Dialètte tarandine: Differenze 'mbrà revisiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linea 133:
 
== Fonoluggije ==
=== Vocale ===
A parte le tipiche cinghe [[vocale]] de 'u tagliàne '''a e i o u''', 'u dialette tarandìne ne conde pure otre e cinghe: '''é''' e '''ó''' sonde vocale achiuse, 'a '''á''' ca tène 'nu suène particolarmende chiuse, quase semimute, e '''í''' e '''ú''' chiamate "vocale tuèste", purcé avènene pronungiate cu 'na notevole vibbrazzione de le [[corde vocale]].
Stonne pure le vocale apirte '''à è ì ò ù''' e le vocale longhe '''â ê î ô û''' ca onne valore doppie rispette a chidde tagliàne.
Esiste pure 'notra vocale, 'a '''e''' mute, ca jè silende 'mbonde a 'a parole e semimute mmienze; allore 'na parole cumme ''perebìsse'' andrà pronunciata come [p'r'biss].
Le dittonghe sonde pronungiate cumme in tagliàne, a mene ca pe ''ie'' ca vale cumme a 'na ''i'' longhe ce se iacchie jndr'à 'u cuèrpe de 'na parole, invece ce mise a 'a fine addà essere pronungiate cumme 'na '''i''' assaije veloce seguite da 'na '''e''' semimute, e ''au'' ca vè pronungiate cumme jndr'à 'u [[Lènga frangese|frangese]].
 
=== Consonande ===
Le [[consonande]] sonde le stesse d'u tagliàne, cu sulamende cinghe aggiunde: '''c''' ce se iacchie jndr'à 'na posizione ''postonica'' s'ause pronungiarle cumme '''sc''' in ''sciocco'', '''j''' pronungiate cumme 'a '''y''' d'a parole 'nglese ''yellow'', 'u nesse '''sck''' addò '''sc''' jè pronungiate cumme jndr'à parole tagliàne ''scena'', 'a '''k''' cumme 'a '''c''' de ''casa'', 'u nesse '''ije''' pronungiate cchiù o mene cumme '''ille''' jndr'à parola frangese ''bouteille'', e 'a '''v''' jndr'à 'na posizione indervocaliche ca non ge tène nisciune suène (es: ''avuandáre'', ''tuve'', ecc...).
Le consonande doppie sonde assaije frequende in pringipie de parole, e onne 'nu suène cchiù forte rispette a le lore corrisspettive singhele.
 
=== 'A dieresi ===
Pu fatte ca stonne 'nu sbuènne de omofone jndr'à 'u dialette tarandìne, certe vote 'nu crestiane jè costrette a fà distinziune pe mmienze de 'n'accende o de 'na dieresi; quest'urteme avène ausate pe indicà 'u [[iato]] 'mbrà doje consonande, pe esembie:
* ''fiúre'' [[fiori]], ''fïure'' [figura];
* ''pèsce'' [pesce], ''pésce'' [peggio], ecc...
 
== Esembie cu 'a [[lènga tagliáne]] ==