Vaduz
amministrazioni
Vaduz
Vaduz - Bandiera
Vaduz - Stemma
Liechtenstein asv2022-10 img01 Vaduz Schloss.jpg
Stato: Liechtenstein Liechtenstein
Coordinate: 47°08′N 9°31′E / 47.133333°N 9.516667°E47.133333; 9.516667
Altitudine 455 m s.l.m.
Superficie 17,3 km²
Crestiàne 5.109  (2007)
Denzetà 289,83 ab./km²
CAP 9490 (Sisteme svizzere)
Sinnache Karlheinz Ospelt
Fuse orarie UTC+1

Liechtenstein-Vaduz.svg

Site istituzionale www.vaduz.li

Vaduz (pronunge /vaˈduʦ/ o /faˈduʦ/ jndr'ô tagliàne, /faˈdʊʦ/ o /vaˈduːʦ/ jndr'ô tedesche, /faˈdoʦ/ jndr'ô dialètte d'u luèche alemanneche [1]: jndre ogne case, l'accènde cade sus 'a seconne vocale) jè 'a capitale d'u prengepàte d'u Liechtenstein.

SciugrafijeCange

Cunde cirche 5.000 crestiáne, 'na granna vanne de releggione cattòleche, se iacchie sus 'a rive destre d'u Reno a 455 m s.l.m.

CaratteristecheCange

Jè sede de le uffice amministrative d'u prengepàte, d'u parlamènde (Landtag) e da 'u 1939 residenze d'u pringepe ca ôsce a die jè Hans-Adam II d'u Liechtenstein.

Pòte cundà 'nu munne de musee d'arte e 'nu musee postale, cumme pure 'na funziunale reze stradale, comboste de autostrade e superstrade.

StorieCange

Probabblmènde ha state javitàte jndr'à ll'epoche preistoreche, viste le assaje vestiggie retrovate recentemènde. Jndr'à ll'epoche romane ère 'u punde prengepàle de le vie de comunecazziùne verse le reggione germaniche. Jè state funnate probabblmènde jndr'ô XIII sèchele da le conde de Werdenberg ca quagghiàrene 'nu castièdde a defese d'a reggione, rumase 'nu presidie militare pè cirche 'nu sèchele e cchiù nnande 'ndorne ad 'u castièdde jè combarisciute 'nu borghe, l'odierne Vaduz. 'U prime referimènde ad 'u soje castièdde resale ad 'u 1322, ha state cchù nnande saccheggiate da le svizzere jndr'ô 1499. Jndr'à ll'epoche renascimendàle 'a località hagghie canosciute 'nu vere e proprie 'mbulse sije architettoneche ca culturale.

MonumèndeCange

 
Cindre de Vaduz

Cunde 'na serie de fornite bibbliotèche e 'na bellissime cattedrale. Assaje notevole jè pure 'u municipie. Otre monumènde jè 'u palazze d'u pringepe, jndr'ô stile combosite piccè costituite da 'nu nuclee medioevale sus a cui ce stonne 'nzerite dò ale, une renascimendàle e une neoclassiche. Restaurate jndr'à ll'urteme sèchele, cunde 'na discrete pinacoteche. Belle 'a gallerije cu le ritratte d'a famigghie reale.

Assaje 'mbortande ôsce a die piccè jè sede de 'nu munnde de uffice finanziarie e banghe, jè conziderate 'a capitale de une de le cchiù floride paradise fiscale. Ricche de locale ad 'a mode, alcune de quiste resalènde ad 'u periode d'a Belle Epoque (quanne Vaduz resendìve d'a grannezze d'a vicine Vienna), jè state sede de salotte culturale jndre cu se retrovavane felosofe, poète e museciste. 'U scoppie d'a Granne Uerre porrà fine a stù munne e 'u tramònde d'u millenarie 'mbere asburgiche spingerà Vaduz a l'alleanze doganale cu 'a Svizzere.

'U clime continendàle ma mite 'a fàce devendà 'na suggestive mete turisteche. 'A presenze de n'ottime staziune termale conzente 'nu flusse de visitatore jndre ogne staggione de l'anne. Suggestive jè 'u rite d'u thè ce jè conzumate ogne sciùrne a le 17.00 'nzigne le terme, cu 'a possibilità de scelte 'mbrà le varie reggistre (giapponese, cenise, thailandese) ca ne garandiscone l'aunicità.

SportCange

'A squadre d'u luèche de calce, l'FC Vaduz, pigghie parte ad 'u cambionate de calce svizzere e sciuèche jndr'à Super League, 'a prime divisiune. Jè pure 'a prengepàle squadre professionisteche de calce d'u paise; le soje partite casalinghe se sciuècane jndr'ô locale Rheinpark Stadion (7.800 poste pè s'assettà) ce jè 'u stadie naziunale d'u Liechtenstein.

NoteCange

  1. Info sus a hvfl.li

Vôsce cullegateCange

Otre pruggetteCange

Collegamende sus a indernetteCange

Comune d'u Liechtenstein

Balzers | Eschen | Gamprin | Mauren | Planken | Ruggell | Schaan | Schellenberg | Triesen | Triesenberg | Vaduz