San Pitreburghe (jndr'ô russe: Санкт-Петербург[?], Sankt Peterburg, /ˈsankt ˌpʲɪtʲɪrˈburk/) ccu cchiù de 4,5 miglione de crestiáne (2006), ète 'a seconne cetate d'a Russie pe' dimenziune e pe' popolazzione e pure 'u puèrte cchiù 'mbortande. Jè pure 'na cetate federale russe. Funnate da 'ô Zar Pitre 'u Granne sus ad 'u delte d'a Neva, addò 'u jume sfocie jndr'ô Gurfe de Finlandie, ha state a longhe capitale de lle 'Mbere russe, sede d'a Corte de lle Zar e ôsce a die ète une de lle prengepále cendre artisteche e culturale d'Europe.

San Pitreburghe
amministrazioni
Санкт-Петербург, Sankt Peterburg
San Pitreburghe - Bandiera
San Pitreburghe - Bandiera
San Pitreburghe - Stemma
San Pitreburghe - Stemma
Stato: Russie Russie
Coordinate: 59°56′N 30°20′E / 59.933333°N 30.333333°E59.933333; 30.333333
Altitudine m s.l.m.
Superficie 606[1] km²
Crestiàne 4.581.854  (2009)
Denzetà 3.202 ab./km²
CAP 190000-199406
Prefisso tel +7 812
Targa 78 e 98
Sinnache Valentina Ivanovna Matvienko
Mappe de localizzazione: Federazione Russe
San Pitreburghe
San Pitreburghe

Site istituzionale www.gov.spb.ru

Nome ca tenève d'apprìme cange

Ascolta n'sequenza le nome "Sankt Peterburg", "Leningrad", "Petrograd", "Piter". Quiste urteme ète 'nu nome 'mbormale ccu cui 'a cetate ète chiamate jndr'à Russie.

Sciugrafije cange

Posiziune cange

'A cetate se iacchie sus 'a foce d'u jume Neva, sus ad 'u Mar Baltiche e 'nglude jndr'à soje ambie aree urbane pure alcune isole. Jè acchiate a lle confine ccu 'a Finlandie e l'Estonie, cirche a metate strade 'mbrà lle capitale Helsinki e Tallinn. Jè 'u capeluèche d'u Destritte Federale Nordoccidentale e de ll'Oblast' de Leningrado, pure ce non ge face parte.

Suddivisiune amministrative cange

'A cetate se spànne pe' 'nu territorie de 606 km², mendre le 'ndere suggette federale cittadine cunde 1.439 km² jndr'ô quale, oltre ad 'a cetate proprije, se iaccihene le 9 cettadine suburbane de Kolpino, Krasnoe Selo, Kronštadt, Lomonosov, Pavlovsk, Peterhof, Puškin, Sestroreck e Zelenogorsk. 'U suggette federale de San Pitreburghe jè scucchiáte jndre 18 destritte (innecate ccu l'asterische quidde cobrennende le cetate suburbane).

    1. Admiraltejskij

    2. Vasileostrovskij

    3. Vyborgskij

    4. Kalininskij

    5. Kirovskij

    6. Kolpinskij *

    7. Krasnogvardejskij

    8. Krasnoselskij *

    9. Kronštadtskij *

 

    10. Kurortnyj *

    11. Moskovskij

    12. Nevskij

    13. Petrogradskij

    14. Petrodvorstovyj *

    15. Primorskij

    16. Pushkinskij *

    17. Frunzenskij

    18. Centralnyj

 
Immaggene satellitare de ll'aree urbane de San Pitreburghe.

Popolazzione cange

Seconne le resultate de ll'urteme cenzimènde (9 ottommre 2002), San Pitreburghe cunde 4.159.635 crestiáne, auguale a cirche 'u 3% d'a popolazzione comblessive d'a Russie. 'U salarie medie jndr'ô 2003 jève de 6.179 ruble (cirche 176 euro).

Accumenzanne d'a soje funnazione 'a cetate ha vissute forte condraste sociale, situaziune ca ète devendate sembpre cchiù grave nnande ad 'a Perestroika. Scurisciúte e fèmmene viècchije ca vennene quidde ca honne purtate da lle cambagne sonde ôsce a die 'na immaggene frequende. Cirche 'u 25% d'a popolazzione jàvite jndre "Kommunalka" (коммуналка), appartamènde condivise, jndre cui vagne, wc e cucine sonde ausate da cchiù famigghie, retagge d'u viècchije regime comuniste e conseguenze de ll'elevate scurisciutáte de 'na granna vanne d'a popolazzione ('nu fatijature pigghie n'medie 500 euro menzile, 'nu 'nzegnande universitarije sule 150).

Ète possibbele ccu immigre a San Pitreburghe sule ce se pòte ccu demostre ccu tène 'na javitaziune e 'na fatije o sule ce se ète spusate ccu 'nu javitànde d'a cetate stesse. Quiste pòte ccu fàce penzà ca probabbelmènde assaje crestiáne non ge sijane reggestrate legalmènde (e accussì mmanghe 'ngluse jndr'à lle date d'u cenzimènde). Seconne 'na stime d'u 2000 de ll'Organizzazione 'Ndernazionale d'a Fatije se iacchiene cirche 16.000 uagnùne ca jàvitane sus a lle stradère.

Ufficialmènde 'a cetate ète jàvitate pe' l'89,1% da russe, l'1,9% ucraine, l'1,9% bielorusse, accussì cumme da 'nu numere sostanziale de tartare, caucaseche, uzbeche, finneche e azere. Cumme ète state già ditte, assaje ce penze ca pòtene ccu esse le immigrate illegale.

Pe' quanne arreguarde 'a releggione 'a maggior parte sonde russe ortodosse, mendre otre sonde atee o fedele de otre releggione; 'a comunetate ebraiche rappresende 'u 2,1% d'a popolazzione cettadine.

Sveluppe demografeche cange

Le seguende tavele fàcene vedè 'u numere de crestiáne d'a cetate de San Pitreburghe. Funnate jndre 'na vanne ca non g'ère javitàte 'u 27 másce 1703, le date precedende ad 'u 1944 sonde prengepalmènde stime, da 'u 1959 fine ad 'u 2002 sonde date d'u cenzimènde ufficiale, mendre quidde relative ad 'u 2005 sonde 'nu calcule statisteche.

 
Sveluppe d'a popolazzione de San Pitreburghe
Anne Crestiáne
1725 75.000
1750 150.000
1800 300.000
1846 336.000
1852 485.000
1858 520.100
1864 539.100
1867 667.000
1873 842.900
1881 876.600
1886 928.600
1891 1.035.400
1897 1.264.900
1901 1.439.400
Anne Crestiáne
1908 1.678.000
1910 1.962.000
1915 2.318.600
1920 722.000
1926 1.616.100
1936 2.739.800
1939 3.191.300
1944 2.559.000
15 scennàre 1959 2.888.000
15 scennàre 1970 3.512.974
17 scennàre 1979 4.072.528
12 scennàre 1989 4.460.424
9 ottommre 2002 4.159.635
1º scennàre 2005 4.039.751
 
'A Prospettive Nevskij
 
'U canale Griboedova viste d'a Prospettive Nevskij
 
'U tiatre Mariinskij

Economije cange

'A cetate ète 'nu 'mbortande cendre pe' le costruziune meccaneche, 'ngluse equipaggiamènde elettreche, macchinarije, candieristeche navale, quagghiamènde de strumendisteche, metallurgije ferrose e non-ferrose (produziune de leghe de alluminie), chìmeche e stambe.

Carrêscie cange

'A cetate ète 'nu 'mortande punde de comunecazziúne, acchiate jndr'ô Corridoie paneuropee numere IX.

Aerèe cange

'A cetate de San Pitreburghe jè servite da ll'Aeropuèrte de Pulkovo ca ospite vole 'nderne e 'ndernazionale ed ète pure 'a sede de une de lle prengepále combagnie aeree russe, 'a Rossiya Airlines.

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Aeropuèrte de San Pitreburghe-Pulkovo e Rossiya Airlines.

Sckife cange

'A cetate tène 'nu puèrte marine (jndr'ô Gurfe de Finlandie d'u Mar Baltiche) e 'nu puèrte fluviale (jndr'ô delte d'a Neva). Ète 'a vanne terminale d'a vije d'acque volgo-balteche ca culleghe 'u Baltiche ad 'u Mar Gnure.

Trene cange

'A cetate de San Pitreburghe ète 'u cindre d'u sisteme stradale e ferroviarie d'u luèche.

 
'A Stazione ferroviarie Moskovskij affacciate sus a Ploshad' Vosstanja

Metropolitane cange

'A metropolitane d'a cetate ha accumenzate ccu funzione jndr'ô 1955 e ôsce a die jè comboste da 5 linee ccu 'na lunghezze comblessive de cirche 100 km.

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Metropolitane de San Pitreburghe.

Sport cange

San Pitreburghe ète sede d'ô FC Zenit San Pietroburgo, suggetate de calce.

Crestiáne famuse cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Categorije:personaletate legate a San Pitreburghe.

Cetate gemellate cange

    Note cange

     
    'Nu ponde sus 'a Neva fotografate duranne 'na notte vianghe
    1. 1.439 km² pe' lle 'ndere aree urbane
    2. Accorde de cooperazione
    3. cetate gemellate ccu Meláne, su comune.milano.it. URL conzultate il 14-11-2010.
    4. cetate gemellate da 'u site de Graz, su graz.at. URL conzultate il 19-12-2010.

    'Ndruche pure cange

    Bibbliografije cange

    • "San Pitreburghe, 'a capitale d'u nord" de Gesèppe D'Amato jndre Viaggie jndr'à ll'Hansa baltiche. L'Aunìone europèe e l'allarijamènde ad Est. Greco&Greco editori, Meláne, 2004. pp. 27-46. ISBN 88-7980-355-7.

    Otre pruggette cange

    Collegaminde fore a Uicchipèdie cange