Leporano

'nu comune tagliáne

Leporano (Lupranu jndr'à variande locale d'u dialette salendine) ète 'nu comune tagliáne de 7.859 crestiáne d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie. Ospitesce certe 'mbrà le cchiù famose marine d'a costa ioneche d'u Salende.

Leporano
comune
Leporano – Veduta
Leporano – Veduta
Vedute cu 'u palazze de le pringipe Muscettola
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheMarije Luise Ruocco (commissarie prefettizie) da 'u 04/03/2014
Territorie
Coordinate40°23′00″N 17°20′00″E / 40.383333°N 17.333333°E40.383333; 17.333333 (Leporano)
Altitudine47 m s.l.m.
Superficie15,10 km²
Crestiàne7 859[1] (28-02-2011)
Denzetà520,46 ab./km²
FraziuneMarine de Leporano
Comune 'nzeccatePusane, Tarde
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74020
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073010
Cod. catastaleE537
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandeleporanise (lupranese/pupranisi in dialette locale)
PatroneSand'Emidio
Sciurne festive5 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Leporano
Leporano

Mappe de localizzazione: Pugghie
Leporano
Leporano
Leporano – Mappa
Leporano – Mappa
Posizione d'u comune de Leporano jndr'à provinge de Tarde
Site istituzionale

Storie cange

  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Saturo, spiagge.

L'origgene d'u toponime Leporano jè ingerte. Seconne a certe discende da 'nu leprarium romane (da aqquà 'a presenze de 'na lepre sus a 'u stemme cetadine).

'U prime nuclèe abitative de Leporano pare ca resale a 'u 736.

In passate, apprime a levèlle feudale e pò a levèlle comunale (cu l'avvende jndr'à 'u 1806 d'u Regne de Napule ca abbolìe 'a feudità e istituì le comune), avere state frazione d'u comune de Pusane da 'u quale avìe l'indipendneze jndr'à 'u 1820 pure mandenenne 'u sinnache in comune angore pe 'nu sacche de anne.[3]

Monuminde e luèche de inderesse cange

  • Castelle Muscettola.
  • Chiesere d'a Beatissima Vergine de l'Immacolata (1743), jndr'à quale ste ospitate 'na sculture de legne de Sand'Emidio, ca resale a 'u 1750.
  • Site archeologgeche d'a spiagge de Saturo, ricche de testimonianze archeologgeche de l'omonime cendre urbane, in passate 'mbrà le cchiù rilevande de l'area tarandine.
  • Torre de Saturo.
  • Acquedotte romane.
  • Acquedotte rinascimendale.

Suggettate cange

Evoluzione demografeche cange

Crestiane censite


Personagge lupranese condemboranèe cange

Cultùre cange

A Leporano ha nate jndr'à 'u 1987 'u Premie letterarie Saturo d'Argende, ca dè recanusceminde pa sezione poesie, narrative, saggisteche e storie, cchiù evenduale menzione speciale pe particolare merite artistece e culturale.

Ogne estate se face 'a manifestazione Estate Leporanese jndr'à 'u Castelle de Muscettola, addò serate de drammaturgie, recital, mostre e mode rechiamane turiste da tutte 'u munne.

Economije cange

Turisme cange

Grazie a 'u lunghe litorale sabbiose, sus a 'u quale se condane le spiagge de Gandoli, Saturo, Porto Pirrone e Baia d'Argende, Leporano costituisce une de le località balneare d'a coste ioneche d'u Salende.

Infrastrutture e trasporte cange

 
Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Leporano jè collegate a Tarde tramite 'a strade provingiale 100 e a Talsano tramite 'a strade provingiale 102. Da 'a località Saturo ave inizie 'a Litoranèe Salendine (strade provingiale 122) ca serve le località marine d'a coste ioneche.

'A cetadine non g'è lundane da l'aeropuèrte "Marcello Arlotta" de Vurtàgghie, ca però non g'è apirte a 'u traffeche passeggire. 'U cchiù vecin escale civile jè l'aeropuèrte de Brinnese-Casale.

Amministrazione cange

Sinnache: Iàngel D'Abram da 'u {{{DataElezione}}}

Bibbliografije cange

  • Cesar Mandrillo, I principi e le principesse di Leporano, Vicende della famiglia Muscettola tra Seicento e Ottocento, Leporano, Amministrazione Comunale de Leporano, 2005
  • Vito Boccuzzi - Andoniette Dell'Aglio, Leporano, La storia, l'archeologia, le marine, Tarde, Scorpione Editrice

'Ndruche pure cange

Note cange

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 28 febbrare 2011.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. 'Nu retagge d'u comune passate cu Pusane jè rappresendate da 'u cimitere comunale, ca se iacchie in territorie pusanese. Origgenariamende, infatte, 'u cambesande ere une sule e sulamende cchiù nnande avenìe suddivise 'mbrà le doje comune 'nzippanne 'nu mure.

Otre pruggette cange

Collegaminde fore a Uicchipèdie cange