San Giorgie Ioniche

'nu comune tagliáne
(Riderette da San Giorgio Ionico)

San Giorgie Ioniche (in tagliàne San Giorgio Ionico) éte 'nu comune tagliáne de 15.613 crestiáne [3] d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie. Se iacchie jndr'à 'u nord Salènde, a 13 km da Tarde.

San Giorgie Ioniche
comune
San Giorgie Ioniche – Veduta
San Giorgie Ioniche – Veduta
Particolare d'a cetate
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheCosime Fabbiano (UDC - SEL - e 3 Liste Civiche) da 'u 19-5-2016
Territorie
Coordinate40°27′N 17°22′E / 40.45°N 17.366667°E40.45; 17.366667 (San Giorgie Ioniche)
Altitudine75 m s.l.m.
Superficie23,56 km²
Crestiàne15 191[1] (28-2-2017)
Denzetà644,78 ab./km²
Comune 'nzeccateCarusine, Faggiano, Monteparano, Mundejase, Roccaforzate, Tarde
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74027
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073024
Cod. catastaleH882
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandesangiorgesi
PatroneSan Giorgie
Sciurne festive22 e 23 abbrile
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
San Giorgie Ioniche
San Giorgie Ioniche

Mappe de localizzazione: Pugghie
San Giorgie Ioniche
San Giorgie Ioniche
San Giorgie Ioniche – Mappa
San Giorgie Ioniche – Mappa
Posizione de San Giorgie Ioniche a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde
Site istituzionale
'A torre

Storie cange

Le origgene de San Giorgie Ioniche se facene resalì a 'u III sechele n.C.; 'nfatte, a le inizie d'u Novecinde ha state acchiate, sus a 'u colle Sand'Elia, 'n'inzediamende de l'Età d'u Firre e strutture ellenisteche e romane de Età ìMberiale, eppure 'na necropoli larie d'u IV e III sechele n.C..

'Mbrà 'a metà e 'a fine de le anne novande, se onne avute otre acchiaminde cu 'a stessa datazione. 'U prime, vecine 'a massarie Feudo, jè relative a 'n'otre necropoli, pure ce de dimenziune cchiù piccenne; 'u seconde, jndr'à 'u piene d'u cendre javetate (duranne le fatìe de costruzione d'u tiatre a l'aperte), riguarde certe chiaute cu le relative ornaminde funebre.

'U sviluppe d'u Borghe, sciugrafijeborghe, conumgue, se face resalì a 'u X sechele, quanne profughe Crestiane de Tarde, ca avenève saccheggiate da le Saracene, se stabbilirene vecine a 'a Chiesere Madre de osce a die (Marije SS. d'u Popole).

Migraziune nuève, jndr'à 'u XV sechele a 'u seguite d'u condottiere albanese Giorgie Castriote Skanderberg, popolarene San Giorgie e otre comune d'u tarandine oriendale (osce a die individuate cumme "Albanie tarandine").

'N'otre ipotesi, condestate, sus a l'origgene de San Giorgie, se base sus 'a letture de 'nu documende d'u 1072 stipate jndr'à 'u Monastere benedettine d'a Trinità de Cava, addò se legge ca 'u conde de Tarde, Petrone, riale a l'abbate Orso, d'u monastere benedettine de Tarde, 'n'ecclesie Sancti Georgi intus in Gualdam cu tutte le pertinenze sue.

Da aqquà, pe certe storece, 'a conglusione ca, ggià jndr'à l'XI sechele, atturne a 'a CHiesere Madre de San Giorggie de osce a die stave 'nu nuclèe javetate.

Otre storeche, però, datane 'a funnazione d'u nuclèe de San Giorgie de osce a die 'mbrà 'u XV e 'u XVI sechele. Infatte, 'u nome d'u casale jesse pa prima vote jndr'à le documinde jndr'à 'u 1522.

'A popolazzione de San Giorgie accumenze a crescere veloce veloce grazie a 'nu sacche de immigrate albanise e a chidde crestiane ca lassavane le casale de Belvedere e Pasone.

Le vicende storeche de San Giorgie jndr'à 'u XVII sechele, sò legate soprattutte a le condroversie 'nderne d'a famigghie Muscettola, ca ccrejarene 'n'effette de rallendamende jndr'à crescite d'u paese, ca pò arrepigghie, jndr'à seconna metà d'u XVIII sechele, quanne Ferdinando IV accumenze a limità le privilegge feudale e procede a scorporà le latifonde.

San Giorgie avène divise accussì jndr'à 350 quote e, da quiste ave inizie 'a culture contadine (d'a coltivazione e de le scambie de le prodotte agricole) ca adda essere 'a base d'u sviluppe economeche d'u cendre.

Ma le conseguenze feudale avènene de fatte abbandunate sulamende jndr'à 'u XIX sechele, quiste jè pe San Giorgie 'u preludie pe 'na forte crescite civile e economeche, ca ave condinuate 'nzigne a le sciurne nuèstre.

Da le anne settande 'u comune, ca ave sembre risendite d'a forte vicinazne a 'nfluenze d'u capeluèche, ave avute 'nu notevole sviluppe jndr'à l'edilizie e jndr'à l'industrie (allariamende d'a zone industriale), cu 'nu conseguende e ulteriore aumende d'a popolazzione.

 
Scorce de San Giorgie Ioniche

Monuminde e luèche de inderesse cange

'A chiesere madre de Sanda Marije d'u Popole d'u XVI sechele, 'nzippate sus a 'n'andiche luèche de preghiere d'u X - XI sechele, in stile barocche, ave 'na sola navate cu altare cendrale ricche de marme policrome e doje altare laterale. Sò degne de note le dipinde sus a tre altare, 'u core cu 'norgane a canne andiche e sculture de legne d'u sande protettore San Giorgie Martire (festeggiaminde 'u 23 abbrile).

'A cappelle 'nzeccate a 'a chiesere madre e a l'annesse e preggevole oratorie d'u Sandissime Rosarie(XV sechele), jè 'u monumende cchiù andiche d'u comune, ca ave assute fore durande le fatìe de restaure.

'A cendrale chiazze San GIorgie (ggià chiazze Margherite) ave 'n'inderessande mosaiche pavimendale. Jndr'à 'u cendre sotreche se iacchiane certe palazze nobbiliare ('u settecendesche palazze Imperio, palazze Alberini-De Siati, palazze Alberini-Caramia), 'a cappelle d'a Madonne d'a Croce, 'a chiesere SS. Marije 'Mmaculate ('nzippate 'mbrà 'u XIX e 'u XX sechele), ville Parabita e 'u castelle de le conde D'Ayala Valva (XX sechele) cu 'a vecine cappelle d'u Calvarie, eppure diverse e andiche edicole votive.

Appene fore da 'u cendre javetate, in direzione Pusane, se iacchie 'u comblesse de le cave de tufe "Le Tagghjate", de relèvande valore andropologgeche pa comunitate locale.

Suggettate cange

Evoluzione demografeche cange

Crestiane censite

Lènghe e dialette cange

'U dialette locale jè 'u sangiorgese, 'nu dialette salendine de variande brinnesine.

File:Aprile 2010 057.JPG

'Struzione cange

Jndr'à 'u paese stonne ttre scole de l'infanzie pubbleche e 'nu sbuènne private, ttre scole elemendare, 'na scola medie e 'n'istitute de 'struzione superiore, sede staccate de l'ITIS "Falanto" de Talsane-Tarde.

Economije cange

A San Giorgie Ioniche stè 'u stabbilimende de Ninfole ca produce 'u cafeje.

Infrastrutture e trasporte cange

 
Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Strade cange

Le collegaminde stradale sò rappresendate da ('ndruche):

Aeropuèrte cange

L'Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole cahrter.

Le aeropuèrte cchiù vecine sonde:

Amministrazione cange

Sinnache: Giorgie Grimaldi da 'u 25/05/2011

Gemellagge cange

Bibbliografije cange

  • Cosimo De Marco, "Vicende storiche di San Giorgio Jonico" (1983);
  • Cosimo Quaranta, "San Giorgio Jonico e paesi di area tarantina" (1984);
  • Anna Marinelli, "L'oro del tempo - Detti e preghiere della tradizione popolare sangiorgese a San Giorgio Jonico" (2000);
  • Ciro Nigro, "Le Tagghjate - Un itinerario per immagini" (2001);
  • Viscenze Musardo Talò, "San Giorgio Martire: la festa patronale e l'antica devozione a San Giorgio martire" (2001);
  • Viscenze Musardo Talò, "San Giorgio Jonico - Studi e ricerche per una storia municipale" (2000);
  • Frangesche Talò, "San Giovanni Battista: una inedita cripta italo-greca in agro di San Giorgio Jonico" (2000).

Otre pruggette cange

'Ndruche pure cange

Collegamiende fore a Uicchipèdie cange

 
Tornèe de le Riune
 
Tire a 'a fune

Note cange

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 28 febbrare 2017.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate ISTAT