'A Pulonie, ufficialmènde Repubbleche de Pulonie (jndr'ô pulacche Rzeczpospolita Polska) jè 'nu state membre de ll'Aunìone Europèe e acchiate jndr'à ll'Europe cendre-oriendale. Tène 'na popolazzione de 38.422.346 crestiáne e 'na grannèzze de 312.679 km². 'A capitaleVarsavie.

Repubbleche de Pulonie
Repubbleche de Pulonie - Localizzazione
Repubbleche de Pulonie - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche de Pulonie
Nome ufficialeRzeczpospolita Polska
Lènghe ufficialepulacche język polski
CapitaleVarsavie  (1 724 404 ab. / 2013)
Politiche
Forme de governeRepubbleche Parlamendare
PresidendeAndrzej Duda
Prime MinistreMateusz Morawiecki
'Ndipendenze11 novèmmre 1918 da ll'Austrie, Russie e Germanie
Trasute jndr'à l'ONU24 ottommre 1945 3
Trasute jndr'à l'UE1º másce 2004
Superficie
Totale312.679 km² (70º)
% de le acque2,6%
Popolazzione
Totale38 422 346 ab. (2017) (34º)
Denzetà123 ab./km²
Sciugrafije
ContinendeEurope
Fuse orarieUTC+1
UTC+2 jndr'à ore legale
Economie
ValuteZłoty
PIL (nominale)666,052 milione de $ (2008) (21º)
PIL pro capite (nominale)15,536 $ (2008) (51º)
ISU (2007)0,880 (alto) (41º)
Consume energetiche0,35 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166PL, POL, 616
TLD.pl, .eu
Prefisse tel.+48
Sigle autom.PL
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleMazurek Dąbrowskiego
Feste nazionale3 másce e 11 novèmmre
Repubbleche de Pulonie - Mappe
Repubbleche de Pulonie - Mappe
1 Vide pure Motte non ufficiale d'a Pulonie.
2 Bielorusse, Casciube, Tedesche e Ucraine sonde parlate re cinghe voivodate. Non ge sonde, comungue, conziderate lènghe ufficiali.
3 jè une de le 51 State membre ca jndr'ô 1945 honne date vite a ll'ONU.
 

Confine a ovest cu 'a Germanie, a sud cu 'a Repubbleche Ceche ed 'a Slovacchie, ad est cu l'Ucraine ed 'a Russie Vianghe, a nordest cu 'a Lituanie e l'exclave russe de Kaliningrad e a nord jè vagnate da 'u Mar Baltiche.

'A Pulonie jè 'na repubbleche parlamendare; 'u presidende d' repubbleche de ôsce a die jè Andrzej Duda, mendre 'u prime ministre (2014) jè Ewa Kopacz.

Ô state pulacche tène 'na storie longhe cchiù de 'nu millennie; jndr'ô XVI sèchele, sutte 'a dinastie Jagellone, jève une de le cchiù ricche e potende pajèsere d'Europe. 'U 3 másce 1791, 'a Confederaziune Pulacche-Lituane ha definite 'a Costituziune Pulacche de Másce, 'a prime costituziune scritte d'Europe. Picche cchiù nnande, 'a Pulonie non g'ète cchiù esistite pe' 123 anne, pe' 'a raggione ca jè state scucchiáte 'mbrà Russie, Austrie e Prussie. Le 'ndependenze ha state pigghate arrète jndr'ô 1918, nnande ad 'a Prime uerre mondiale, cumme Seconne Repubbleche Pulacche. Dope 'a Seconne uerre mondiale, hé devendate 'nu state satellite de ll'Aunìone Sovieteche, canosciute cumme Repubbleche Populare Pulacche (Polska Rzeczpospolita Ludowa o PRL). Jndr'ô 1989, le prime eleziune parzialmènde franghe dope 'a Seconne uerre mondiale, se sonde congluse cu 'u movimènde pe' 'a franghezze ca vinse condre 'u partite comuniste. Jndr'ô 1999 'a Pulonie jè state ammesse ad 'a NATO. 'A trasùte jndrà ll'Aunìone europèe jè avvenute 'u 1º másce 2004.

Ordinamènde d'ô state cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Polìteche d'a Pulonie e Eleziune jndr'à Pulonie.

Divisiune amministrative cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Voivodate d'a Pulonie.

Da 'u 1º scennàre 1999, 'a Pulonie jè scucchiáte jndre 16 voivodate. Ogne voivodate (Województwa, singolare - Województwo) tène 'nu proprie organe parlamendare, 'nu rappresentande ("marescialle") e 'nu presidende de le ministre:

 
Divisiune amministrative d'a Pulonie
 
Sale d'u Sejm.

Cetate prengepále cange

 
Łódź
 
Breslavia
 
Poznań
 
Stettino
 
Danzica
 
Bielsko-Biała
Cetate Crestiáne (2006) Voivodate
1   Varsavie (Warszawa) 1 709 781 Masovia
2   Cracovia (Kraków) 754 624 Piccele Pulonie
3   Łódź 747 152 Łódź
4   Breslavia (Wrocław) 635 932 Vasce Slesie
5   Poznań 567 882 Granna Pulonie
6   Danzica (Gdańsk) 458 053 Pomerania
7   Stettino (Szczecin) 411 119 Pomerania Occidentale
8   Bydgoszcz 366 074 Cuiavia-Pomerania
9   Lublino (Lublin) 354 967 Lublino
10   Katowice 317 220 Slesia
11   Białystok 294 864 Podlachia
12   Gdynia 252 791 Pomerania
13   Częstochowa 246 890 Slesia
14   Radom 227 018 Masovia
15   Sosnowiec 226 034 Slesia
16   Kielce 208 193 Santacroce
17   Toruń 208 007 Cuiavia-Pomerania
18   Gliwice 199 451 Slesia
19   Zabrze 191 247 Slesia
20   Bytom 187 943 Slesia
21   Bielsko-Biała 176 987 Slesia
22   Olsztyn 176 864 Varmia-Masuria
23   Rzeszów 170 722 Precarpazi
24   Ruda Śląska 146 582 Slesia
25   Rybnik 141 580 Slesia
26   Tychy 131 153 Slesia
27   Dąbrowa Górnicza 130 128 Slesia
28   Opole 128 268 Opole
29   Płock 127 461 Masovia
30   Elbląg 127 275 Varmia-Masuria
31   Wałbrzych 126 465 Vasce Slesie
32   Gorzów 125 416 Lubusz
33   Włocławek 119 939 Cuiavia-Pomerania
34   Zielona Góra 118 221 Lubusz
35   Tarnów 117 560 Piccele Pulonie
36   Chorzów 114 686 Slesia
37   Kalisz 108 841 Granna Pulonie
38   Koszalin 107 887 Pomerania Occidentale
39   Legnica 105 750 Vasce Slesie
40   Słupsk 104 964 Pomerania
41   Grudziądz 100 000 Cuiavia-Pomerania
42   Jaworzno 96 606 Slesia
43   Jastrzębie-Zdrój 94 100 Slesia
 
Castièdde de Będzin.
 
Pulonie 992-1025.
 
'A Confederaziune Pulacche-Lituane jndr'ô soje punde cchiù ìrte.
 
Palazze de Wilanów.

Gallerije de immaggene cange

Note cange


'Ndruche pure cange

Otre puggette cange

Condrolle de autoritàVIAF (EN141810140 · ISNI (EN0000 0004 0471 0018 · LCCN (ENn79131071 · GND (DE4046496-9 · BNF (FRcb11880842g (data) · J9U (ENHE987007555089705171 · NDL (ENJA00569130 · WorldCat Identities (ENviaf-141810140

Collegaminde fore a Uicchipèdie cange

Site d'u guverne
Site jndr'à lènga tagliàne
Site jndr'à lènga 'nglise
Portale