Minervine Murge (Minervino Murge jndr'à 'u tagliàne: Menarvèine [mənarˈvɛinə] jndr'à 'u dialette locale, 'nzigne a 'u 1863 chiamate Minervine[3]) jè 'nu comune tagliane de 8 112 crestiàne[4] d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane jndr'à Pugghie, ca ste quase tutte jndr'à le confine d'u Parche nazionale de l'Alta Murge, istituite jndr'à 'u 2004.

Minervine Murge
comune
Minervine Murge – Veduta
Minervine Murge – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Barlette-Andrie-Trane
Amministrazione
SinnacheMarije Laura Mancini ditte "Lalla" (liste civiche de cendre-destre SìAmoMinervino) da 'u 6-6-2016
Territorie
Coordinate41°06′N 16°05′E / 41.1°N 16.083333°E41.1; 16.083333 (Minervine Murge)
Altitudine429 m s.l.m.
Superficie257,41 km²
Crestiàne8 112[1] (30-6-2023)
Denzetà31,51 ab./km²
Comune 'nzeccateAndrie, Canose de Pugghie, Lavelle (PZ), Mondemilone (PZ), Spinazzole
Otre 'mbormaziune
Cod. postale76013
Prefisse0883
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT110006
Cod. catastaleF220
TargheBT
Cl. sismichezone 2 (sismicità medie)[2]
Cl. climatiche1798
Nome javetandeminervenise
PatroneSan Mechele Archangele, Madonne d'u Sabate
Sciurne festive29 settèmmre, seconde sabate apprisse Pasche
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Minervine Murge
Minervine Murge

Mappe de localizzazione: Pugghie
Minervine Murge
Minervine Murge
Minervine Murge – Mappa
Minervine Murge – Mappa
Posizione d'u comune de Minervine Murge jndr'à pèrovinge de Barlette-Andrie-Trane
Site istituzionale

Sciugrafije fiseche cange

 
'N'otra viste d'u paese

Se iacchie sus a l'orle de l'urteme gradine calcarée affacciate sus 'a Fosse Premurgiane (bacine de l'Ofande), 'u javetate nasce sus a 'nu dosse allungate a' sinistre de 'nu solche vllive tribbutarie de l'Ofande; jè canusciute cumme 'u balcone de le Pugghie, pa posiziona soje a dominie d'a valle de l'Ofande.

'U lache Locone cange

Jndr'à 'u territorie comunale se iacchie 'u bacine artificiale lache Locone, limitate da 'a seconde dighe de terre vattute cchiù granne d'Europe. Da l'immissarie torrende Locone, le fatìe de costruzione accumenzarene jndr'à 'u 1982 e avenèrene spicciate a' fine de le anne '80- 'A dighe oltre a alimendà l'attrezzamende ittigue de le cambagne atturne jè 'na fonde de approvviggionamende 'mbortande pe l'Acquedotte pugghiese.

Storie cange

Da le iacchiamiende sus a 'u territorie (Lame Cepodde, Lame Torlazze, Casale) se note ca l'origgene de Minervine resale a 2.000 anne apprime de Criste.

Avenìe funnate da le popolazziune japigge ca occupavane 'a Pugghie jndr'à quidde periode storeche e pò avenìe colonizzate da le Romane. Jndr'à Tavole Peutingeriane, ca ere 'na granne cartine d'u 'Mbere, jndr'à 'u luèche addò nasce 'a cetate ste 'nu monde (pò essere simbole de le Murge), 'nu jume (probbabbilmende l'Ofande) e 'u nome d'a cetate resulte essere Rudias dei Peucetii, 'u nome de Minervine apprime d'a colonizzazzione romane.

Seconde 'a leggende, 'nvece, avenìe funnate jndr'à 'u 216 n.C. quanne de le leggionarie romane, scambate a' battagghie de Canne, acchiarene repare sus a le Murge. Aqquà se 'nnammurarene de le pastorelle d'u poste e deciderene de rumanè, celebbranne le rite nuziale jndr'à 'na grotte ca lore stesse dedicarene a' Dea Minerve (quedde ca osce a die jè 'a grotte de San Mechele).

Cchiù vote destrutte da le 'ngursiune saracene, se ne avìe 'a prime precise menzione jndr'à documiende de l'XI sechele.

Appartenìe a le pringipe de Tarde Del Balzo Orsini 'nzigne a' metà d'u XV sechele.

Cchiù nnande avenìe congesse a Pirre Del Balzo attraverse 'a mugghiere, ca rumanìe asserraggliate jndr'à 'u torrione de Minervine durande 'a Prime Congiure de le Barone, a opere d'u Pringipe de Tarde Giuannandonije Del Balzo Orsini.

'Nu torrione fatte fà da 'u stesse Pirre durande 'a seconde metà de le anne Cinguande d'u XV sechele[5]. Jndr'à 'u 1508 avenìe congesse da Ferdinande 'u Cattoleche a 'u conde Forti Onorati d'Aragone. A titole de pringipate avere state po' de le Pignatelli jndr'à 'u XVI sechele, po' appartenìe a le Carafa e a le Tuttavilla.

Partecipò attivamende a le mote d'u 1799 e jndr'à 'u 1818 avenìe private d'a sede vescovile.

Le minervise, spingiute da grave condiziune sociale, parteciparene a le mote popolare d'u 1898, accidenne ttre probbietarie terriere. 'U tumulte avenìe pò represse da le autorità.[6]

'A Resistenze, l'opposizione fasciste e 'a strage nazziste de Mergette Rossi cange

'A cetate ha state tiatre pure de 'na opposizione fasciste fatte 'ndrucà a cetadine e resistende e de 'na crudele strage nazziste cumme documendate da 'na pubblecazione: «apprisse a 'u bivie pe Minervine Murge, jndr'à località Murgette Rossi, 'u 18 settemmre 1943 'nu reparte d'a Wehrmacht facìe une de le cchiù orrende crimine d'a breve, ma viulende occupazione de l'Alta Murge»[7].

Seconde dopeuerre cange

 
Chiazze De Deo (Cendre Storeche)

'A sere d'u 24 sciugne 1945, aprrisse a l'arreste de deverse crestiàne accusate de furte e de quacche renitende a' leve, scuppiò 'na revolte ca carresciò 'a cetate a "dichiarà uerre" a l'Itaglie. 'A cetate avenìe accussì trasformate jndr'à 'na fortezze: da 'u Fare a 'u Castelle jndr'à le punde nevralgece avenèrene chiazzate mitragliatrice e nascere trincee sus a le strade de collegamende prengepàle.

'U 29 sciugne, apprisse a 'u 'ndervende d'u battaglione San Marche, e prime angore a 'u tendative de calmà le anime da vanne d'u senatore Maure Scoccimarro e de le segretarie comuniste de Andrie e Bare, oltre a 'u 'ndervende de le carabbeniere ca avenèvane da mezza provinge, 'a situazione turnò a' normalità. L'uneca vittime de stu eppisodie avere state Mechele Colia, ca pò, pe arrecurdarle, avenìe 'nzippate 'na lapide commemorative jndr'à 'u punde addò murìe.

Durande le anne d'u boom economeche 'a cetate avìe 'nu forte decline demografeche a vandagge de le metropole d'u nord (Torine soprattutte), e angore osce a die 'u fenomene non ge pare ca s'ave fermate: jndr'à settand'anne 'a popolazzione d'u comune s'ave dimezzate.

 
Corse Alcide de Gasperi

Monumiende e luèche de inderesse cange

Architetture releggiose cange

  • Cattedrale de l'Assunde: de origgene medievale, stipe quacche reste d'a costruzione primitive. Avenìe consacrate jndr'à 'u 1608;
  • Grotte de San Mechele;
  • Sanduarije d'a Madonne d'u sabbate (XVII sechele);
  • Chiesere Marije SS. de Costandinopoli;
  • Chiesere d'a 'Mmaculate Congezione (1794): presende 'na facciate barocche a doje ordine cu fastigge, combrese 'mbrà doje cambanile, de le quale sulamende 'u destre affine a le linée de l'edificie;
  • Chiesere de San Mechele;
  • Chiesere d'a 'Ngoronate;
  • Chiesere d'u Carmine;
  • Chiesere d'a Madonne d'a Croce (1628);
  • Chiesere d'u Conservatorie;
  • Chiesere de San Frangische (Priatorie) (XIV sechele).

Architetture civile e militare cange

  • Castelle, d'u XIV sechele, redotte pò a palazze, ha state assaije probbie manomesse;
  • Torre quattrecendesche. 'U Torrione cercolare de Minervine si deve a Pirro Del Balzo e in origgene mise 'nguedde a 'u borghe medievale e in posizione isolate. L'edificie avenìe fatte attuen a' metà d'u XV sechele, ma osce a die purtroppo affogate da javetaziune de apprisse fatte jndr'à 'u XIX sechele. 'U Torrione minervese ha state da urteme accostate a otre edificie coeve c presendane 'mbiande ossidionale assaije simile e prengepalmende a 'u Torrione de Bitonde e a 'u Torrione San Maure Frote jndr'à provinge de Matere[8];
  • 'Rrelogge Vicchie;
  • Jndr'à 'u cendre storeche chiamate "Scesciola" ste l'accussì ditte "Case de le streghe", addò se penze ca jndr'à seconda metà d'u Uetteciende ave vissute 'na veggende famose canusciute cumme Eusapie Palladino, a' quale se revolgevane pure le zar de Russie;
  • Percorse Lama Matitani. Sendiere ca parte da 'u cendre storeche e, passanne 'a Lame Matitani, carresce a' grotte de San Mechele.

'U fare votive cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Martire fasciste.
 
Fare votive

'U Fare votive d'a ville comunale. Fatte jndr'à epoche fasciste e inaugurate jndrà 'u 1932, ere penzate pe commemorà le cadute fasciste.[9] Apprisse 'a seconde uerre mundiale e 'a capitolazione d'u reggime fasciste 'nu sbuènne de opposeture 'u vulè ccù scettavane 'nderre ma po' se acchiò 'n'otra soluzione, ca consisteve jndr'à l'eliminazione e grattamende de le scritte e simbole fasciste, devendanne 'u monumende none cchiù commemorative de le "martire fasciste de Pugghie" ma de le "martire de Pugghie" (cumme se pò notà jndr'à l'iscrizione ca ste sus a 'u frodone).

'A strutture jè ierte 32 metre, mesure a' base 14 metre e all'inizie ('nzigne a quacche anne fa) ere presende 'na landerne 'ngape a l'edificie dunate da 'u Ministere d'a marine mercandile (pò cangiate cu une de putenze cchiù vasce), ca avere 'na putenze de 2.000.000 de cannelle elettreche rendenne accussì 'ndrucabbele 'u fasce de luce jndr'à 'nu ragge de cchiù o mene 80 km.[10]

Aree naturale cange

 
Dighe Locone

Borghe andiche "Scesciola" cange

'A parole "Scesciola" avène da l'arabe andiche e signifeche "labbirinde". Se chiame accussì purcé le strsdine stritte se mmesckene 'mbrà de lore cu le rambe de scale ca le donne probbie 'a caratteristeche de 'nu labbirinde.

Suggettate cange

 
Viste d'u paese

Evoluzione demografeche cange

Crestiane censite[11]

Lènghe e dialette cange

'U dialette minervinese appartene a 'u gruppe de dialette de arée nord barese, cu le quale condivide granne parte de le strutture grammatecale e d'u lessiche; le specificità ca distinguone ogne parlate da l'otre sò soprattutte jndr'à pronunge, e in particolare jndr'à 'u vocalisme. Jndr'à 'u case d'u minervese 'ngundrame 'a pronunge in sillabe aperte e toneche d'a "a" cumme [æ] ([ˈpæːnə] "pane"); jndr'à stesse posizione se iacchiane frequendemende le dittonghe [ai] cumme jndr'à [ˈmaisə] "mese", [ɛi] cumme jndr'à [ˈlɛitə] "lite", [au] cumme jndr'à [ˈnaumə] "nome", [ɛu] cumme jndr'à [aˈjɛutə] "aiuto".

A titole de esembie, trascrevime l'inizie de 'nu cande natalizie dialettale:

Culture cange

Musée cange

  • Musée Comunale[12];
  • Bibblioteche Comunale;
  • Musée d'a civiltà contadine;
  • Presepe Monumendale;
  • Pole culturale "Emozionarti" jndr'à l'ex castelle, cu 'a Pinacoteche "Roccotelli", 'a Bibblioteche Comunale "L. Barbera", 'u Musée Archeologgeche "D'Aloja".

Filmografije cange

Jndr'à 'u 1963 avenìe girate 'u film de Lina Wertmüller: I basilischi.

Jndr'à 'u 2017, invece, 'u paese ha state tiatre d'a sceneggiature d'a pellicole Due piccoli italiani a cure de Paolo Sassanelli.[senza fonte]

Cucine cange

  • Cime de rape;
  • Spezzatine de cardongelle (verdure tipeche d'a murge minervinese) e agnedde cu ove e formagge;
  • Fave e cicorielle selvateche;
  • chianghiaredde a 'u suche;
  • Strascinate cu cime de pare e peperongine crusche;
  • Strascinate cu cime de cucuzze, pomodorine e recotte asckuande;
  • Cavatelle cicere e fasule;
  • Agnedde cu patane e lambasciune a 'u furne;
  • Agnedde arrustute;
  • Zazisse de puérche a punde de curtiedde;
  • Frittate de asparage selvatece;
  • Lambasciune de priatorie, a frittelle, sotte 'a cenere;
  • Funghe cardongelle (Pleurotus eryngii);
  • Casecavadde;
  • Recotte de pechere;
  • Recotte asckuande.
PRODOTTE DA FURNE
  • pane caserecce de grande tuéste;
  • Scaldatelle a 'u seme de fenucchie;
  • Focacce de farine 'ndegrale cu pomodorine;
  • Cazone cu sponsale e recotte asckuande;
  • Cazone cu l'acciughe;
  • Panzarotte anghiute cu pummedore e mozzarelle e recotte asckuande.
VINE
  • Gnure de Troie;
  • Moscate Vianghe;
  • Bombine Gnure;
  • Malvasie;
  • Aglianiche.
DOCE TIPECE
  • Marzapane;
  • Uecchije de Sanda Lucie;
  • Susumidd;
  • Panette de Minervine[13];
  • Calzongelle;
  • Taradde scileppate;
  • Scarcedde;
  • Carteddate a 'u miele e a 'u vin cotte.

Amministrazione cange

Elenghe de le amministraziune ca se onne succedute jndr'à stu comune.

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
14 abbrile 1989 6 sciugne 1990 Vicinze Altizio Partito Socialista Italiano Sinnache [14]
6 sciugne 1990 4 settemmre 1992 Mechèle Della Croce Partito Comunista Italiano, Partito Democratico della Sinistra Sinnache [14]
14 settemmre 1992 19 màrze 1993 Franghe Limongelli Democrazia Cristiana Sinnache [14]
23 novemmre 1993 17 novemmre 1997 Ettore Grisorio - Sinnache [14]
18 novemmre 1997 28 masce 2002 Mechèle Della Croce L'Ulivo Sinnache [14]
28 masce 2002 29 masce 2007 Mechèle Della Croce L'Ulivo Sinnache [14]
29 masce 2007 28 decemmre 2010 Luigge Roccotelli L'Ulivo Sinnache [14]
28 decemmre 2010 17 masce 2011 Necole Covella Comm. pref. [14]
17 masce 2011 6 sciugne 2016 Marie Gennare Superbo lista civica: L'Ulivo Sinnache [14]
6 sciugne 2016 5 ottommre 2021 Marije Laure Mancini lista civica: SìAmo Minervino Sinnache [14]
5 ottommre 2021 in cariche Marije Laure Mancini lista civica: SìAmo Minervino Sinnache [14]

Gemellagge cange

Economije cange

Rilevande cendre agricole e pastorale, 'u paese ave particolare propenzione pa produzione de ortagge, cereale, legume, alìe da uegghie, uve e amennele.

'U comune face parte de l'Associazione Nazionale Cetate de l'Uegghie e de le Strade de l'Uegghie de Castel d'u Monde.

'U Territorie cetadine ospite 'nu parche eoliche granne fatte da cchiù o mene 60 aerogenerature ca sveluppane 'na putenze comblessive de cchiù o mene 120 MW.[15] eppure de le 'mbiande fotovoltaice, cu une belle putende, d'u tipe a 'nzeguitore solare a girasole jndr'à località "Lamelunghe - Cinghe Camere".

Jndr'à 'u territorie stonne pure 50 cave de marme da addò se onne estratte, da le anne '60 'nzgine a quacche anne fa, 'u K F, 'u MS, 'u Serpeggiande e 'u Viangone, marme 'mbrà le cchiù nobbele d'a famigghie d'a "Petre de Trane".

'Nfrastrutture e carresciamiende cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Stazione de Minervine Murge.

'A cetate jè servite da 'a Ferrovie Barlette-Spinazzole, a binarie uneche e none elettrificate.

'U 6 novèmmre 2009 avenève aperte a 'u traffeche, pure ce senze 'u tratte de quacche km ca avera costeggià Minervine, 'a Strade Reggionale 6 (SR6), 'n'arterie 'mbortande a doje corsie pe senze de marce, ca avera velocizzà le collegamiende 'mbrà le arée 'nderne d'a Murge Occidendale e 'u caselle de l'autostrade A14, de Canose de Pugghie, ma ca jè angore 'ngombiute.

Sport cange

Squadre cange

  • Pallacanestre - ASD Minervino Rocks-Hill;
  • Pallacanestre - Pol. Minervino 1988;
  • Ballone - ASD Top Player Minervino.

'Mbiande sportive cange

  • Palazzette d'u Sport - Viale Geséppe di Vittorio;
  • Stadie Comunale - Vie Stazione;
  • Calcette Matone.

Note cange

  1. (IT) Bilancio demografico mensile anno 2022 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. e famose angore osce a die cu stu nome
  4. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  5. V. C. Galati e F. Canali, Architetture e ornamentazioni dalla Toscana agli "Umanesimi baronali" del Regno di Napoli alla fine del Quattrocento, p.III, ... San Mauro Forte, "Bollettino della Società di Studi Fiorentini",, in Bollettino della Società di Studi Fiorentini, vol. 2021-2022, n. 30-31.
  6. Alberte Marie Banti, L'età contemporanea. Dalle rivoluzioni settecentesche all'imperialismo, Bare, Laterza, 2012
  7. Puglia in viaggio della Memoria - tra i luoghi dell'antifascismo,della Resistenza e dell'accoglienza, pp. 59-61 (PDF), su viaggiareinpuglia.it. URL conzultate il 21 ottommre 2022.
  8. V. C. Galati, Il Torrione quattrocentesco di Bitonto: dalla committenza di Giovanni Ventimiglia e Marino Curiale alle proposte di Francesco di Giorgio Martini (1450-1495), in Defensive architecture of the Mediterranean XV to XVIII Centuries, 3, pp. 95-102.
  9. (IT) Minervino Murge. Inaugurazione del faro votivo ai caduti della rivoluzione. URL conzultate il 20 ottobre 2023.
  10. Marche Brando, Minervino. Il Faro dei martiri fascisti nel bastione rosso della Murgia, su www.mondimedievali.net, Microstorie. URL conzultate il 20 ottobre 2023.
  11. Statistiche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  12. Museo, su Minervine Murge.
  13. (IT) Il panetto di Minervino - la Repubblica.it, su Archivio - la Repubblica.it. URL conzultate il 2 settembre 2020.
  14. 14,00 14,01 14,02 14,03 14,04 14,05 14,06 14,07 14,08 14,09 14,10 http://amministratori.interno.it/
  15. Parche eoliche Sorgenia

'Ndruche pure cange

Otre pruggette cange

Collegamiende fore a Uicchipèdie cange

Condrolle de autoritàVIAF (EN312860539 · WorldCat Identities (ENlccn-no00070618