Sparta: Differenze 'mbrà revisiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.8
Nessun oggetto della modifica
Linea 50:
L'allariamende de Sparta jndr'à Laconie ave accumenzate jndr'à l'[[[[VIII sechele n.C.|VIII sechele]], sotte 'a guide de le Rre[[Archelao de Sparta|Archelao]] e [[Carilao]] (cchiù o mene [[770 n.C.|770]]-[[760 n.C.|760]]) pigghianne 'u territorie lunghe 'u corse settendrionale de l'[[Eurota]] e pò, «duranne 'u regne de [[Teleclo]] [ ... ] non assaije apprime d'a Uerre messeniche»,<ref>[[Pausania 'u Periegeta|Pausania]], ''Periegesi della Grecia'', III, 2, 5-6</ref> e cioè atturne 'u [[750 n.C.|750]], cu 'a colonizzazzione de [[Fari (Peloponneso)|Fari]] e [[Gerantre]] e l'annessione de [[Cinosaura (Sparta)|Amicle]] e de le crestiane sue jndr'à comunitate spartane<ref>Le crestiane de Amicle non ge avenèrene fatte nè schiave nè periece, ma avèrene le stesse diritte de le Spartane</ref> ca consendì l'annessione veloce veloce de totte 'a valle meridionale de l'Eurota, arrevate apprisse 'u [[740 n.C.|740]] a 'u comande d'u Rre [[Alcamene]], combrese 'a cetate de Elo, addò le javetande avenèrene fatte schiave. Da 'u nome d'a cetate pare ca ave avute origgene, seconne 'a tradizione greche, 'u termine de [[Ilote]].<ref>Seconne 'n'otra teorie 'u termine avène da 'a radice ''hel'', ca significhe catture</ref>
 
Ce Sparta s'avesse spannute a oriende e sus a 'u mare avera scondrarse cu 'a putenze d'a cetate de [[Argo (città)|Argo]]; 'mbrà 'a mundagnose [[Arcadia]], a nord, e 'a pianure d'a [[Messenia]], a occidende, e le Spartane scacchiarene st'urteme, «bbone da fatià e da chiandà», cumme note [[Tirteo]]. Pigghianne cumme cose 'u fatte ca avere state accise 'u Rre Teleclo ([[740 n.C.|740]]) da le Messene, e assistite da mercenarie [[Crete|cretese]] e [[Corinto|corinze]] - invece 'a Messenie tenève l'aijute de le tribbù [[Arcadia|arcadiche]], de [[Argo (cetate)|Argo]] e de [[Sicione]] - Sparta accumenzò 'na uerre vendennale ('a [[prima uerre messeniche]]) ca spicciò cu 0a cadute de st'urteme bastione messeniche d'u monde [[Itome (monde)|Itome]] (atturne a 'u [[715 n.C.]]). Quacche aristocrateche messene se ne fuscìe<ref>Secondo Tirteo, cit.</ref> jndr'à l'Arcadia<ref>Secondo Pausania, cit.</ref> invece 'a masse d'a popolazzione avenìe costrette a dà metà d'a produziona soje de prodotte agricole a le padrune nuéve. Tirteo, ca jè 'a fonde prengepàle sus a l'argomende, scrive ca: «Accumme cioccere sotte a 'na soma pesande, avenèvane costrette a carrescià pe le lore padrune 'a metà de totte le messe ca 'nu cambe puteve producere»<ref>Tirteo, fr. 4</ref> Non g'avere state 'n'occupazzione militare e 'na cinguandine de anne apprisse le tribbutarie nuéve se 'ngazzarene, approfittanne d'a sconfitte subbite da Sparta a [[Ilie]] jndr'à 'u [[669 n.C.|669]] pe màne de Argo, ca avère capite da tiembe 'a pericolosità de l'allariamende spartane. 'A [[seconda uerre messeniche]] durò 'na decine de anne e spicciò cu l'annessione de 'na bella vanne d'u territorie d'a Messenie e 'a riduzione de le javetande sue a'a condizione de Ilote; sulamende le cetate d'a coste rumanerene cu 'n'indipendenze de 'nu certe levélle pigghianne 'u statute de cetate periece.
 
'A conguiste d'a Messenie 'nfluenzò 'a politeche spartane. A differenze de le otre cetate greche, ca sce colonizzavane le territorie oltre a 'u mare, Sparta - a parte l'eppisodie d'a colonizzazzione de [[Tarde]] jndr'à 'u [[706 n.c.|706]] - dedicò tutte le energgie sue a 'u sfruttamende d'a nova ricchezze ca l'avere fatte devendà 'a cetate cchiù putende d'u Peloponnese.
Linea 82:
Pe essere spartane s'avèrena soddisfà 'nu sbuénne de condiziune. Apprime de tutte servive ca tutte e doje le genitore avérena essere de famigghie spartiate. Chidde ca avèrene nate da 'n'attane spartiate e da 'na mamese ilote avenèvane chiamate ''motace'': chiste godevane de quacche privilegge, cumme 'a possibilitate de avè 'a stesse educazione de le cetadine cu diritte chiene e 'u fatte ca puteve essere ammesse quacche vote a le sissizzie, ma non ge tenèvane deritte politece. Seconde 'u mite greche, tramannate da 'u storeche [[Plutarche]], le piccinne nate da tutte e doje le genitore spartiate avenèvane esaminate da le vicchije e, ce non g'avenèvane giudicate idonèe fisicamende, avenèvane lassate muré sus a 'u monde [[Taigeto]]. Comungue sata teorie non g'avène confermate cu le scave archeologgece e ha state ditte ca ere fause da 'u studie de l'andropologhe Tehodoro Pitsios d'a Facoltà de Medicine de Atene, 'u quale ave condrollate ca tutte le reste umane acchiate jndr'à l'arée d'u monde appartenevane a crestiane de sesse maschile de età combrese 'mbrà le 18 e le 35 anne. Pe devendà effettivamende cetadine abbesognave fa tutte 'nu iter educative cu successe. 'Nfine, cumme amme 'ndrucate, pe rumanè jndr'à condizione de cetadine cu tutte le deritte abbesognave avé 'nu levélle de reddite ca dave 'a possibilitate de respettà le probbie dovere: a ce non ge riuscive a soddisfà sta condizione avenève retrocesse 'mbrà le ''hypomeiones'' (inferiore), cetadine de seconda classe ca, cumme le motace, tenèvane certe deritte ma none chidde politece.
 
Le Spartiate, 'nzigne da le sei anne, se dedicavane esclusivamende a le esercizie militare, combiute jndr'à 'nu reggime de vite comunitarie; a diciannove anne avenèvane ammesse jndr'à l'[[Esercite spartane|esercite]], devendanne [[oplite]] e a trende putevane farse 'na famigghie, condinuanne l'addestramende militare 'mbonde a sessand'anne. Jndr'à stu mode riuscirene a ffà 'n'esercite professionale, 'u cchiù forte e disciplinate de totte 'a Grecie, 'mbonde a'a perdite d'a Messenie, 'a fatìe de le quale schiave avère fatte devendà possibbile a ogne Spartane 'nu reggime de addestramende a tiembe chine.
 
'Nu ruole 'mbortande jndr'à classe de le spartiate avenève esercitate da le donne; attuccave a lore, 'nfatte, 'a conduzione de l'economije famigliare, pa quale a le uemmene mangave 'u tiembe e probbabbilmende 'a combetenze: spettava in particolare alle donne sorvegliare e dirigere il lavoro degli iloti, dal quale dipendeva lo stato economico della famiglia<ref>Ernst Baltrusch, op. cit., pp. 75-82.</ref>.
Linea 130:
'A monarchie avère state 'a forme de guverne normale jndr'à Grecie andiche, ma sulamende a Sparta jedde se stipò 'nzigne a l'epoche classeche, jndr'à forme particolare d'a diarchìe. Le doje Rreje appartenevane une a 'a famigghie de le [[Agiade]] e l'otre a quedde de le [[Euripontide]] e se penzave ca tutte e doje le dinastie discendevane direttamende da [[Eracle]]. Le combetenze de le Rreje, limitate da le attribbuzziune de le otre organe de State, erane jndr'à l'epocha classeche esclusivamende militare e releggiose. Se trattave comungue de doje settore tutte e doje 'mbortande assaije jndr'à vite d'u state: a le Rreje spettave 'u comande de l'esercite e 'a mediazione 'mbrà umane e divine, rappresendanne 'a comunitate vecine a le Ddie e 'nderpretanne 'a lore volondà a beneficie d'a cetate. None a uecchie quase tutte le spartane de le quale ste stipate 'u recorde, da [[Leonide I|Leonide]] a [[Agesilao II|Agesilao]], averene state Rre.
 
'A ''gerusie'', cioè 'u conziglie de le vicchiaridde comboste da trenda membre combrese le doje Rreje, tenève 'mbortande potere giudiziarie (in particolare jndr'à le processe capitale) e soprattutte politece. Spettave a'a gerusìe 'a ccrejazione e l'esame de le proposte da presendà a l'assemblée, ca puteve sulamende dicere de sìne o none, senza avere né potere di iniziativa né possibilità di discutere. 'A volondà de l'assemblée (costituite da tutte le spartiate ca avérane fatte trend'anne) non g'avenéve condrollate cundanne le vote, ma pe acclamazzione, cioé cu 'a forze de le luccule: 'nu sisteme andiche ca le otre ''poleis'' averene abbandunate. Po' Plutarche dice ca «ce 'u popole cange 'a proposte apprime de ausarle, le vecchiaridde e le Rreje pone luà 'a sedute, cioé non ge ratifichescene 'a decisione ma se allundanane e scuagghiane l'adunanze, purcé cange, peggioranne, 'a proposte ca ha state mise a votazione».<ref>Plutarche, cit., 6</ref>
 
[[File:Plutarch Han.jpg|thumb|upright=0.7|Andiche edizione de le ''Vite parallele'' de Plutarche]]