u cendre storeche:

«La partenza fu strepitosa; e il viaggio, un vero raid fantascientifico per Useppe! Fecero tutto il Centro Storico, da Piazza Venezia a Piazza del Popolo, e poi a Via Veneto, Villa Borghese, e poi di nuovo indietro Piazza Navona, e il Gianicolo, e San Pietro! Si scaraventarono per tutte le strade con un rumore gigantesco, perché Ninnarieddu, per far sentire chi era lui, aveva abolito il sistema della marmitta. [...] Useppe non aveva mai conosciuto quei quartieri, che in un ciclone risplendente correvano addosso alla motocicletta di Nino, come a una sonda spaziale lanciata attraverso i pianeti. A voltare gli occhi in alto, si vedevano statue volare con le ali distese fra le cupole e le terrazze, e trascinare i ponti in corsa con le tuniche bianche al vento. E alberi e bandiere giostrare. E personaggi mai visti, sempre di marmo bianco, in forma d'uomo e di donna e d'animale, portare i palazzi, giocare con l'acqua, suonare trombe d'acqua, correre e cavalcare dentro alle fontane e appresso alle colonne ...»

(Elsa Morante, La Storia, pag. 399)

L'idiome ausate osgne sciurne da 'a popolazzione jè 'u romanesche, ca cumme 'a maggior parte de le dialette tagliàne non ge tène 'n'ufficialità. Origginariamende 'u dialette romane, furmate jndr'à 'u medioevo, ere fortemende imbarendate cu le dialette d'u Sud Itaglie, in particolare cu 'u napuletane. Ha state pò l'influenze culturale e l'immigrazione fiorendine e da 'a Corsica jndr'à cetate duranne 'u Renascimende a cangià radicalmende 'u romanesche, purtannele cchiù vicine a 'a parlate toscane.

'U romanesche, cumme tutte le lènghe, s'à pò evolute jndr'à l'anne (Gesèppe Giuacchine Belli, jndr'à prima metà d'u Uettecinde, ause forme lenguisteche ca non g'avènene ausate da Trilussa a l'inizie d'u Novecinde), e da l'inizie d'u XX sechele s'à diffuse pure jndr'à otre zone d'u Lazie, in conseguenze d'a crescite demografeche. Sta evoluzione non g'à alterate in profonnetà 'u dialette almene 'mbonde a le prime anne cinguande, partenne da le quale Rome ha accumenzate a essere mete de forte migraziune da le otre reggione tagliàne. 'U dialette ha subite da allore condaminaziune, soprattutte da 'u tagliàne, evolvennese jndr'à parlate ca se pò sendè osce a die: 'u accussìditte "romanesche moderne".

Oramaje 'u romesche d'u Belli ha scombarse e 'u dialette de osce a die ha perse assaije de le parole e mode de dicere a favore d'u tagliàne. In ogne mode, sus le reste sue s'à sviluppate 'nu dialette ca, ce ausate correttamende jndr'à tutte le caratteristeche sue cchiù tipeche, conzerve freschezze e vivacità, aspette de le quale le romane vonne fiere.

'A forte immigrazione de le anne cinguande e sessande, otre a refletterse sus a 'u lenguagge, ha cangiate 'a combosizione demografeche cetadine: a 'u "romano de Rome" da diverse generaziune, se onne affiangate le nuève arrevate. Quiste face sine ca jndr'à le famigghie de osce a die cchiù ca 'u romanesche se tende a parlà 'u tagliàne, cu influenze dialettale cchiù o mene forte a seconde de le case.

'Mbrà le maggiure ccrejaziune letterarie in dialette romanesche sonde da arrecurdà certamende le poete ggià citate Giuacchine Belli e Trilussa, eppure Cesare Pascarella.

'Nu sbuènne de atture celebbre onne condrebbuite e condrebbuiscene a l'espressione tiatrale e cinematografeche d'u romanesche moderne; 'mbrà chiste, Aldo Fabrizi, Alberto Sordi, Nino Manfredi, Gina Lollobrigida, Anna Magnani, Gigi Proietti, Gabriella Ferri, Enrico Montesano e Carlo Verdone.

Releggione cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Chiesera romane, Cetate d'u Vaticano e Releggione romane.

Istituziune, ente e associaziune cange

'A cetate jè 'u cendre de 'nu sbuènne de istituziune finanziarie (banghe e assicuraziune), de cendre de produzione televisive de aziende ca operane jndr'à mode e jndr'à pubblecetate e soprattutte jndr'à l'industrie cinematografeche.

A Rome sonde presende sede de ente ca onne finalità (esclusive o mene) de ricerche:

  • 'A FAO l'Organizzazzione de le Naziune Aunìte pe l'alimendazione e l'agricolture, 'n'agenzie de le Naziune Aunìte ca fatìe pe combattere 'a fame jndr'à 'u munne e pu sviluppe de l'agricolture.

Jndr'à 'u 1980 'u cendre storeche, le proprietà extraterritoriale d'a Sanda Sede jndr'à cetate e 'a Basileche de San Paolo fore le mure onne state dichiarate patrimonie de l'umanità da l'UNESCO; jndr'à 'u 1990 ha state fatte da l'UNESCO 'n'estenzione e onne state ingluse le bene combrese jndr'à le mure de Urbano VIII.

Culture cange

Istruzione cange

 
Inderne d'a Bibblioteche Casanatense

Rome condinue a essere 'u cchiù granne cendre de istruzione superiore tagliàne, essende sede de numerose università pubbleche e private.

Bibblioteche cange

Le cchiù granne bibblioteche romane sonde: 'a Bibblioteche Angeliche, 'a prima bibblioteche pubbleche aperte in Itaglie (1604); 'a Bibblioteche Apostoleche Vaticane, ca 'a Sanda Sede ha organizzate e curate in Vaticano; 'a Bibblioteche de Archeologgie e Storie de l'Arte, 'a maggiore bibblioteche tagliàne in materie d'arte e de archeologgie; 'a Bibblioteche Casanatense, aperte jndr'à 'u 1701 vicine a 'u convende de Sanda Marije sus a Minerva; 'a Bibblioteche d'u Ministere de le Affare Estere, specializzate in diritte 'ndernazionale, storie condemboranèe e storie diplomateche; 'a Bibblioteche de l'Istitute de l'Engiclopedie Tagliàne, ca tende a furnì pe ogne argomende 'nu vaste apparate de consultazione generale; 'a Bibblioteche Hertziane'n'istitute d'a Suggettate Max Planck dedicate a 'a storie de l'arte; 'a Bibblioteche Don Bosco, 'a cchiù granne e 'a cchiù moderne bibblioteche d'a congregazione salesiane; 'a Bibblioteche e Musèe tiatrale d'u Burcardo, 'na bibblioteche-musèe specializzate jndr'à storie d'u tiatre e d'u spettacole; 'a Bibblioteche Nazionale Cendrale Vittorio Emanuele II, l'ente preposte da 'u State pa tutele d'u materiale libbrarie in Itaglie; 'a Bibblioteche d'a Suggettate Sciugrafeche Tagliàne, 'a cchiù 'mbortande raccolte libbrarie sciugrafeche d'Itaglie e 'mbrà le cchiù granne d'Europe.

Scole cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Scole de Rome.

Università cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Università de Rome.

Rome jè sede de 'nu sbuènne de università, statele, private e pontificie.

File:Université La Sapienza.JPG
Ingresse prengepàle d'a Sapienza
 
L'aule anfitiatre d'a Pontifice Università Gregoriane

Sembre a Rome se iacchiane:

Musèe cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Musèe de Rome.

Media cange

Stambe cange

Cinema cange

 
Vacanze romane
  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Film girate a Rome.

Rome ha state fine da le origgene d'u cineme 'nu set ideale, pe mutive loggistece e "monumendale", purcé 'u sue hinterland jè assaije larie e varie e consende location altrettande varie e relativamende economeche e pure purcé jndr'à 'u timbe, da 'a costruzione de Cinecittà apprisse, s'à congendrate 'na grossa parte de l'industrie cinematografeche tagliàne.

Proprie pa cetadelle artisteche de Cinecittà, addò onne fatiate le prengepàle reggiste tagliàne e furastiere, Rome jè considerate une de le capitale mundiale d'u cinema.

Arte cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Arte romane.

Cucine cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cucine romane.

Personalità legate a Rome cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Personalità legate a Rome.

Appundaminde cange

Ogne anne 'a Capitale jè protagoniste de appundaminde trasute jndr'à tradizione romane e capace de rechiamà pure diverse cendinaie de migliaie de crestiane da ogne vanne d'Itaglie, cumme Cinema - Festa 'ndernazionale de Rome (ottommre), cu palcosceniche prengepàle vicine a l'Auditorium Parche d'a Museche (jndr'à l'edizione 2007 cchiù de 600.000 spettature e 670 proieziune), l'Estate Romane e 'u Biennale d'Arte 'Nternazionale de Rome.

Sciugrafije andropeche cange

Urbanisteche cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Urbanisteche a Rome 'mbrà 'u 1870 e 'u 2000.

Suddivisiune storeche cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Suddivisiune de Rome.
 
Palazze de Giustizie (Prati)

Riune cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Riune de Rome.

Le rione sonde le repartiziune storeche (none amministrative) jndr'à 'u quale jè suddivise 'u cendre storeche. L'istituzione de le riune resale a 'u medioevo, invece in epoche romane 'a cetate ere suddivise jndr'à 14 reggione. 'U numere de le riune ha cresciute cu 'a crescete d'a cetate. Tutte mene ca doje Prati e Borghe se iacchiane jndr'à le Mure aureliane.

Le riune romane sonde 22: Monti, Trevi, Colonne, Cambe Marzio, Ponte, Parione, Regola, Sant'Eustachio, Pigna, Campitelli, Sant'Angelo, Ripa, Trastevere, Borghe, Esquilino, Ludovisi, Sallustiano, Castro Pretorio, Celio, Testaccio, San Saba e Prati.

Quartire cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Quartire de Rome.

Apprisse l'stituzione de l'urteme rione, Prati, pe le successive allariaminde de l'area urbanizzate se accumenzò a ausà 'u termine de "quartiere". Osce a die a Rome stonne 35 quartire.

Q.I

Flaminio

Q.II

Parioli

Q.III

Pinciano

Q.IV

Salario

Q.V

Nomentano

Q.VI

Tiburtino

Q.VII

Prenestino-Labicano

Q.VIII

Tuscolano

Q.IX

Appio Latino

Q.X

Ostiense

Q.XI

Portuense

Q.XII

Gianicolense

Q.XIII

Aurelio

Q.XIV

Trionfale

Q.XV

Della Vittoria

Q.XVI

Monte Sacro

Q.XVII

Trieste

Q.XVIII

Tor de Quinde

Q.XIX

Prenestino-Centocelle

Q.XX

Ardeatino

Q.XXI

Petralate

Q.XXII

Collatino

Q.XXIII

Alessandrino

Q.XXIV

Don Bosco

Q.XXV

Appio Claudio

Q.XXVI

Appio Pignatelli

Q.XXVII

Primavalle

Q.XXVIII

Monte Sacro Alto

Q.XXIX

Ponte Mammolo

Q.XXX

San Basilio

Q.XXXI

Giuliano Dalmata

Q.XXXII

Europe

Q.XXXIII

Lido de Ostia Ponente

Q.XXXIV

Lido di Ostia Levante

Q.XXXV

Lido de Castel Fusano

Le urteme ttrede, Q.XXXIII, Q.XXXIV e Q.XXXV, avènene ditte quartire marine.

Stonne pure otre suddivisiune ufficiale e inoltre 'nu sbuènne de otre toponime de ause corrende.

Suddivisiune amministrative cange

 
Le Municipie de Rome
  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Municipie de Rome.

'U territorie d'u comune de Rome jè suddivise jndr'à 19 Municipie[74] (ex Circoscrizioni). Ogne municipie riunisce stuèzze diverse de quartire.

Inizialmende le circoscriziune erane 20; cu 'a legge reggionale n. 25 d'u 6 marze 1992, 'a Circoscrizione XIV ha devendate 'nu comune autonome, Fiumicino. Cchiù nnande, cu 'a delibberazione d'u Consiglie Comunale n. 22 d'u 19 scennare 2001, le 19 circoscriziune onne devendate municipie, mandenenne 'a numerazione origgenarie.

Le municipie de Rome sonde suddivise jndr'à 155 zone urbanisteche omoggenèe furmate jndr'à 'u 1977.

Le 19 municipie de Rome sonde: I (Cendre storeche), II (Parioli), III (Nomentano - San Lorenzo), IV (Monde Sacro), V (Tiburtina), VI (Prenestino), VII (Cindecelle), VIII (de le Torre), IX (San Giuanne), X (Cinecittà), XI (Appia Andiche), XII (EUR), XIII (Ostia), XV (Arvalia Portuense), XVI (Monde Verde), XVII (Prati), XVIII (Aurelia), XIX (Monde Mario), XX (Cassia Flaminia).

Frazione cange

'U comune combrende 'nu sacche de borgate e fraziune, 'mbrà le quale Ostia, cresciute jndr'à prima metà d'u Novecinde in seguite a le demoliziune attuate da 'u Fascisme jndr'à le riune storece e jndr'à 'u dopouerre in seguite a massicce immigraziune, proveniende prengepàlmende da le zone e reggione confinande.

Economije cange

 
Palazze de l'ENI, sede nazionale, a l'EUR

Sviluppatase inizialmende atturne a l'artiggianate de le riune e successivamende a l'amministrazione pubbleche (statale, reggionale, provingiale, comunale) e a le ente parastatale storecamende presende jndr'à cetate, Rome tène osce a die 'n'economije dinameche e diversificate ca produce cchiù o mene l'8% d'u PIL nazionale e condinue a crescere cu 'nu tasse superiore a 'a media nazionale.

Servizie cange

Jndr'à 'u 2005, a fronde de 'na crescite d'u 0,1%, 'u PIL d'a cetate de Rome ha cresciute d'u 4,1%, invece jndr'à 'u periode 2001-2005 l'ingremende ha state addiritture de l'unnece per cinde. Tutte stu fatte ha purtate naturalmende effette benefece sus a 'u tasse de occupazione, 'nghianate d'u 4% da 'u 2001 a 'u 2005, riducenne 'u levèlle de disoccupazione da l'11,1% a 'u 6,5% (sus a 'na media nazionale d'u 7,7%), indice 'mbrà le cchiù vasce 'mbrà le capitale europèe, superanne pure Parigge, Bruxelles e Vienna[75].

A conferme d'a forze crescende de l'economija soje, 'a metropoli capitoline s'a classificate a 'a vendicinguesime posizione d'u European Cities Monitor 2008 ('a classifeche de le megghie cetate d'affare in Europe) in salite de doje posiziune rispette a 'u 2007[76].

A parte le servizie e a l'indotte generate da 'a presenze de le funziune amministrative, jè l'edilizie a rappresendà 'u settore economeche cchiù 'mbortande d'a cetate; queste, ave da 'na vanne aumendate 'a crescite scriteriate e spesse abbusive de le periferie romane (dande luèche a 'a figure "professionale" d'u palazzinare) e da l'otre ha favurite 'u sviluppe de certe 'mbrà le cchiù gruèsse gruppe naziunale d'u settore.

'A presenze de le tre pole universitarie, 'nzieme a decine a carattere private, ha favorite jndr'à l'urteme anne 'u sviluppe de attività legate a 'a ricerche e a le servizie tecnologgece avanzate[77].

Industrie cange

A Rome jè presende 'na forte reltà industriale costituite de aziende medie e medie-piccenne, ca s'a sviluppate atturne a certe pole de sviluppe, cumme 'a via Tiburtina o Acilia. Jndr'à l'urteme anne, cu l'aperture d'u mercate de le telecomunicaziune, ha state pure 'nu notevole sviluppe de le aziende legate direttamende e indirettamende a stu settore ca onne spesse scacchiate Rome pe l'insediamende de le sede lore.

Agricolture cange

L'agricolture e l'allevamende (soprattutte 'a pastorizie) stonne chiane chiane perdenne l'imbortanza lore, purcè 'u territorie comunale se urbanizze sembre de cchiù. Comungue angore osce a die non gìè infrequende acchià gregge pascolà jndr'à le zone perifereche d'a cetate.

Turisme cange

Naturalmende 'u turisme rappresende une de le vôsce cchiù 'mbortande d'u ualanze cetadine, conziderate l'offerte culturale d'a cetate. Pure stu settore ste cresce forte forte: pu 2005 se onne stimate cchiù o mene 19,5 miliune de turiste, cu 'n'aumende d'u 22,8% rispette a 'u date d'u 2001.

Cu cchiù de 26 miliune de visitature jndr'à 'u 2007, Rome jè 'a terza cetate in Europe e l'ottave jndr'à 'u munne cumme numere de turiste[78][79].

Infrastrutture e trasporte cange

 
'U miliarium, mise in cme a 'a Cordonate.

Strade cange

'A cetate jè a 'u cendre de 'na strutture radiale de vie de comunicazione ca ricalcane le direttrice de le andiche vie consolare, ca partenne da 'u Cambidoglie congiungevane Rome andiche a tutte le anghele d'u 'Mbere. 'U punde de partenze de le strade ca partene da Rome - 'u chilometre zere fiseche - rumane 'u miliarie aureo, 'a colonne 'nu timbe dorate e mise jndr'à 'u Fore, osce a die de marme e mise in cime a 'a Cordonate, in chiazze d'u Cambidoglie.

'U spazie urbane, 'nu timbe delimitate da le mure, jè osce a die definite da l'anelle esterne de raccorde 'mbrà le vie de penetrazione, 'u Granne Raccorde Anulare, 'u quale rappresende 'a congiunzione prengepàle d'u trasporte sus 'a strade 'mbrà Rome e 'u reste de l'Itaglie.

Ferrovie cange

Essenne mise a 'u cendre d'a penisole, Rome jè pure 'u prengepàle node ferroviarie de l'Itaglie cendrale. Le prengepàle direttrice d'u traffiche ricalcane - almene jndr'à vanne iniziale d'u percorse - 'u tracciate de le strade consolare: 'a linèe tirreneche (Rome-Genova, luènghe 'a via Aurelia); 'a linèe verse nord inizialmende lunghe 'a valle d'u Tevere (Rome-Firenze-Bologne); le linèe verse l'Adriatiche (Rome-Pescara, lunghe 'a via Tiburtina e Rome-Angone, lunghe 'a via Flaminia); le linèe verse 'u meridione (Rome-Napule, lunghe 'a via Appia e Rome-Frosinone-Caserta, lunghe 'a via Casilina).
Lunghe 'a via Casilina s'à aggiunde picche timbe fa 'a nova ferrovie Rome-Napule a velocità ierte, inaugurate 'u 19 decemmre 2005 ('u prime esembie de linèe 'a velocità ierte in Itaglie, cu trene ca ponne supranà le 300 km all'ore). Le prengepàle staziune sonde Rome Termini ('a cchiù trafficate d'Itaglie, cu cchiù o mene 40.000 transite sciurnaliere; a l'inderne sue, jndr'à 'u piane sotterranèe, se iacchie 'nu cendre commerciale chiamate "Forum Termini", cu cchiù de 100 puteje e 180 categorije merceologgeche),[80] Rome Tiburtina (addò jè previste 'a fermate de le trene a Velocità Ierte/Capacità Ierte in transite pe Rome sus a direttrice Nord-Sud), Rome Ostiense, Rome Trastevere e 'a Rome Tuscolane.
Stonne pure staziune cchiù piccenne cumme San Pitre, Rome Casiline. Pò esistene cchiù de 50 staziune e fermate ausate sulamende pu traffeche locale.

 
'U puerte de Ostia jndr'à 'nu dipinde de Leonardo Coccorante

Puerte cange

'A costruzione de 'nu puerte romane jè merite, seconne 'a tradizione, de Anco Marzio, quarte de le sette leggendarie Re de Rome, ca facìe costruì l'insediamende de Ostia (633 n.C.). 'U nuclèe piccinne, ca pò essere considerate 'a prima colonie de Rome, crescìe de notevole 'mbortanze cu 'u passare de le sechele, tande da raggiungere le 75.000 crestiane jndr'à l'età 'mberiale. Jndr'à zone, pò, averene state costruite doje puerte nuève pe ordene de le 'mberature Claudio e Traiano. 'A cetate portuale subbìe 'na decadenze lenda lende partenne da 'u IV sechele, comblece 'a crise economeche dovute a le invasiune barbareche; da 'u IX sechele, Ostia accumenzò a essere destrutte.

Otre puerte romane onne state chidde fluviale, costruite pe l'approde de le 'mbarcaziune ca andicamende resalivane 'u Tevere pe arrevà jndr'à cetate: 'u puerte de l'Emporio, abbandonate ggià in epoche medievale; 'u puerte de Ripa, recostruite jndr'à 'u 1642 cu 'u nome de Ripa Granne; 'u puerte de Ripetta, costruite jndr'à 'u 1704 a monde de Castel SandìAngele ma destrutte jndr'à 'u 1893; 'u puerte Leonino, costruite jndr'à 'u 1827 pe vulè de Lione XII e destrutte jndr'à 'u 1863. Osce a die jndr'à cetate, luènghe le sponde d'u Tevere, se iacchiane sulamende quacche punde d'imbarche de le battelle turistece.

'U puerte nuève de Rome ca se iacchie a Ostia Lido avenìe inaugurate jndr'à 'u 2001[81]. Se tratte de 'nu puerte turisteche, strutturate cumme quidde origgenarie ma cu funziune combletamende diverse: none cchiù 'nu punde strateggeche e commerciale, ma 'n'approde turisteche nuève pe 'mbarcaziune da diporte[82].

Puerte de Rome sonde pure 'u puerte canale de Fiumicino ma soprattutte 'u puerte commerciale de Civitavecchia ca colleghe cu servizie regolare 'u cendre Itaglie cu le prengepàle destinaziune d'u Mediterranèe, e jè une de le prengepàle terminal naziunale pe le nave da crociera.

Aeropuerte cange

 
Aeropuerte intercondinandale "Leonardo da Vinci", canusciute cumme Fiumicino

'A cetate avène servite osce a die da ttre aeropuerte:

Stonne pure otre auropuerte jndr'à le vicinenze o a 'na distanze none eccessive da 'a cetate, 'mbrà le quale l'ex Aeropuerte de Cindecelle, ca se iacchie jndr'à vanne oriendale de Rome 'mbrà 'a via Tuscolana e 'a via Casilina (abbandonate da parecchie anne e, osce a die, in vie de riconversione jndr'à 'nu granne parche pubbleche cu 'na vanne ca adda essere destinate a edificie pe 'nu cendre direzionale), l'Aeropuerte de Pratica de Mare, sulamende militare, ca se iacchie a sud de Rome 'mbrà Torvaianica e 'a Via Pontina (ausate pure pe ingondre 'mbrà Cape de State) e, l'Aeropuerte de Guidonia, a nord est d'a Capitale, ausate da l'Aeronautiche Militare.

Mobilità urbane cange

Metropolitane cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Metropolitane de Rome.
 
Trene d'a Linèe A in arrive a Vittorio Emanuele

Rome osce a die jè dotate de doje linèe de metropolitane, ca fanne cape a l'ATAC[85]:

'A lunghezze de osce a die d'a rezze metropolitane jè de 36 km[90]. Le doje linèe se 'ngondrane sule jndr'à 'nu punde, a 'a stazione de Roma Termini; ttre staziune d'a linèe B (Piramide, Basilica di San Paolo e EUR Magliana) sonde in comune cu le staziune d'a Ferrovie Rome-Lido[91].

 
Le linèe d'a metropolitana

Osce a die jè in costruzione 'na diramazione d'a linèe B ('a linèe B1), ca, distaccannese da 'a linèe prengepàle a chiazze Bologne, adda arrevà a chiazzale Jonio (quartiere de Monde Sacre), cu 'nu percorse de 5 km e 4 staziune, servenne une de le zone cchiù popolose d'a cetate ('n'area granne cumme 'a cetate de Bologne)[92].

 
Mappe d'inzieme d'a rete Metropolitane e Ferroviarie de Rome jndr'à 'u 2011

'U 29 marze 2007 onne accumenzate le fatìe pa costruzione d'a linèe C, sus 'a direttrice est-nordovest; quanne le fatìe onne spiccià, 'a linèe adda essere longhe 25,5 km e adda tenè 30 staziune[93].

Jè a 'u studie 'na deviazione d'a linèe C, ca avessa essere chiamate linèe C1, 'a quale avessa partì da 'a stazione Teano arrevanne a 'a stazione metro B de Ponde Mammolo[94]. Se penze pure a 'na nove metropolitane leggere ca avessa scè da 'a stazione Anagnina d'a linèe A a 'a stazione Torre Angela d'a linèe C, passanne da 'u Polo Universitarie de Tor Vergata[95].

Approvate le prolungaminde d'a linèe B ca adda arrevà a nord a Casal Monastero e a sud a Trigoria[97]. Otre prolungamende approvate jè sus 'a linèe A ca adda arrevà a ovest a via Torrevecchia e probbabbilmende se adda spingè verse le quartire Casalotti e Casal Selce[95].

Ferrovie urbane cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Ferrovie reggionale d'u Lazie.

'U sisteme de le trasporte pubblece urbane sus a firre combrende pure cchiù de quaranda staziune urbane d'a rezze ferroviarie.

Sus a le linèe RFI jè in servizie 'nu sisteme de 8 "ferrovie reggionale" (o "Linèe FR"), gestite da Trenitalia, e numerate da FR1 a FR8; de chiste, le linèe FR1, FR2 e FR3 offrone 'nu servizie paragonabbele a quidde de le metropolitane (fermate ravvicinate, frequenza ierte, materiale confortevole), invece le restande sonde servite da le classece trene reggionale. Totte sonde però parte integrande d'u trasporte cetadine, e ausabbele jndr'à l'arèe urbane cu 'u stesse bigliette valide sus 'a Rezze ATAC e sus 'a metropolitane. Stè pure 'nu collegamende veloce veloce 'mbrà 'a Stazione Termini e l'aeropuerte de Fiumicino ("Leonardo Express").

 
Mappe d'inzieme d'a rezze Ferroviarie de Rome
 
Le linèe d'a metropolitane indegrate da le tre linèe ferroviarie

A parte a le linèe A e B d'a metropolitane e a le "linèe FR" de Trenitalia, 'u servizie de trasporte pubbleche sus a firre combrende le ferrovie reggionale Rome - Lido (ca raggiunge 'u litorale romane de Ostia Lido, Rome - Pantano (ca arrive jndr'à frazione romane de Giardinetti) e Rome - Viterbo (ca arrive jndr'à 'u capeluèche d'a Tuscia), gestite pure lore da l'ATAC S.p.A.

Bus e tram cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Rezze tranviarie de Rome e Rezze filoviarie de Rome.
 
90 Express, uneche linèe filoviarie in servizie

'U sisteme de le trasporte pubblece de superficie jè costituite da 'a rezze de autobus, tram e filobus gestite da l'ATAC. L'aziende munecepalizzate d'u trasporte pubbleche nascìe jndr'à 'u 1929 cumme "Azienda Tramvie ed Autobus del Governatorato (A.T.A.G.)", e ha state pe decennie 'u gestore uneche d'u sisteme de le trasporte de superficie d'a cetate, avenne assorbite tutte le 'mbrese piccenne private ca avèrane organizzate sine a quidde timbe 'u trasporte pubbleche romane. A l'epoche, le dimenziune aziendale e 'a stesse nature de azienda pubbleche consendivane ottime resultate, in termine de programmazione, de investimende, e de manutenzione e innovazione tecnologgeche. Apprisse alterne vicende e difficoltà e 'a crescite vertigginose de le coste de esercizie dovute pure a l'espanderse incondrollate d'u territorie urbane, l'aziende ha state trasformate jndr'ù 2000 in Suggettate pe aziune.

 
Le bus a metano de l'ATAC

Osce a die l'ATAC gestisce 'na rezze de trasporte sus a gomme (autobus e filobus) e firre (tram) pe 'nu totale de 2.152 km, cu 2.760 veicole e cchiù de 300 linèe, pe cchiù o mene 5,4 miliune de km/ e 932 miliune de passeggere/anne. Le mappe d'u trasporte pubbleche sonde disponibbele presse 'u site de l'ATAC.

Zone a traffeche limitate cange

Jndr'à l'urteme decennie, 'u forte aumende d'u traffeche automobbelisteche private ha suggerite 'a ccrejazione de 'na zone a traffeche limitate (ZTL) jndr'à vanne inderne d'u cendre storeche, attive jndr'à le sciurne lavorative 'mbrà le 6 e le 18. L'aumende d'u traffeche notturne, specialmende jndr'à le fine sumàne, ha pò purtate a 'a ccrejazione de zone a traffeche limitate notturne a Trastevere, San Lorenzo e jndr'à 'u stesse cendre storeche, cu proggette de allariaminde a 'u quartiere de Testaccio. Le parchegge sonde sembre cchiù spesse convertite in zone de soste a paiamende, pe cercà de mettere rimedie jndr'à quacche mode a 'a croniche manganze de poste auto (pure ca certe parchegge sotterranèe sonde osce a die in costruzione).

Pe alleggerì le levèlle de inguinamende, da 'u 2001 ha state individuate 'na zona larie (inizialmende delimitate da 'u Granne Raccorde Anulare e osce a die redotte a l'accussìditte "Fascia verde"[98]) jndr'à quale jè vietate, pe quacche ore o a sciurne alterne, l'accesse a le autoveicole cchiù inguinande, o avène limitate 'u traffeche vietannele pe targhe alterne, pe quacche ore, 'nu sciurne a sumàne. Le provvedeminde in merite e 'a perimetrazione de le aree inderessate onne cangiate jndr'à l'anne, ma non ge sonde note le resultate avute jndr'à riduzione de l'inguinamende.

Amministrazione cange

Sinnache: Giuanne Alemanno (Popolo della Libertà) da 'u 28/04/2008 (Iº mandato)

Amministraziune precedende cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sinnace de Rome.

Gemellagge cange

 
Colonne dedicate a Parigge jndr'à l'anne d'u gemellagge, a le Terme de Diocleziano
(FR)

«Seule Paris est digne de Rome; seule Rome est digne de Paris»

(IT)

«Solo Parigi è degna di Roma; solo Roma è degna di Parigi»

(Gemellaggio 'mbrà le doje cetate de Rome e Parigge[99])

Rome jè gemellate in mode esclusive e reciproco cu[100][101]:

Accorde 'ndernaziunale:

Sport cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sport a Rome.
 
'U stadie Olimbeche duranne 'a finale de UEFA Champions League d'u 2009

Prengepàle fatte sportive cange

Prengepàle suggettate sportive cange

 
'A S.S. Lazio festegge 'a conguiste d'a Coppe Itaglie 2008-2009.
 
Staggione 2007-2008: l'A.S. Roma festegge 'a vittorie d'a Coppe Itaglie

A Rome diverse suggettate gareggiane jndr'à 'u massime cambionate d'a disciplina lore:

Imbiande sportive cange

Personalità sportive legate a Rome cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Personalità sportive legate a Rome.

Gallerie fotografeche cange

Note cange

  1. Cetate-state enclave de Rome.
  2. Dati Istat 2011, su istat.it. URL conzultate il 14 lùglie 2022.
  3. (IT) Bilancio demografico mensile anno 2022 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  4. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  5. Orazio, Carmen saeculare, vv. 11-12.
  6. Dato Istat al 31/08/2009, su demo.istat.it. URL conzultate il 20-01-2010.
  7. Statuto d'a Provinge de Rome, Titolo I, art. I comma 2 (PDF), su provincia.roma.it. URL conzultate il 20-09-2009. (PDF)
  8. Statuto della Regione Lazio, Titolo I, art. 2 comma 2 (PDF), su consiglio.regione.lazio.it. URL conzultate il 20-09-2009. (PDF)
  9. Costituzione della Repubblica Italiana, Titolo V, art. 114 (PDF), su senato.it. URL conzultate il 20-09-2009. (PDF)
  10. UNESCO - Cendre storeche de Roma, su unesco.it. URL conzultate il 22-09-2009.
  11. Città del Vaticano, su vaticanstate.va. URL conzultate il 20-09-2009.
  12. Discorsi del Presidente Ciampi, su quirinale.it. URL conzultate il 29-01-2010.
  13. Le istituzioni salutano Benedetto XVI. URL conzultate il 29-01-2010.
  14. 14,0 14,1 Superficie de Rome e de le municipie sue, su municipioroma.com. URL conzultate il 24-09-2009.
  15. Date d'a provinge de Meláne, su tuttitalia.it. URL conzultate il 24-09-2009.
  16. Date d'a provinge de Napule, su tuttitalia.it. URL conzultate il 24-09-2009.
  17. Superficie de New York: 1.214,4 km².
  18. Superficie de Berline: 892 km².
  19. Superficie de Madrid: 607 km².
  20. Superficie de Parigge: 105,4 km².
  21. Superficie d'a Central London: cchiù o mene 26 km², pure ce l'intere superficie d'a Greater London misura 1.579 km².
  22. Aree verde d'u comune de Rome, su romanatura.roma.it. URL conzultate il 24-09-2009.
  23. Classificazione sismica dei comuni italiani (PDF), su protezionecivile.it. URL conzultate il 24-09-2009. (PDF)
  24. Parche naturale reggionale d'u comblesse lacuale de Bracciano - Martignano, su urbanistica.comune.roma.it. URL conzultate il 23-09-2009.
  25. Classificazione de le clime de Köppen, su meteogiornale.it. URL conzultate il 24-09-2009. (PDF)
  26. L'espressione romanesche ottobrata stè proprie a indicà 'a tipeche sciurnate soleggiate e relativamende cavede de ottommre.
  27. Storia della neve a Roma, su meteo-net.it. URL conzultate il 24-09-2009.
  28. Claudio Rendina, 2007 I, op. cit., 17.
  29. 29,0 29,1 29,2 29,3 L'ipotesi avène formulate da ceerte andiche croniste de lènga greche e reportate da 'u storeche Plutarco.
  30. L'ipotesi jè 'na variante d'a leggende troiane. 'U nome avesse pigghiate nome da le funnature d'a cetate, pure ce 'u vere funnatore ha state sulamende une de le doje gemelle; cfr. Claudio Rendina, 2007 I, op. cit., 17.
  31. Ipotesi formulate da Marco Onorato Servio (IV-V sechele): Rome avesse significate "cetate d'u fiume".
  32. Plutarco screvie: "sus a le rive de l'insenature sorgeve 'nu fiche selvateche, ca le Romane chiamavane ruminalis purcé le gemelle avenèrene allattate; osce angore le Romane chiamane Rumilia 'na dea ca avène invocate duranne l'allattamende de le peccinne".
  33. Le doje colle sonde combrondabbele, jndr'à forme, a doje mammelle.
  34. Jndr'à stu case Rome avesse significate "cetate forte"; Plutarco screvìe: "[...] i Pelasgi, ca, apprisse avere visitate quase tutte le terre abitabele e soggiogate quase tutte le vivande, se fissarene addò sorge Rome, e pa propria forze in uerre diedere 'u nome a 'a cetate".
  35. Massimiliano Liverotti, 2007, op. cit..
  36. L'ipotesi avene ritenute possibbele durande 'u Medioevo, ma, a parte 'nu graffite pompeiane, non g'è documendate jndr'à nisciune luèche.
  37. "Roma Capoccia", Andonelle Venditti, su italianissima.net. URL conzultate il 20-09-2009.
  38. Statuto d'u Comune de Rome, Capo I, art. I comma 3 (PDF), su comune.roma.it. URL conzultate il 18-09-2009. (PDF)
  39. 'U Cambidoglie, su comune.roma.it. URL conzultate il 18-09-2009.
  40. Rome jndr'à 'n'immaggine, su comune.roma.it. URL conzultate il 18-09-2009.
  41. Keith Hopkins-Mary Beard, 2005, op. cit., Passim.
  42. Ranuccio Bianchi Bandinelli-Mario Torelli, 1976, op. cit., Arte romana - Scheda 99.
  43. Le sette nuove meraviglie, su corriere.it. URL conzultate il 19-09-2009.
  44. Touring Editore, 2005, op. cit., 210.
  45. Claudio Rendina, 2007, op. cit., 309.
  46. Touring Editore, 2004, op. cit., 60.
  47. Motu proprio "Orientis Catholici", Benedetto XV, su vatican.va. URL conzultate il 19-09-2009.
  48. Simbole de Rome, su romainfoline.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  49. Il Palazzo Senatorio e la Torre Campanaria del Campidoglio, su comune.roma.it. URL conzultate il 19-09-2009.
  50. Claudio Rendina, 2007 I, op. cit., 23.
  51. Site d'a Presidenze d'a Repubbleche, 7 febbrare 1949
  52. Vide decoraziune sus a 'u Site d'a Presidenze d'a Repubbleche
  53. Jndr'à l'andichità 'a fondazione de Rome avenève arrecurdate jndr'à l'enungiazione de le date in latine, "Ab Urbe condita", "da 'a fondazione de Rome", cumme date de referimende.
  54. Da stu termine derivane 'u sostandive tagliàne capitale e 'u sostandive inglese capitol, "palazze ca ospitesce l'amministrazione de 'nu guverne".
  55. Palazze Boccapaduli Gentili Del Drago, su info.roma.it. URL conzultate il 22-09-2009.
  56. Fonde: www.romaperkyoto.org
  57. Jndr'à 'u 2007 l'Auditorium de Rome ha state 'u seconde comblesse multifunzionale a 'u munne pe numere de spettature, apprisse 'u Lincoln Center de New York: vide
  58. Agenzie AGI
  59. Rome, cetate cchiù verde d'Europe. URL conzultate il 23-09-2009.
  60. Fonte: www.romaperkyoto.org
  61. Pe quande riguarde 'a Rome de età serviane (578 n.C.-535 n.C.)«...siamo ricondotti a una popolazione non inferiore ai 30.000 abitanti, e probabilmente superiore». Cit. tratta da: AA.VV. Storia di Roma, Vol. I (Direzione di Arnaldo Momigliano e Aldo Schiavone), Roma in Italia (pag. 326), 'u capitole relative jè de Filippe Coarelli, Torino, Giulio Einaudi editore, 1988, ISBN 88-06-11396-8. Pure Tim Cornell jè convinde ca in epoche serviane Rome avere 'na popolazzione de cchiù de 30.000 crestiàne Cfr. AA.VV. (a cure de Andrea Giardina) Roma antica, pag. 21, Melane, Mondadori Libri SpA, 2002, sus licenze d'a Laterza (Roma-Bari, Casa Editrice Giuseppe Laterza & figli, 2000
  62. «Intorno al 270 a. C. gli abitanti residenti a Roma erano circa 187.000» Cit. tratta da AA.VV (fra cui Aldo Sciavone, ca jè curatore d'u teste, Andrea Carandini, Filippe Coarelli, ecc.) Storia di Roma, Vol. IV, Cap. da 'u titole I Caratteri e le Morfologie (scritte da Aldo Schiavone), pag. 26, Torino, Giulio Einaudi editore, 1989 ISBN 88-06-11644-4.
  63. 'U calcole ha state fatte da 'u romaniste frangese Jérôme Carcopino sus a base de le 46.602 insulae (ca tenèvane 1.165.050-1.677.672 crestiane), a le quale onne essere aggiunde le 1.797 domus (ca tenèvane cchiù o mene 50.000 crestiane) presende a Rome jndr'à 'u II sechelo. Cfr. a tale proposite: Jérôme Carcopino, La vita quotidiana a Roma (pag. 29), Bari-Roma, Editori Laterza, 1993 (precedende ediziune: 1941, 1967, 1982, 1984) ISBN- 88-420-4194-7
  64. 'U calcola ha state fatte sus a base de le 317.333 avende diritte (pe l'anne 367) a le distribuziunw annonarie, indicate da 'u storeche famose Santo Mazzarino in: Aspetti sociali del IV secolo, ricerche di Storia tardoromana (pag. 231), Roma, L'Erma di Bretschneider, 1951 (successivamende Rizzoli, 2002, ISBN 978-88-17-12805-6); 'u referimende jè repurtate da AA.VV (a cure de Andrea Carandini) Storia di Roma, Vol. III, L'età tardoantica (pag. 45), Torino, Giulio Einaudi Editore, 1993, ISBN 88-06-11745-9
  65. «Tra i 700.000 e il milione di abitanti sembra un ordine di grandezza del tutto plausibile per l'Urbs imperiale fino all'inizio del V secolo» Citazione tratte da AA.VV. (a cure de Andrea Giardina) Roma antica, pag. 92, Melane, Mondadori Libri SpA, 2002, sus a licenza d'a Laterza (Roma-Bari, Casa Editrice Giuseppe Laterza & figli, 2000). D'u stesse parere jè Richard Krautheimer, ca, pa stessa epoche, dice ca sonde 800.000 crestiane (Cfr. Rome, Profile of a City, 312 - 1308 pag. 4, Princeton, Princeton University Press, 1980)
  66. «...alla metà del V secolo...si può immaginare che il totale della popolazione [di Roma] dovesse essere qualcosa di più dei due terzi di un milione.» Cit. da Arnold H. M. Jones, Il Tramonto del Mondo Antico, Bari, Casa Editrice Giuseppe Laterza & Figli, 1972, CL 20-0462-3, pag. 341-342 (Titole de l'opere origgenale: Arnold H. M. Jones The Decline of the Ancient World, Lonmans, Green and Co. Ltd, London 1966)
  67. «La splendida metropoli di Leone X, coi suoi 85.000 abitanti si è ridotta bruscamente [dopo il Sacco] a una cittadina, con poco più di metà della popolazione» (vide a tale proposite pure 'a note n. 13). Cit. tratte da Giorgie Spini, Storia dell'Età Moderna, Volume I, pag. 121, Torino, Giulio Einaudi editore, 1965). Cfr. pure Leopold von Ranke, Storia dei papi (pag. 81), Firenze, Sansoni, 1968 (Trad. da 'u tedesche de Claudio Cesa), seconde 'u quale a 'a viscilie d'u sacche «...Roma contava forse 30.000 uomini in grado di portare le armi...» Tale ordene de grannenezze presuppone 'na popolazzione minime assaije vicine a quedde indicate da 'u Spini
  68. «La splendida metropoli di Leone X, coi suoi 85.000 abitanti si è ridotta bruscamente [dopo il Sacco] a una cittadina, con poco più di metà della popolazione» Cit. tratta da Giorgio Spini, Storia dell'Età Moderna, Volume I, pag. 121, Torino, Giulio Einaudi editore, 1965)
  69. Da 'u 1° scennare 1993 'u Comune de Rome cedette l'indere territorie d'u XIV Municipie, ca addevende 'nu Comune nuève, Fiumicino.
  70. Statistiche I.Stat - ISTAT; URL consultate in data 28 decemmre 2012.
  71. 'U comunicate ISTAT
  72. Dati demo ISTAT, aggiornate a 'u 31/12/2007
  73. Jndr'à sede romane sonde presende le facoltà de medicine e de economije.
  74. Municipi di Roma, su comune.roma.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  75. Rapporte Censis 2006
  76. [1]
  77. Rapporte Censis 2006
  78. Dati del Campidoglio
  79. [2]
  80. Fonde: Grandistazioni.it
  81. Il porto di Roma, su turismoroma.it. URL conzultate il 25-09-2009.
  82. Porto turistico di Roma, su portoturisticodiroma.net. URL conzultate il 25-09-2009.
  83. Muveminde totale 2005 (Fonde: ISTAT):Aeropuerte de Rome-Fiumicino 303.847, de le quale 295.473 (97,2%) de linèe; Aeropuerte de Melane-Malpensa 209.501, de le quale 194.423 (92,8%) de linèe (pag. 18); Merce: 131.935 Tonnellate Fiumicino, 135.101 Orio al Serio e 383.758 Malpensa (pag. 23).
  84. Apprisse le aeropuerte de London Heathrow Airport (Londra), Aéroport Paris-Charles-de-Gaulle (Parigge), Flughafen Frankfurt am Main (Francoforte sus a 'u Meno), Aeropuerto de Madrid-Barajas (Madrid), Luchthaven Schiphol (Amsterdam).
  85. Met.Ro., su metroroma.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  86. La storia della Linea A, su metroroma.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  87. Linea A, su metroroma.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  88. La storia della Linea B, su metroroma.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  89. Linea B, su metroroma.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  90. I numeri di Met.Ro., su metroroma.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  91. Mappa delle linee, su metroroma.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  92. Linea B1, su romametropolitane.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  93. Linea C, su romametropolitane.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  94. Prolungamento Linea C, su romametropolitane.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  95. 95,0 95,1 Prolungamento Linea A, su romametropolitane.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  96. Linea D, su romametropolitane.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  97. Prolungamento Linea B, su romametropolitane.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  98. Fascia Verde (PDF), su comune.roma.it. URL conzultate il 23-09-2009. (PDF)
  99. (FR) Paris, capitale internationale, su region-iledefrance.info. URL conzultate il 20-09-2009.
  100. (FR) Le jumelage avec Rome, su paris.fr. URL conzultate il 20-09-2009.
  101. Rome indrattiene pò rapporte de gemellagge particolare cu 'a Contrada d'a Lupe de Siena; cfr. Contrada della Lupa, Siena, su comune.siena.it. URL conzultate il 20-09-2009.
  102. Achacachi e Roma sorelle per sempre, su lists.peacelink.it. URL conzultate il 20-09-2009.

Bibbliografije cange

'Ndruche pure cange

Otre pruggette cange

Collegamiende fore a Uicchipèdie cange


Condrolle de autoritàVIAF (EN251380480 · SBN (ITENCFIV001723 · SBN (ITENLO1L002924 · BAV (ENITJA494/18130 · LCCN (ENn79018704 · GND (DE4050471-2 · BNE (ESXX450803 (data) · BNF (FRcb11932804j (data) · J9U (ENHE987007554809305171 · NDL (ENJA00660798 · WorldCat Identities (ENlccn-n79018704