Leonardo da Vinci: Differenze 'mbrà revisiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linea 186:
Le scritture, a tuerte, non g'onne conziderate 'a petture jndr'à l'elenghe de l'arte libberale, da 'u mumende ca jedde no sole «a le opere de nature, ma a indefinite aspette, ca nature maje ccrejò». E non g'è colpe d'a petture ce le petture non g'onne sapute fà vedè 'a dignità de scienza soje, viste ca lore non ge fanne professione de scienze e «purcè 'a vita lore non g'avaste a capì quedde».
 
«Il'U primoprime principiopringipie dellad'a scienzascienze dellad'a pitturapetture èète il'u puntopunde, il'u secondoseconde èète la'a linealinèe, il'u terzoterze èète la'a superficie, il'u quartoquarte èète il'u corpocuerpe [...] il'u secondoseconde principiopringipie dellad'a pitturapetture èète l'ombraombre»; e sise estendeestenne allaa prospettiva'a prospettive, checa trattatratte dellad'a diminuzionediminuzone deide corpile cuerpe, deide colorile culure e dellad'a «perdita dellad'a cognizione de' corpile cuerpe in varie distanze». DalDa disegno'u disegne, checa trattatratte dellad'a figurazionefigurazzione deide corpile cuerpe, derivaavène la'a scienzascienze «checa sise estendeestenne in ombraombre e lume, o vuoivuè direccu chiarodice chiare e scuroscure; la'a qualquale scienzascienze èète dide grangranne discorsodescurse». <ref>''TrattatoTrattate dellad'a pitturapetture'', I, 1</ref>
 
'A [[petture]] ète superiore a 'a [[sculture]], no sole purcè 'u scultore opere «cu esercizie meccanicissime, accumbagnate 'nu saccehsacche de vote da granne sudore comboste de polvere e convertite in fanghe, cu 'a facce imbastate, e tutte infarinate de polvere de marme ca pare 'nu fornaie e cuperte de minute scaglie, ca pare ca l'onne fioccate tutte 'nguedde; e l'abbitazione inghiaccate e chiene de scaglie de polvere de petre», mendre 'u pettore «cu granne aggio s'azzette nnande a l'opera soje belle vestute e move 'u pennelle leggere leggere cu culore vaghe, e ornate de vestimende cumme a jidde piace, e jè l'abbitaziona soje chiene de vaghe petture, e pulite, e accombagnate 'nu sbuenne de vote de museche, o lettore de varie e belle opere, le quale senze strepite de martidde o otre rumore mischiate, sonde 'nu granne piacere da sendè»; e 'u jè soprattutte 'u pettore «tène dece varie discurse, cu le quale jidde porte a 'a fine de l'opere sue, cioè a luce, le tenebre, 'u culore, 'u cuèrpe, 'a fegure, 'u site, 'a remozione, 'a propinguità, 'u mote e 'a quiete», mendre 'u scultore addà sulamende conziderà «cuèrpe, figre, site, mote e quiete; jndr'à le tenebre o luce non ge se 'ngasine, purcè 'a nature 'a ccreje già pe le fatte sue jndr'à le sculture sue; d'u culore ninde proprie». <ref>''Trattate d'a petture'', I, 33-39</ref>
 
E 'a petture supranesce pure 'a [[poesie]], purcè face vedè le fatte, non le parole; 'a petture «non ge parle, ma pe jedde se demostre e spiccie jndr'à le fatte; e 'a poesie spicce jndr'à le parole, cu le quale cumme briose jedda stesse se comblimende».