Spagne: Differenze 'mbrà revisiune
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
EmausBot (parle • condrebbute) m r2.7.2+) (Robbot Stoche a mette: mdf:Испания |
Joetaras (parle • condrebbute) Nessun oggetto della modifica |
||
Linea 68:
== Etimologgie ==
{{
'U nome de '''España''' derive da 'u [[Lènga latine|latine]] '''Hispania''', termine ausate da le romane fine da 'u [[III sechele n.C.]], pe indicà l'indere [[penisole iberiche]] e 'u 'nzieme de le provinge, da lore costituite, ca successivamende 'a vonne a formane. Stu termine se avenìe gradualmende a 'mborre sus a quidde greche de '''Iberia''', ca passò a avè (e ave angore osce a die) connotazziune puramende sciugrafeche.
Linée 91 ⟶ 92:
== Bandiera ==
{{
[[File:Escudo de España (mazonado).svg|thumb|right|'U scude ca se iacchie sus 'a bandiera.]]
Linée 100 ⟶ 101:
== Sciugrafije ==
{{
Posizione: [[Penisole Iberiche]], [[Europe occidendale]].
Linée 157 ⟶ 159:
=== Clime ===
{{
'A Spagne non ge tène 'nu clime uniforme. Infatte 'u territorie spagnole se pò dividere ninde ninde jndr'à sei reggione climateche prengepàle: 'a coste mediterranèe, 'a [[meseta]] e le reggione inderne, 'a [[Galizie]] e le reggione cantabriche ca se affacciane sus a l'Atlandiche ([[Asturia]], [[Cantabria]] e [[Paese Basche]]), le zone ierte de le cordigliere inderne ([[Cordigliere Cantabricche]], [[Sisteme Iberiche]], [[Cordigliere Betiche]], ecc.), de le [[Pirenei]] e de le quote cchiù ierte de le [[Isole Canarie|Canarie]], e spiccianne le [[Isole Canarie|Canarie]].
Linée 176 ⟶ 178:
=== Suddivisiune amministrative ===
==== Comunitate autonome ====
{{
'A Spagne jè suddivise jndr'à 17 comunitate autonome (''comunidades autónomas'', a 'u singolare: ''comunidad autónoma'') ca sonde ulteriormende suddivise jndr'à 50 provinge, cchiù doje cetate autonome: [[Ceuta]] e [[Melilla]] (designate ufficialmende cumme ''Plazas de Soberanía en el Norte de África''). [[Gibilterra]] jè rivendicate da 'a Spagne.
Linée 183 ⟶ 185:
==== Provinge ====
{{
Apprime erane suddivisiune territoriale de granne 'mbortanze, ma partenne da l'introduzione d'u sisteme de le comunitate autonome le provinge onne viste diminuì 'u potere lore. Sonde angore ausane cumme destritte elettorale, pa codifeche postale e cumme refereminde sciugreafece.
Linée 189 ⟶ 192:
==== Municipie ====
{{
Le provinge sonde suddivise in comune o municipie (in spagnole ''municipio''). A cape d'u municipie stè l<nowiki>'</nowiki>''alcalde''.
=== Prime 10 cetate <ref>www.ine.es Instituto Nacional de Estadística, 01/01/2008</ref> ===
{{
{| {{prettytable}}
|- align=right
Linée 221 ⟶ 226:
=== Prengepàle aree metropolitane ===
{{
{| {{prettytable}}
|- align=right
Linée 266 ⟶ 272:
=== Lènghe ===
{{
'A lènghe ufficiale jè 'u [[castigliane]] (famose pure cumme [[lènga spagnole|spagnole]]). Jndr'à certe comunitate autonome rivestene carattere de coufficialità (cu 'u castigliane) 'u [[Lènga catalane|catalane/valenziane]] ([[Catalogne]], [[Baleari]], [[Comunitate Valenciana]]) 'u [[Lènga galiziane|gallego]] ([[Galizia, Spagne|Galizia]]) e 'u [[basche]] ([[Euskadi]], [[Navarra]]).
Linée 273 ⟶ 279:
=== Releggiune ===
{{
[[File:Basílica de Santiago 02.JPG|thumb|'U duomo de [[Santiago de Compostela]] ]]
Linée 285 ⟶ 291:
== Storie ==
{{
Jndr'à l'andichità (partenne cchiù o mene da 'u [[X sechele n.C.]]) le popolazziune d'u poste facerene spazie a dominature de fore, proveniende sie da 'u munne mediterranèe ([[Fenicie]], [[Grece]] e [[Iberi]]), ca da l'[[Europe]] cendrale ([[Cèlte]]). Jndr'à l'urteme decennie d'u [[III sechele n.C.]] 'u territorie ispaneche devendò 'nu cambe de battagghie 'mbrà [[Cartagine]], ca condrollave già 'nu stuèzze d'a penisole iberiche e [[Rome]]. Quest'urteme vengìe cumme putenze egemone e occupò l'indere reggione pe sei sechele. Rome davìe a 'a Spagne 'a propria lènghe, 'a proprie culture, le proprie istituziune politeche, 'u proprie deritte, in prateche, ccrejò da allore e pe sembre l'idendità de l'[[Hispania]] andiche e d'a Spagne de osce a die.
Linée 303 ⟶ 310:
== Ordinamende d'u State ==
{{
Seconde 'a Costituzione d'u [[1978]], 'a Spagne jè 'na monarchie ereditarie parlamendare, addò 'u re tène 'nu ruole de rappresendanze, ma pure de garande de l'aunità e d'a democrazie.
Linée 394 ⟶ 401:
[[File:AlhambraLionsFountain1Small.jpg|thumb|250 px|[[Alhambra, palazze|Alhambra]] ]]
{{
'U turisme jè 'a cchiù granna fonde de entrate in Spagne, ca jndr'à l'urteme anne se ha affermate cumme 'a terza putenze d'u munne d'u settore apprisse Frange e State Aunìte.
|