Mondegranare - Salinella

Mondegranare - Salinella jè 'nu quartiere de Tarde appartenènde ad 'a V circoscriziune cu 'na popolazziune de 48.123 crestiáne. 'U territorie d'a circoscriziune jè de 16,34 km² cu 'na denzetà de 2.333 ab./km². 'U presiende d'a circoscriziune jè Giovanni Azzaro.

Sciugrafije cange

'U quartiere jè acchiate jndr'à vanne sudoccidentale d'a cetate. Respette a lle otre rione d'a cetate de Tarde, 'a caratteristeche fiseche d'u Rione Mondegranare - Salinella jè quèdde de tenè 'na piccele sopraelevaziune. 'Nfatte, allundanannose da 'u mare e 'nghianànne chiane chiane sembre cchiù verse le 'nderne se iacchiane alcune vije caratterezzate da salite. No pe' nnijene 'u nome stesse stè ccu inneche quèste conformitate fiseche.

Le soje confine sonde:

  • a Nord cu 'u quartiere Tre Carrare;
  • a Nord Est cu 'u quartiere Solito Corvisea;
  • a Est, a Sud e a Sud Est cu 'u quartiere Salinella;
  • a Ovest e a Sud Ovest cu 'a coste d'u Mar Granne;
  • a Nord Ovest pe' 'nu tratte piccenne cu 'u quartiere Borghe;

Cenne storeche cange

 
Ô stemme

'U nome Itaglie Montedranare acchie 'na spiegaziune da 'u toponime “Mondegranare” piccè, jndre timbe andìche, aqquà avève sede 'na spannute coltivazione de frumènde o, cchiù semblicemènde, 'nu 'mbortande deposite de grane. Cu 'u passare de le anne, quiste rione jè a vocazione commerciale cu le soje negozie ca lo fàcene devendà 'u nuève “Corse” d'a cetate. Non g'ète state facile ccu bonifiche 'a vanne sus a cui se iacchie, ôsce , 'a vanne d'a Salinella. Andicamènde seconne le scretture de Plinio 'u Vècchie, jndr'à vanne d'a Salinella de ôsce a die, non ge se acchiave nnijnde otre ca dò laghe (saline e salinelle) da le quale se pigghiave, dope a l’annuale prosciugamènde, 'na granna qualitate d'u sale. Jndre n'epoche jndre cui le crestiáne non ge tenèvane otre strumènde de conservazione, le solide cristalline jèvene 'nu bene assaje preziose. 'Ndorne a le dò specchie d’acque se coltivave cu profitte 'a sule bambagie mendre spustannose verse Tarde se pòte vadè 'a “Vecchie Fornace” acchiate in C.so Annibale.

Monumènde e luèche de 'nderesse cange

 
'U chiaute de l'Atlete

Necropole greco-romane cange

'U studie de le necropole scuperte jndr'à cetate ha furnite a le archeologe 'na granna quandità de 'mbormaziune sus 'a suggettate, sus 'a culture, sus a l'arte e sus 'a fatie de le andiche popole d'u periode greco-romane. Le reste acchiate, testimoniescene 'a presenze de vere e proprie rituale funerarie: le brucaminde se facevane pe inumazione, ca vo ccu dice brucanne le muerte in posizione fetale, ma pure cu 'a cremazione, ca vo ccu dice asckuanne le cuerpe de le muerte e conzervanne le cenere jndr'à 'n'urne. Jndr'à le chiaute avenève mise 'u correde funerarie, solitamende legate a 'a vita de ogne sciurne de l'individue, pertanne le stesse avenevane corredate cu utensile, robbe da mangià e gioielle, tendanne de imità 'a case d'u muerte.

Jndr'à le necropole de Tarde se ponne riscontrà differende tipe de chiaute:

  • le "chiaute a camere" e le "chiaute a semicamere", adottate da le famigghie aristocrateche, fatte a l'ingrocie de doje vie accussì ere facele acchiarle;
  • le "chiaute a fossa", ausate da le famigghie plebbee, scavate jndr'à rocce e achiuse da 'nu chiangone.

Le 160 brucaminde se iacchiane jndr'à sette site archeologgece: 'a necropole de via Marche, le chiaute a camere de via Umbria, de via Sardegna e de via Pio XII, 'u chiaute a semicamere de via Alto Adige, l'ipoggeo Genoviva de via Polibio e 'u "chiaute de le atlete" de via Frangische Crispi.

Collegamende sus a indernette cange