Sparta ha state une de le cchiù granne e 'nfluende polis d'a Grecie andiche, nate a 'u cendre d'a Laconie jndr'à 'u Peloponnese atturne a 'u XII sechele n.C.. Sus 'a storia soje assaije vote jè comblecate fà differenze 'mbrà 'a realtà e 'a leggende, 'nfatte Sparta tenève 'na culture accussì profonne ca assaije de le fonde storeche rumanerene 'nfluenzate da 'u mite sue e le lore testimonianze non ge sonde certe vote combletamende affidabbile. Stu fatte leggendarije avenève purtate nnande pure da Sparta stesse e da l'esercite sue ca condribbuì a fà passà quidde ca le storece chiamane miragge spartane.[1][2]

Sparta
Reste d'a polis de Sparta
Nome originale Λακεδαίμων, Lakedaimon
Cronologia
Fondazione XII sechele n.C., probbabbile arrive de le Dore
Fine 146 n.C.
Causa Vittorie Romane
Amministrazione
Territorio controllato Peloponnese
Territorio e popolazione
Superficie massima 8500 chilometre quadrate
Nome abitanti Lacedemone, Spartane
Localizzazione
Stato attuale Grecie Grecie
Coordinate 37°04′55″N 22°25′25″E / 37.081944°N 22.423611°E37.081944; 22.423611
Cartografia
Mappe de localizzazione: Grecie
Sparta
Sparta

Le tradiziune leggendarije e 'a Sparta de età micenèe cange

 
Ritratte immagginarie de Agamennone

Seconne 'u mite ave esistite 'na Sparta achea ca avere precedute 'a Sparta doreche. 'A "'ngavate Lacedemone" avène arrecurdate jndr'à l'Iliade de Omero, jndr'à 'u Cataloghe de le nave (II 581), addò se face referimende a 'na reggione larije assaije ca tène 9 borgate 'mbrà le quale Fari, Sparta, Amicle, Elo e Las.[3] A l'epoche d'a guerre de Troia, jndr'à 'u XIII sechele n.C., avere appartenè a 'u regne de [Menelao]], marite de Elena e frate de Agamennone, ca guvernave 'u Peloponnese nord-oriendale da 'a reggia soje de Micene. Le Spartane onne cercate de mandenè vive 'u recorde de ste origgene nobbile recercanne a 'u 'nderne de le legame cu le personagge omerice, a 'u 'nderne d'a polis putime acchià 'nu sanduarije de Elena e jndr'à Laconie 'nu tembie de Menelao, 'nu sanduarije de Alessandre (ca le Amiclei idendifichescene cu Cassandre, figghie de Priamo) e doje sanduarije de Achille. A dà vôsce a ste assimilazziune congorrene 'u recanuscimende da vanne de le archeologe de 21 site javetate jndr'à Laconie ggià jndr'à 'u XXIII sechele n.C. 'mbrà le quale Amicle, Vaphiò e Pellana.

Jndr'à l'età arcaiche jdnr'à 'u Peloponnese se parlave doriche jndr'à Messenie, Laconie, jndr'à l'Argolide, a Corinde e a Megara invece le dialette ca derivane da l'achée rumanevane ausate sulamende jndr'à l'Arcadie, a Cipre e jndr'à Panfilia. Pò se iacchiane tracce archeologgeche de doje 'mbortande ondate de distruzzione, une jndr'à 'u XII sechele n.C. e 'n'otre a l'inizie de l' XI sechele n.C.. Stu scenarie pare confermà l'ipotesi tradizionale de 'na 'nvasione violende, 'nfatte 'a lènga origgenale se avère stipate sulamende jndr'à le mundagne de l'endroterre e a l'estere. 'U mite associe l'arrive de le Dore cu 'u leggittime retorne de le Eraclide. Sta idendificazzione ere 'mbortande pe le spartane, purcé dave a lore 'u fatte de conziderarse d'u poste e none de le 'nvasure.[4][5]

'A Sparta doriche cange

'A Sparta doriche (ca avenève chiamate preferibbilmende Lacedemone e cchiù raramende cu 'u nome ca pò ave assute jndr'à l'epoche moderne) avìe origgene jndr'à 'u X sechele n.C. pe sinecisme, cioé aunenne almene quattre villagge diverse: Cinosura, Limne, Mesoa e Pitane. Stu fatte pò spiegà sulamende pe 'na vanne purcé 'a cetate avenève guvernate da doje Rre, de doje dinastie diverse, 'a cchiù andiche, quedde de le Agiadi, ca forse avenève da Pitane, e quedde de le Euripontidi, origgenarie de Limne o de Cinosura.[6] Cumme jè tipiche de le comunitate primitive, quedde spartane ere furmate da 'nu sbuènne de tribbù, le Illei, le Panfili e le Dimani, ognune de le quale aunive cchiù fratrie, le quale, a lore vote, erane costituite ognune de 'nu 'nzieme de famigghie.

'A strutture origgenarie, de 'nu state furmate da villagge sparse, giustificesce 'u nome Σπάρτη (ca significhe disperse), date a 'a cetate, e se mandenìe pure quanne 'a cetate devendò 'na putenza granne granne. Scrive Tucidide[7] ca «ce Sparta rumanesse deserte e rumanessere sulamende le tembie e le funnazziune de le edificie, le generazziune future non ge putessere credere ca 'a putenze spartane ere pare a 'u nome sue […] non raccogliennese 'a cetate atturne a 'nu uneche nuclée senza tembie e costruziune 'mbortande, cu 'a struttura soje fatte de villagge sparse, seconne l'andiche costume greche, puteve parè 'na putenze mediocre».

L'allariamende e le uerre messeniche cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Uerre messeniche.
 
L'allariamende de Sparta apprisse le uerre messeniche.

L'allariamende de Sparta jndr'à Laconie ave accumenzate jndr'à l'[[VIII sechele, sotte 'a guide de le RreArchelao e Carilao (cchiù o mene 770-760) pigghianne 'u territorie lunghe 'u corse settendrionale de l'Eurota e pò, «duranne 'u regne de Teleclo [ ... ] non assaije apprime d'a Uerre messeniche»,[8] e cioè atturne 'u 750, cu 'a colonizzazzione de Fari e Gerantre e l'annessione de Amicle e de le crestiane sue jndr'à comunitate spartane[9] ca consendì l'annessione veloce veloce de totte 'a valle meridionale de l'Eurota, arrevate apprisse 'u 740 a 'u comande d'u Rre Alcamene, combrese 'a cetate de Elo, addò le javetande avenèrene fatte schiave. Da 'u nome d'a cetate pare ca ave avute origgene, seconne 'a tradizione greche, 'u termine de Ilote.[10]

Ce Sparta s'avesse spannute a oriende e sus a 'u mare avera scondrarse cu 'a putenze d'a cetate de Argo; 'mbrà 'a mundagnose Arcadia, a nord, e 'a pianure d'a Messenia, a occidende, e le Spartane scacchiarene st'urteme, «bbone da fatià e da chiandà», cumme note Tirteo. Pigghianne cumme cose 'u fatte ca avere state accise 'u Rre Teleclo (740) da le Messene, e assistite da mercenarie cretese e corinze - invece 'a Messenie tenève l'aijute de le tribbù arcadiche, de Argo e de Sicione - Sparta accumenzò 'na uerre vendennale ('a prima uerre messeniche) ca spicciò cu 0a cadute de st'urteme bastione messeniche d'u monde Itome (atturne a 'u 715 n.C.). Quacche aristocrateche messene se ne fuscìe[11] jndr'à l'Arcadia[12] invece 'a masse d'a popolazzione avenìe costrette a dà metà d'a produziona soje de prodotte agricole a le padrune nuéve. Tirteo, ca jè 'a fonde prengepàle sus a l'argomende, scrive ca: «Accumme cioccere sotte a 'na soma pesande, avenèvane costrette a carrescià pe le lore padrune 'a metà de totte le messe ca 'nu cambe puteve producere»[13] Non g'avere state 'n'occupazzione militare e 'na cinguandine de anne apprisse le tribbutarie nuéve se 'ngazzarene, approfittanne d'a sconfitte subbite da Sparta a Ilie jndr'à 'u 669 pe màne de Argo, ca avère capite da tiembe 'a pericolosità de l'allariamende spartane. 'A seconda uerre messeniche durò 'na decine de anne e spicciò cu l'annessione de 'na bella vanne d'u territorie d'a Messenie e 'a riduzione de le javetande sue a' condizione de Ilote; sulamende le cetate d'a coste rumanerene cu 'n'indipendenze de 'nu certe levélle pigghianne 'u statute de cetate periece.

'A conguiste d'a Messenie 'nfluenzò 'a politeche spartane. A differenze de le otre cetate greche, ca sce colonizzavane le territorie oltre a 'u mare, Sparta - a parte l'eppisodie d'a colonizzazzione de Tarde jndr'à 'u 706 - dedicò tutte le energgie sue a 'u sfruttamende d'a nova ricchezze ca l'avere fatte devendà 'a cetate cchiù putende d'u Peloponnese.

Duranne 'a seconda uerre messeniche l'esercite spartane ausò 'na tecniche militare nove, jndr'à quale arrevò a l'eccellenze, ca se basave sus a 'u 'mbieghe de oplite schierate in formazione achiuse. Sta tattiche, jndr'à quale erane 'mbortande assaije 'u coordinamende e 'a discipline e none le iniziative individuale, 'nfluenzò assaije probbie 'a culture spartane. L'ordinamende d'u state spartane ca canuscime jndr'à l'epoche classiche jè quase tutte 'u resultate de l'organizzazzione de le formazziune oplitiche.

Apprisse 'a definitive sottomissione d'a Messenie, le revale putenziale, a le confine de Sparta, erane l'Arcadia e Argo; a 'a metà d'u VI sechele n.C. Sparta sconfeggìe 'a cchiù 'mbortande de le cetate arcadiche, Tegea. Le Spartane libberarene le ilote pe metterle jndr'à l'ambite militare, ca a differenze de apprime, mò tenèvane le deritte. 'Mbegnannele a "avè le stesse amice e nemice de le Lacedemone". Accussì nasceve 'u prime embrione de quedde ca pò devende 'a Leghe Peloponnesiche. 'A posizione de Sparta jndr'à 'u Peloponnese se rafforzò angore de cchiù apprisse 'n'imbortande vittorie sus a Argo avute atturne a 'u 546 n.C., ca l'aver conendite de 'mbadronirse d'a reggione nord-oriendale d'a Cinuria e d'a fasce costiere 'nzigne a Cape Malea.

A metà d'u VI sechele n.C. Sparta avère raggiunde 'u status de putenze reggionale, e sceve verse l'eggemonie d'u Peloponnese, e 'u tipeche ordinamende, descritte jndr'à le prossime paragrage, ca 'a rendìe famose jndr'à 'u munne greche e jndr'à 'u recorde de l'epoche successive.

Sparta in epoche classeche cange

Le classe suggiale cange

 
Licurghe

Sprta, cumme a tutte le poleis greche, già da l'inizie avère state 'na monarchie, cu 'a particolaritate de avè doje Rre (diarchie), ca appartenevane a doje dinastie diverse. Seconne 'a leggende, 'u legislatore Licurghe, stipanne 'u istitute monarchiche, 'ndroducìe le otre forme caratteristeche d'a costituzione spartane. Pe Aristotele, Sparta ere 'a cchiù democrateche de le cetate greche, pure purcé quedde ca assaije vote avenève definite l'oligarchie ca guvernave 'a cetate, ere furmate da tutte le cetadine, cioè le Spartiate, cioè chidde discendende da le Dore ca occuparene 'a Laconie e metterene da sotte le Messene.

L'Apella ere l'assemblèe de tutte le spartiate ca avèrene fatte trend'anne. Se riunive 'na vote a 'u mese, eleggeve le efore e le membre d'a gherusie, accettate o scettave le proposte. 'A Gherusie, ca ere comboste da doje Rre e otre 28 combonende, elette a vite 'mbrà le spartiate ca tenèvane ninde ninde sessand'anne, curave le rapporte cu le otre State, faceve le trattate eppure le legge. Le Efore erane cinghe e condrollavane l'applicazzione de le legge, 'u combortamende de le cetadine, l'amministrazione d'a giustizie e l'operate de le Rre-sacerdote.

Jndr'à 'u tiembe le attribbuzziune de l'apelle (a 'a quale andicamende combeteve pure l'iniziative legislative) avenèrene sembre cchù limitate a favore d'a gherusie e 'u condrolle da vanne de le efore privò le Rre de 'nu sbuénne d'u potere lore.

Le Spartiate cange

Plutarche scrive:

« Abbesogne sapè ca a Sparta regnave 'na brutta brutte differenze 'mbrà le condiziune suggiale 'mbrà le cetadine e stave 0nu belle numere de diseredate, ca non ge tenèvena manghe le uecchie pe chiangere e 'nu stuèzze de terre, purcé totte 'a ricchezze ere congendrate jndr'à le màne de picchie crestiane »... « Licurghe repartìe 'u territorie d'a Laconie jndr'à 30.000 lotte, assegnate a le javetande d'u contade, le Periece, e quidde dipendnende da 'a cetate jndr'à 9.000, quande erane le Spartane vere eprobbie. »
(Plutarche, Vita di Licurgo, 8)

Le terre avenèrene divise jndr'à parte uguale (kléroi);[14] ogne lotte avenève assegnate a 'a nascite a ogne spartiate[15] e coltivate da le ilote, le stesse ex coltivature lacone e pò messene devendate schiave, de probbietà d'u State. Ste stuézze primitive non ge se puteve vennere, purcé rumanevane de probbietà d'u State e, ogne cetadine spartane tenève accussì 'a garanzie de indipendenze economeche, uguale a 'u godimende de le deritte politece e a 'u recanuscimende de «uguaglianze» cu le otre concetadine: le Spartane libbere - le Spartiate - se definivane 'nfatte le homòioi, le uguale (pure ce stu fatte se basave sus a l'uguaglianze politeche e none economeche). E comungue le terre nove conguistate puteve essere oggette de commerce[16] e jndr'à le Spartiate stavane differenze pure notevole de condizione economeche.

Siccome non ge s'avere dedicà a fatije produttive, erane tenute a dedicà 'u tiembe lore a soprattutte 'u denare lore sulamende a le arme e a le sissizi, le banghette comunitarie:[17] e chidde ca non ge riuscivane a mandenè stu onere avessere perdute le deritte de cetadinanze.

Pe essere spartane s'avèrena soddisfà 'nu sbuénne de condiziune. Apprime de tutte servive ca tutte e doje le genitore avérena essere de famigghie spartiate. Chidde ca avèrene nate da 'n'attane spartiate e da 'na mamese ilote avenèvane chiamate motace: chiste godevane de quacche privilegge, cumme 'a possibilitate de avè 'a stesse educazione de le cetadine cu diritte chiene e 'u fatte ca puteve essere ammesse quacche vote a le sissizzie, ma non ge tenèvane deritte politece. Seconde 'u mite greche, tramannate da 'u storeche Plutarche, le piccinne nate da tutte e doje le genitore spartiate avenèvane esaminate da le vicchije e, ce non g'avenèvane giudicate idonèe fisicamende, avenèvane lassate muré sus a 'u monde Taigeto. Comungue sata teorie non g'avène confermate cu le scave archeologgece e ha state ditte ca ere fause da 'u studie de l'andropologhe Tehodoro Pitsios d'a Facoltà de Medicine de Atene, 'u quale ave condrollate ca tutte le reste umane acchiate jndr'à l'arée d'u monde appartenevane a crestiane de sesse maschile de età combrese 'mbrà le 18 e le 35 anne. Pe devendà effettivamende cetadine abbesognave fa tutte 'nu iter educative cu successe. 'Nfine, cumme amme 'ndrucate, pe rumanè jndr'à condizione de cetadine cu tutte le deritte abbesognave avé 'nu levélle de reddite ca dave 'a possibilitate de respettà le probbie dovere: a ce non ge riuscive a soddisfà sta condizione avenève retrocesse 'mbrà le hypomeiones (inferiore), cetadine de seconda classe ca, cumme le motace, tenèvane certe deritte ma none chidde politece.

Le Spartiate, 'nzigne da le sei anne, se dedicavane esclusivamende a le esercizie militare, combiute jndr'à 'nu reggime de vite comunitarie; a diciannove anne avenèvane ammesse jndr'à l'esercite, devendanne oplite e a trende putevane farse 'na famigghie, condinuanne l'addestramende militare 'mbonde a sessand'anne. Jndr'à stu mode riuscirene a ffà 'n'esercite professionale, 'u cchiù forte e disciplinate de totte 'a Grecie, 'mbonde a' perdite d'a Messenie, 'a fatìe de le quale schiave avère fatte devendà possibbile a ogne Spartane 'nu reggime de addestramende a tiembe chine.

'Nu ruole 'mbortande jndr'à classe de le spartiate avenève esercitate da le donne; attuccave a lore, 'nfatte, 'a conduzione de l'economije famigliare, pa quale a le uemmene mangave 'u tiembe e probbabbilmende 'a combetenze: spettava in particolare alle donne sorvegliare e dirigere il lavoro degli iloti, dal quale dipendeva lo stato economico della famiglia[18].

Ere abbitudine de le Spartiate purtà le capidde luénghe: seconde Erodote ste ause avenìe 'ndrodotte apprisse 'a conguiste de Tirea, ca avìe luéche jndr'à 'u condeste cchiù larie de le uerre condre a Argo. Deciderene Argive e Spartiate de combattere pu possesse de quedda cetate mannanne ognune trecinde cambiune, accussì se scannavane 'mbrà de lore facenne 'a parte de le esercite. Sulamende Alcenore e Cromio riuscirene a resistere 'mbrà le Argive, invece l'uneche sopravvissute de le Spartane avère state Otriade. Non riuscenne le doje cetate a accordarse sus a 'u resultate d'a gare (le Argive dicevane ca avèrene vinde purcé quanne 'u scondre spicciò erane de cchiù, invece le Spartane leggevane 'u fatte ca le Argive s'avèrene allundanate da 'u cambe cumme a 'na fusciute) scoppiò 'nu seconde conflitte, vingiute da le Spartane, ca 'mbosere a le Argive 'u tagghie de le capidde (ere 'na tradiziona lore purtarle luénghe); accussì da quidde mumende le Spartiate le purtarene lore luénghe, le capidde.[19]

Educazione de le Spartiate cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Agoghé.
 
Buste de oplite

'U caretteristeche sisteme educative a 'u quale pe forze avera essere sottoposte ogne uagnone spartiate avenève chiamate agoghé (ἀγωγή). A sette anne lassave 'a famigghie e avenève 'nzerite jndr'à 'nu gruppe de coetanee guidate da 'nu uagnone cchiù granne, 'mbaranne danze e museche e, «sule purcé non ge se ne puteve ffà a mene»[20] a leggere e a scrivere; ma 'u scope cchiù 'mbortande ere quidde de 'ndustà 'u carattere e addestrarle a l'arte d'a uerre.

Verse le vend'anne traseve a fà parte de le ireni (εἴρηνες eirenes), surdate ca condinuavane 'u probbie addestramende 'struenne a lore vote 'nu gruppe de spartiate cchiù uagnune. Allore puteve essere 'mbiegate jndr'à cacce a le ilote (κρυπτεία krypteía) ca se faceve ogne anne: confinate jndr'à località de periferie, cu mezze limitate, armate de 'nu pugnale e scunnute de sciurne puteve derubbà e accidere legalmende l'ilote ca avere acchiate nnande a jidde, in mode da sperimendà l'efficienze d'a probbie formazione militare. Sta ausanze jè conziderate da certe studiuse comblemendare a 'a formazione d'u cetadine spartane, oriendate verse 'u sisteme oplitiche, e retagge de 'na possibbile tradizione d'apprime d'u nuéve ordinamende militare[21].

A trend'anne 'u spartiate accattave 'u diritte de vote jndr'à l'assemblée (apella) e puteve 'nzurarse; non g'è chiare ce avenève fatte trasè a le sissizie (συσσίτια) d'a fratria soje a vinde o a trend'anne. 'U reggime de vite, dunnate sus a l'addestramende militare e banghette comunitarie - 'a specialità de le quale ere 'u brode gnure[22] - rumaneve semblice e rustiche pe totte 'a vita soje, spartane, appunde.

'Nu tipe de educazione cu caratteristeche uguale avenéve date a le femmene: 'nfatte pure a le piccenne avenéve applecate 'nu scheme educative in base a 'u quale le femmene piccenne, da le sette anne a l'adolescenze, avenévane luate a 'a famigghie e vivevane jndr'à le collegge, nel culto di Artemide[23], jndr'à le quale facevane esercizie fiseche e 'mbaravane a cusè, a mettere màne jndr'à 'u grane, a affrondà l'esperienze d'a sessualità e d'a maternità[24].

Le Periece cange

 
Rappresendazione de 'nu surdate spartane.

Le Perìece (περι-οίκοι "chidde ca iavetane atturne") erane le javetande de le comunitate presende jndr'à le territorie ca cercunnavane 'a cetate, cumme le parte d'a coste d'u territorie, ca vivevane, pure ce sotte a 'u dominie de Sparta, jndr'à 'nu state de libbertà e de autonomije, soprattutte se dedicavane a fatìe commerciale e artiggianale, attività ca le Spartane non ge putevane praticà. Sus a l'origgene de le Periece stonne 'nu sacche de penziere diverse 'mbrà de lore: ste ce diceve ca derivavane da popolazziune micenée o pre-micenée mise sotte da le Spartane a 'u mumende d'a lore 'nvsione d'u territorie (ca, a differenze de chidde devendate Ilote, non g'avèrene opposte resistenze militare); 'n'otra ipotesi jè ca 'a lore origgene resale a le 'nzediaminde militare ca s'acchiavane vecine a frondiere[25]; o angore ca se trattave de Messene privileggiate pe scuascià 'a solidarietà 'mbrà le vinde[26]. Le Periece erane obbligate a combettere, jndr'à posiziune subbalterne, affianghe a Sparta ce succedeve 'na uerre, furmanne battagliune armate a 'a leggere costrette a aprì 'u combattimende pe 'ndebbolì lì'avversarie. Lore rumanevane autonome jndr'à le lore cetate, ma erane obbligate a 'u pajamende de tasse a Sparta, senze ca gudevane de nisciune diritte politeche.

Le Ilote cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Ilote.

Le Ilote non ge tènene deritte: sò schiave pubblece o priggioniere de uerre e fatiane jndr'à le terre s'u State, assegnate cu usufrutte a le cetadine le quale, cumme non ge ponne vennere le probbie stuézze de terrene, accussì non ge ponne nè affrangà nè vennere ste schiave-agricoltore, ca sò, pe stu fatte, pure lore in usufrutte de le Spartane le quale ponne assaije assaije prestarsele 'mbrà de lore pe necessità «cumme ce sonde bene probbie»[27].

Lore facevane pure le fatìe de c ase e se accumbagnavane a le lore «padrune», ce putime dà adenze a Plutarche[28] quando scrive di Timaïa, moglie del re Agide II, che conversa con le sue serve ilote, confidando loro che il padre del bambino che ella porta in grembo non è il marito ma l'amante. Oltre a essere anche artigiani, gli Iloti possono servire i giovani spartani durante la loro educazione: sono chiamati allora μόθωνες, móthones.

Lore avèrena conzegnà 'na parte fisse - l'ἀποφορά, apophorà - d'a produzione agricole d'u funne agricole (kléros) a 'u padrone, stipanne 'u reste pe lore e 'a famigghia lore. 'A quanditate da dà ere de, seconde Plutarche, 70 medimme ('nu medimne jè a stessa cose de 52 litre cchiù o mene) d'orze pe ogne maschele e a 12 pe gne femmene , a parte 'a quanditate d'uegghie e de vine.

Ogne anne le maggistrate spartane dichiaravane formalmende uerre a le Ilote, accussì da fà devendà lecite le aggressiune verse de lore. Le dure condiziune addò se acchiavane le Ilote e 'u numere de crestiane ca erane, purcé onne sembre state de cchiù de le Spartane (non ge se sape cu securezze jndr'à c'è proporzione, pò essere assaije 'u rapporte suggerite da Erodote de 7 a 1 jndr'à 'u V sechele n.C.), facevane penzà sembre 'a possibbilità de revolte. Particolarmende significative avére state quedde d'u 464 n.C., seguite da 'nu terramote ca culpìe 'a cetate, duranne 'u quale le Ilote se arroccarene sus a 'u mondeItome, jndr'à 'u core d'a Messenie.

L'organizzazzione d'u State cange

'A costituzione spartane ere tutte particolare e ere diverse da quedde de le otre cetate greche. 'A costituzione, infatte, avere state fatte resalì a Licurghe, ca se avere basate sus a 'na rhetra (ῥήτρα), cioè 'n'oracole, avute a Delfi.

'A sacralità de l'ordinamende spartane ca no cange maije avenève accussì funnate direttamende sus 'a volondà d'u Die Apolle.

Accussì Plutarche[29] referisce 'a rhetra avute da Licurghe: «'Nzippate 'nu tembie a Zeus Sillanio e a Atena Sillania, furmate le tribbù (Φυλή) e ordinate le villagge (Ὠβά), istutuite 'nu Conziglie de trenda vicchiaridde (γερουσία), combrese le Rre (ἀρχηγέτας), radune l'assemblée[30] de tande in tande 'mbrà Babica e Cnacione[31] addò s'avèrene presendà e scettà le proposte de legge; a 'u popole 'u potere de dicere sìne o none».

'U state allore ere organizzate jndr'à tribbù e villagge e 'u potere 'u tenèvane ttre istituziune: le Rre, 'a gerusie e l'assemblèe popolare de tutte le spartiate.

Le date demografece relative a le villagge (a l'inizie quattre, pò cinghe pe l'aggiunde de Amicle e pò forse pure de cchiù[32]) e 'u rapporte lore cu l'organizzazzione militare sò oscure assaije: une de le 'nderpretazziune[33] ipotizze, a fronde de 'na popolazzione maschile spartane de 9.000 crestiane, 'n'esercite comboste da 6.500 crestiane, 9 villagge de 1.000 crestiane ognune ponne dà cchiù o mene 720 crestiane a ogne mora (reggimende), essende ogne mora comboste da ttre lochoi (schiere) ogne une de 240 uemmene, furnite a ogne schiere da 'na sole fratria.

'A monarchie avère state 'a forme de guverne normale jndr'à Grecie andiche, ma sulamende a Sparta jedde se stipò 'nzigne a l'epoche classeche, jndr'à forme particolare d'a diarchìe. Le doje Rreje appartenevane une a 'a famigghie de le Agiade e l'otre a quedde de le Euripontide e se penzave ca tutte e doje le dinastie discendevane direttamende da Eracle. Le combetenze de le Rreje, limitate da le attribbuzziune de le otre organe de State, erane jndr'à l'epocha classeche esclusivamende militare e releggiose. Se trattave comungue de doje settore tutte e doje 'mbortande assaije jndr'à vite d'u state: a le Rreje spettave 'u comande de l'esercite e 'a mediazione 'mbrà umane e divine, rappresendanne 'a comunitate vecine a le Ddie e 'nderpretanne 'a lore volondà a beneficie d'a cetate. None a uecchie quase tutte le spartane de le quale ste stipate 'u recorde, da Leonide a Agesilao, averene state Rre.

'A gerusie, cioè 'u conziglie de le vicchiaridde comboste da trenda membre combrese le doje Rreje, tenève 'mbortande potere giudiziarie (in particolare jndr'à le processe capitale) e soprattutte politece. Spettave a' gerusìe 'a ccrejazione e l'esame de le proposte da presendà a l'assemblée, ca puteve sulamende dicere de sìne o none, senza avere né potere di iniziativa né possibilità di discutere. 'A volondà de l'assemblée (costituite da tutte le spartiate ca avérane fatte trend'anne) non g'avenéve condrollate cundanne le vote, ma pe acclamazzione, cioé cu 'a forze de le luccule: 'nu sisteme andiche ca le otre poleis averene abbandunate. Po' Plutarche dice ca «ce 'u popole cange 'a proposte apprime de ausarle, le vecchiaridde e le Rreje pone luà 'a sedute, cioé non ge ratifichescene 'a decisione ma se allundanane e scuagghiane l'adunanze, purcé cange, peggioranne, 'a proposte ca ha state mise a votazione».[34]

 
Andiche edizione de le Vite parallele de Plutarche

'U sienze de stu passe[35] pare quiste: 'a gerusìe se riunive 'na prima vote e presendave le pruggette sue a l'assemblée ca puteve approvarle subbete subbete o cercà proposte de correzzione, ce nò probbie de scettarle combletamende. Jndr'à stu seconde case, 'a gerusìe se avesse riunite arrete a parte pe valutà le obbiezziune de l'assemblée: presendate arrete le proposte sue, pure ca non ge averene cangiate eppure ca averene cangiate, l'assemblée le puteve sulamende dicere de sìne, senza otre 'ngazzaminde. L'assemblée tenève sulamende 'nu putere consultive e 'u reggime spartane se pò dicere oligarchiche.

Però s'adda osservà ca l'appartenenze a 'a gerusìe, a differenze de quande succedeve pe le istituziune apparendemende uguale tipiche de le reggime oligarchiche, non g'avere 'u deritte ereditarie: le membre sue, ditte geronde, avenévane elette da l'assemblée 'mbrà tutte le spartiate ca tenèvane ninde ninde sessand'anne e rumanevane in cariche a vite. Pure jndr'à stu case se sceve nnande pe luccule: 'nu comitate de giudice detrminave le elette sus a base d'u volume de le luccule avute da l'assemblée. Pure ce probbabbilmende 'a famigghie de appartenenze sciucave 'nu ruole 'mbortande jndr'à ste eleziune, jè 'nu fatte ca a Sparta a 'u 'nderne de le Spartiate, apparte le doje dinastìe reale, non ge esisteve 'na aristocrazie satta-satte, cu organe istituzionale reservate a le probbie membre[36].

'U potere d'a gerusìe e de le Rreje ere pure limitate assaije da 'n'otre gruppe istituzionale, ca 'a tradizione attribuive pure a Licurghe ma avveramende non g'ere previste da 'a rhetra: 'u conziglie de le cinghe efore (éphoroi, cioé ispetture, da ephoráô, sorveglià). Avenèvane elette pure lore da l'assemblée, ma 'mbrà tutte le spartiate, senze limite de età, rumanevane in cariche 'n'anne sulamende e non ge putevane essere rielette. Le potere de le efore, ca avèrena decidere a l'unanimità, erane assaije larìe: tenèvane combetenze giudiziarie, ricevevane le ambasciature, firmavane le trattate, presiedevane l'assemblée ('nu 'ngareche ca jndr'à l'epoche andiche spettave a le Rreje), putevane ordinà 'a mobilitazzione de l'esercite, luà le maggistrate da le lore 'ngareche, e cchiù in generale condrollavane ca le otre organe, Rre combrese, esercitavane le potere lore jndr'à le limite stabbilite da 'a tradizione.

Une de le efore, chiamate efore eponime, dave 'u nome a l'anne ca stave e a le documinde ufficiale. Siccome avenèvane elette da l'assemblée de tutte le cetadine, almene teoricamende rappresendavane 'n'importande elemende de garanzie de uguaglianze jndr'à suggetate de le spartiate. Cicerone, jndr'à 'u De re publica, le combronde a tutte le effette a le tribbune d'a plebe, ma Aristotele, jndr'à Politica, a le tiranne greche. 'Na vote scadute 'u mandate lore, 'a fatìa lore puteve essere valutate da le successore e, ce accape, putevane subbì puniziune 'nzigne 'a morte. Significativamende se onne tramandate 'nu sbuénne de episodie e aneddote ca le riguardane, ma sembre cumme organe colleggiale, mendre quase maie s'avere stipate 'u recorde de 'nu particolare efore.

Praticamende, 'u sisteme politeche ca se furmò a Sparta jndr'à 'u VII sechele, ere combletamende origgenale rispette a le otre cetate greche. Quiste lassò tutte le deritte a 'na caste minoritarije, reducenne le ilote jndr'à condiziune de oppressione none combrondabbele cu chidde de le otre schiave d'u reste d'u munne greche, ma a 'u 'nderne d'u gruppe de le spartiate riuscì a realizzà 'n'equilibbrie stabbile de le potere 'mbrà monarche, le famigghie cchiù putende e 'a comunitate de tutte le cetadine, ca esprimeve 'n'esercite professionale dotate de 'na combattezze straordinarie e capacitate combattive, specie ce combrondate a quedde de le milizie de le otre cetate greche, de scarse 'struzione militare, o a le banne mercenarie de otre paiesere.

'A strutture istituzionale spartane se stipe pe 'nu sbuénne de tiembe senze cangià. Assaije lodate da tanda penzature andiche - baste penzà a Platone - e parlate male da tanda otre, avène cangiate sulamende apprisse cinghe sechele, all'inizie d'a crise decisive d'a cetate, ma rumane, dritte e stuérte, 'nu modelle de referimende jndr'à 'u corse d'a storie ca avène apprisse.

'A condizione de le femmene a Sparta cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Femmene jndr'à Sparta andiche.

A Sparta le femmene tenèvane 'na bella libbertà rispette a Atene. A differenze 'nfatte de le otre femmene greche, ca passavane praticamende 'a vite jndr'à 'u gineceo de le case lore, le spartane avenèvane educate a vivere libberamende a l'aria aperte. Pure ce 'nzurate, non g'erane tenute a dedicarse né a le fatìe domestiche, a le quale avenèvane deidcate le schiave, nè a 'a crescite de le figghie, affidate a le nutrice. Lore non ge gudevane de deritte politece ma erane libbere de dedicarse a 'u cande, a 'a danze e soprattutte a le esercizie ginnece, a le quale avenèvane addestrate 'nzigne da quanne erane piccenne, in quande se penzave ca accussì facenne lore putevane crescere sane e robbuste e allore accussì avessere state le figghie lore, sane e robbuste. Cumme vestite se sckaffavane le tuniche corte e putevane pure circolà libberamende cu le uemmene. Le otre grecie, pe ste abbitudine particolare de le spartane, spettedisciavane sus a libbertà sessuale de le femmene de Sparta, e d'u lore ascendende sus a le maschele, viste ca cu chiste asseve 'na bella confidenze scanusciute a le otre femmene greche.

Conde, pe esembie, Plutarche, ca 'nu sciurne 'na furastiere ave ditte a Gorgo, mugghiere d'u Rre de Sparta Leonida: ”Vuje Spartane site le uneche femmene ca cumannane le maschele vuéstre”. E Gorgo respunnìe: ”Sime le uneche ca facime le maschele”.

Le deritte lore onne state scritte sus 'a "Granne epigrafe" de Gorinta, ca dave a lore pure 'u deritte de dicere none a 'nzuraminde ca non ge se vulevane.

'A culture a Sparta cange

Pe quanne riguarde 'a poesie e 'a museche, jndr'à 'u VII sechele n.C., jndr'à stessa epoche quanne se furmarene 'u state e le istituziune sue, Sparta jè 'nu cendre de granne fervore creative, ca riesce a scuagghià 'a probbie tradizione cu chidde ca avènene da otre arée sciugrafeche, attiranne artiste de origgene diverse. Le feste releggiose tradiziunale erane assaije 'mbortande e organizzate bbuène bbuène cu l'organizzazzione de agone pe gare solisteche de cande accumbagnate da 'a cetra (citarodia) e cu l'affidamende de l'istruzione de le core ('a corodidascalìe) a comboseture de origgene soprattutte furastiere. Soprattutte a 'u nomos citarodiche solisteche avère date 'u condrebbute sue Terpandre. Une de le 'nvenziune da jidde 'ndrodotte reguardò 'a sostituzione d'a cetre doreche a quattre corde cu quedda lidie e lesbiche a sette corde (eptacordo). A jidde Pindaro pò attrebbuisce pure l'invenzione de 'n'otre strumende musecale: 'u barbitos.

Taleta ha state 'u funnatore d'a seconda Scole musecale e 'u prime ca istituì le Gimnopedie, pe le quale pare ca ave fatte de le peane.

Jndr'à sfere d'u cande apollinée e jndr'à 'na gamme musecale da jidde stesse "escoggitate" (quedde "italiche"), se cimendò Senocrito de Locri Epizefiri.

Le massime esponende d'a liriche a Sparta onne state però Tirteo e Alcmane: 'u prime ere 'nu candore de le valore militaresche ca avessere purtate 'a cetate a 'a future egemonìe sus 'a Grecie; 'u seconde autore invece de gioiose liriche amorose ca avenérene ausate jndr'à le feste releggiose. Tirteo e Alcmane, cumme Terpandro, non g'erane origgenarie de Sparta, ca riuscive a attirà e ausà talende artistece d'u massime levélle da 'nu sbuénne de vanne.

Mendre jndr'à 'u settore d'a liriche e d'a museche avéne raggiunde jndr'à 'u VII sechele, jndr'à 'u cambe de le arte figurative le megghie resultate avénene raggiunde da Sparta jndr'à 'u sechele apprisse, a 'u quale appartenene, 'mbrà l'otre, 'u scultore Bathykles e l'architette Teodore de Samo. Jndr'à 'u stesse VI sechele ceramiche e fatìe fatte de avorie e bronze de fatture spartane onne state acchiate jndr'à tutte 'u Mediterranée e pure oltre.

'A culture 'ngoraggiate a Sparta ere comungue sulamende quedda utile a 'u state: non ge riendravane jndr'à sta categorije, jndr'à mendalità de le Lacedomone, prodotti culturali come la filosofia, la storiografia o il teatro. Rispetto al resto del mondo greco a Sparta si studiava e si scriveva decisamente di meno.

Accumenzanne da 'u V sechele n.C. 'a creatività spartane spicciò pure jndr'à 'u cambe poetiche e musecale: ste forme d'arte condinuarene a essere ausate (pe esembie le formaziune oplitiche spartane, diversamende da l'otre esercite de l'epoche, affrundavane le nemice cu 'na marcia lende accumbagnate da cande e da 'u suène de le flaute), ma pe le abbesogne d'u state bastò condinuà a ausà le vecchie comboseziune.

L'egemonie jndr'à 'u Peloponnese cange

'Mbrà 'a fine d'u VI e l'inizie d'u V sechele n.C. Sparta avìe l'egemonìe 'ngondrastate jndr'à 'u Peloponnese e, sviluppanne 'n'attività politeche de fore mandenute da 'ndervende militare, mettìe 'a candidatura soje a cetate guide de tutte 'u munne greche.

'U prengepàle artefice de ste sveluppe avere state Cleomene I, Rre de Sparta cchiù o mene da 'u 520 n.C. a 'u 490 n.C. L'egemonìe jndr'à 'u Peoloponnese, conguistate grazie a uerre nove vinde condre a Argo ('mbonde a disastrosa sconfitte definitiva soje jndr'à battagghie de Sepeia jndr'à 'u 494 n.C.) avenìe esercitate cu 'u strumende ca le storece de osce a die onne chiamate lega peloponnesiache. Se trattave, avveramende, de 'na serie de trattate da doje vanne 'mbrà Sparta e ogne otra cetate ca se 'mbegnavane a avè "le stesse amice e nemice de le Lacedomen", garandenne, accussì, none sulamende l'appogge lore a le 'mbrese militare de fore decise sulamende da Sparta, ma pure a dà 'na màne ce succedeve quacche revolte de le Ilote.

Fore da 'u Peloponnese Cleomene separò precisamende 'a Grecie condinendale, ca considerave 'na sfere putenziale d'influenze da vanne de Sparta e 'u reste d'u munne greche, ca considerave troppe lundane purcé indervende militare spartane putessere essere fatte; rifiutò pe esembie de 'ndervenì a Samo e jndr'à le colonie ioniche de l'Asia minore, nonostande 'nu sbuénne de richieste.

Le condinue 'ndervende spartane jndr'à politeche de Atene spicciarene cu 'n'insuccesse. Jndr'à 'nu prime mumende Sparta avere date 'nu condrebbute essenziale a 'a cacciate d'u tiranne Ippia jndr'à 'u 510 n.C. Cchiù nnande però, quanne Cleomene cercò de ausà le forze de le alleate peloponnesiace pe mettere 'na tirannìe de Isagora[37] e quanne, deluse da 'a sconfitte de Isagora da vanne de Clistene, tendò de repurtà a 'u potere Ippia, avenìe abbandunate sie da le alleate ca da 'u correggende Demarato, provocanne 'u prime 'mbortande scacche d'a politeche spartane.

Sparta jndr'à le uerre persiane cange

  Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Prima uerre persiane e Seconda uerre persiane.
 
Sparta - Monumende a Leonida

Sparta non ge pigghiò parte a 'a Prima uerre persiane: jndr'à 'u 490 n.C. respunnìe positivamende a 'a richieste de aijute da vanne de Atene, ma appuggiannese a de le mutive releggiose (certe storece dicene ca le forze spartane ste facevane 'a repressione de 'na rivolte de le Ilote) retardò 'a partenze de l'esercite, ca non ge facìe a tiembe de partecipà a 'a battagghie de Maratone.

'U condrebbute de Sparta a 'a Seconda uerre persiane, jndr'à quale pigghiò 'u comande de le operaziune, avere state invece fundamendale e rafforzò 'a candidatura soje a state guide d'u munne greche. 'U sacrifice de le trecinde spartane a 'u comande de Leonida a le Termopile jndr'à 'u 480 n.C., pure ce non ge avere state determinande da 'u punde de viste militare, rumanìe jndr'à l'immagginarie collettive greche cumme esembie de abnegazzione e eroisme.

'A squadre navale condotte da Euribiade avere date 'nu condrebbute 'mbortande assaije a 'a vittorie de Salamina e avere state 'u generale spartane Pausania a cumannà le forze greche jndr'à battagghie de Platea d'u 479 n.C., ca facìe spiccià 'a uerre a favore de le Grice.

'A uerre d'u Peloponnese e l'egemonìe sus 'a Grecie cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Uerre d'u Peloponnese.

Quanne spicciarene cu 'na vittorie, le Uerre Persiane, 'a sfere de influenze de Sparta avere cresciute assaije, nonostande certe probbleme 'mbortande assaije ('na rivolte de le Ilote, accumenzate apprufettanne de 'nu terramote brutte probbie ca avere culpite 'a cetate, avenìe represse cu 'na certa fatiche jndr'à 'u 464 n.C. e avenìe arrecurdate cumme 'a terza uerre messeniche) spicciò pe fforze pe scondrarse cu l'imberialisme ateniese.

'A Leghe Navale Attiche, nate cumme alleanze ande-persiane, s'avere trasfurmate infatte jndr'à 'n'imbere ca legave a Atene 'nu 'nzieme de cetate asservite.

Apprisse certe scondre limitate, spicciate cu 'na tregue jndr'à 'u 445 n.C., se arrevò a 'a uerre quase trendennale passate a 'a storie cu 'u nome de uerre d'u Peloponnese (431 a.C. - 404 a.C.), ca 'ndrucò tutte 'u munne greche divise jndr'à doje cambe e se combattìe jndr'à Grecie, jndr'à l'Itaglie, jndr'à Sicilie, jndr'à l'Afriche e jndr'à l'Asia Minore. Apprisse a fatte bbuène e brutte, addò jndr'à vanne spartane se destenguìe soprattutte 'u generale Brasida e pò 'u comandande d'a flotte Lisandro 'a uerre avenìe decise da 'u scondre navale finale a Egospotami, jndr'à 'u quale 'a flotte de Atene avenìe destrutte. Atene duvìe accettà condiziune tuéste assaije pa pace e Sparta devendò 'a putenze egemone sus a l'indera Grecie.

'A fine de l'egemonìe spartane cange

 
Ritratte d'u generale Epaminonde

'U decline de Sparta accumenzò apprisse 'a conguista soje d'u potere sus a totte 'a Grecie. Sparta organizzò le dominie sue mannanne jndr'à 'nu sacche de cetate de le guvernature cu tutte le putere, ditte armoste, ma pu condrolle de totte 'a Grecie aversse state necesszarie 'na base suggiale cchiù larije de quedde date da quacche migliaie de spartane cercunnate da l'odie de le Ilote, soprattutte mò ca non ge stave cchiù 'a paure de Atene a spingere le Grice a accettà 'a guida lore[38].

Pure cu le successe militare d'u Rre Agesilao, avute sie jndr'à Grecie sie condre a le Persiane, doje eppisodie facerene 'ndrucà 'a debolezze de l'egemonìe spartane: 'a congiure de Cinadone, d'u 398 n.C., ca pruvò a luà 'u monopolie d'u putere a le Spartane, e 'a uerre de Corinde, ca mettìe une condre a l'otre Sparta e 'na coalizzione de le quale facevane parte Atene, Tebe, Argo e Corinde, 'mbrà 'u 395 e 'u 388 n.C.. Tutte sommate le doje forze erane uguale.

Jndr'à 'u 386 n.C., successivamende a 'na sconfitte navale, avenìe sottoscritte cu 'u Rre de Persie 'nu trattate de pace a le condiziune sue, 'a pace de Antalcida, ca limitave 'a sfere de 'nfluenze de Sparta jndr'à l'Eggèe.

Sparta allore trasìe in uerre cu Tebe, ca jndr'à 'u 379/378 n.C. s'avere ribbellate a 'u guverne oligarchiche ca l'averene mise, e da queste, sotte 'u comande de Epaminonde, avenìe sconfitte jndr'à 'u 371 n.C. a Leuttra. L'anne apprisse Epaminonde 'nvadìe 'u Peoloponnese, assediò Sparta e le luò 'u condrolle d'a Messenie, privannele d'a base d'u sisteme sue de putere e sckaffanne 'na vere e probbie egemonìe tebane.

Sparta pruvò a reaggì alleandose cu Atene condre a Tebe, ma jndr'à 'u 362 n.C. avenìe sconfittte arrete da Epaminonde jndr'à battagghie de Mantinea.

Apprisse 'a vittorie de Filippe II de Macedonie jndr'à battagghie de Cheronea d'u 338 n.C. sus a le forze greche cumannate da Tebe e Atene, Sparta, pure rumanenne furmalmende autonome, avenìe sottoposte a l'egemonìe macedone.

Tendative de reforme e fine comblete de l'indipendenze cange

Jndr'à 'u III sechele n.C. a 'a crise politeche se aggiungerene chidde demografeche e economeche: a 'a metà d'u sechele avèrene rumaste sulamende 700 Spartane, quase tutte chine chine de rascke verse picche latifondiste.

Cu sta situazione 'nu programme de radicale riforme, basate sus 'a remissione de le rascke e 'nu allariamende 'mbortande d'a cetadinanze avenìe purtate nnande da le sovrane Agide IV e Cleomene III. 'U seconde avìe pe quacche tiembe successe, ma le speranze de 'na riprese d'u ruole politeche de Sparta sparirene quanne 'a uerre condre 'a leghe achée alleate de le Macedone spicciò cu 'a disastrose sconfitte de Sellasia, jndr'à 'u 222 n.C. Cu sta sconfitte spicciò pure l'autonomie politeche de Sparta, ca avenìe 'ngorporate jndr'à 'u state macedone 'nzigne a 'u 206 n.C., quanne Nabide pruvò pe l'urtema vote de restaurà l'autonomie e 'a putenze spartane.

Jndr'à 'u 195 n.C. Nabide avenìe sconfitte da le Romane e Sparta duvette trasè jndr'à Leghe Achée. Jndr'à 'u 146 n.C. trasìe a ffà parte de le dominie de Rome 'nzieme a tutte le cetate greche.

Quanne spicciò 'u IV sechele avenìe combletamende destrutte da le Gote de Alariche e vecine a jedde avenìe costruite 'a cetadine de Mistra (o Misitra).

Note cange

  1. Edmond Lévy, Sparta, Motele, Argo, 2010, pp. 5-6.
  2. F. Ollier, Le mirage spartiate, Parigge, De Boccard, 1938.
  3. 'U nome Sparta iesse picche vote sus a l'Iliade, apparte sus a 'u Cataloghe de le nave, iesse pure jndr'à 'u IV 52. Lacedemone avène nnomenate 4 vote. Sus a l'Odissea, cchiù recende, Sparta iesse 8 vote condre a le 7 de Lacedemone, d'a quale devende sinonime. (E. Lévy, Sparta p.8)
  4. Edmond Lévy, Sparta, Motele, Argo, 2010, pp. 7-9.
  5. U. Huttner, Die politische Rolle der Heraklesgestalt im grieschischen Herrschertum, Stuttgart, Franz Steiner, 1997, pp. 43-64.
  6. 'U cunde de Erodoto (Storie, IV, 145-146) de l'arrive a Lacedemone de le Minii ca cercarene de pigghià careche de guverne, pò forse avvalorà l'ipotesi ca 'a cetate avenève guvernate in origgene da 'na sole tribbù
  7. La guerra del Peloponneso, I, 10
  8. Pausania, Periegesi della Grecia, III, 2, 5-6
  9. Le crestiane de Amicle non ge avenèrene fatte nè schiave nè periece, ma avèrene le stesse diritte de le Spartane
  10. Seconne 'n'otra teorie 'u termine avène da 'a radice hel, ca significhe catture
  11. Secondo Tirteo, cit.
  12. Secondo Pausania, cit.
  13. Tirteo, fr. 4
  14. Non ge ste l'accorde 'mbrà le storece sus 'a determinazione d'a dimenzione de 'nu kleros: le stime vonne da 8 a 36 ettare: P. Oliva, Sparta and Her Social Problems, 1971
  15. W. G. Forrest, cit., pp. 72 e 74
  16. P. Anderson, Dall'antichità al feudalesimo, p. 32
  17. Seconde Plutarche, se chiamavane fidìtia, purcé suscitature de amicizie o espressione de « semblicità », feidò: cit., 12
  18. Ernst Baltrusch, op. cit., pp. 75-82.
  19. Erodote, op. cit., I, 82.
  20. Plutarche, cit.
  21. P. Vidal-Naquet, Il cacciatore nero. Forme di pensiero e forme di articolazione sociale nel mondo greco antico, Bare-Rome, 1988.
  22. Piatte ca pe tutte le furastire faceve sckife, avenève fatte da 'u cinghiale cucinate jndr'à 'u sanghe e jndr'à l'uegghie, seconde Ateneo, IIV, 141. Scrive Plutarche, cit., 12, ca le vicchiaridde bevevane sulamende 'u brode, lassanne 'a carne a le uagnune
  23. Sunelweb
  24. Powered by Google Documenti
  25. Cartledge P., Sparta and Laconia, A Regional History 1300-362 BC, London-Boston, Henley/Routledge and Kegan Paul
  26. Salmon J.B., Sparta, Argo e il Peloponneso. jndr'à I Greci. Storia, cultura, arte, società, a cura di S. Settis, vol. II, Una storia greca, t. 1, Formazione, Torino, Einaudi, pp. 847-867
  27. Aristotele, Politica, II, 5
  28. Vita di Agesilao, III, 1
  29. cit., 5
  30. Letteralmende: Απέλλα, aunìte duranne le Apelle, le feste d'u mese de Apolle
  31. Sò doje località de Sparta, 'u prime jè 'nu ponde e 'u seconde 'nu jumme, seconde Aristotele
  32. 'Nu numere de sei, aggiungenne 'u villagge de Arkaloi, pò essere pure ca erane de numere cchiù ierte; jè però da fà vedè ca cinghe avèrene state le efore e cinghe erane le lochoi, le schiere, ca facevane 'u primitive esercite spartane, seconde Aristotele, Costituzione di Sparta
  33. W. G. Forrest, Storia di Sparta, p. 65
  34. Plutarche, cit., 6
  35. 'Nu 'ngazzamende jè jndr'à W. G. Forrest, cit., pp. 67-71
  36. Stu punde jè sottolineate jndr'à E. Baltrusch, op. cit., p.22
  37. Erodote, Storie, V, 74
  38. D. Campanella, Nascita, apogeo e caduta di Sparta, Nuova Cultura, Rome 2008, P. 63;

Bibbliografije cange

Fonde prengepàle
Fonde secondarie
  • Ernst Baltrusch, Sparta, Bologne, Il Mulino, 2002 (traduzione de Sparta. Geschichte, Gesellschaft, Kultur, München, C.H.Beck Wissen, 1998).
  • Cartledge P., Sparta and Laconia, A Regional History 1300-362 BC, Londre-Boston, Henley/Routledge and Kegan Paul
  • Salmon J.B., Sparta, Argo e il Peloponneso. jndr'à I Greci. Storia, cultura, arte, società, a cura di S. Settis, vol. II, Una storia greca, t. 1, Formazione, Torino, Einaudi
  • Sergio Valzania, Brodo nero: Sparta pacifica, il suo esercito, le sue guerre, Rome, Jouvence, 1999.
  • Danile Campanella, Nascita, apogeo e caduta di Sparta, Rome, Nuova Cultura, 2008.
  • Edmond Lévy, Sparta. Motele (Tarde), Argo Editrice, 2010

'Ndruche pure cange

Otre pruggette cange

Collegamiende fore a Uicchipèdie cange

Condrolle de autoritàVIAF (EN316429266 · ISNI (EN0000 0001 1260 9989 · BAV (ENITJA497/832 · LCCN (ENsh85126330 · GND (DE4056054-5 · BNE (ESXX451220 (data) · BNF (FRcb14260999p (data) · J9U (ENHE987007565731705171 · NDL (ENJA00628643