(IT)

«I monologhi sentimentali non s'addicevano al mio registro. Dovetti quindi adottare uno stile diverso, insinuarmi faticosamente nella pelle di un altro tipo di donna. Non era una donna che mi piacesse. Ma imparai dolcemente tutte le sue detestabili battute.»

(ROA–TARA)

«Le monologhe sendimendale non ge s'addicevane a 'u reggistre mie. Agghie dovute adottà 'nu stile diverse, sckaffarme faticosamende jndr'à pelle de 'n'otre tipe de femmene. Non g'ere 'na femmene ca me piacesse. Ma agghie 'mbarate docemende tutte le detestabbele battute sue.»

(Marlene Dietrich, Marlene D., 1984)

Marie Magdalene "Marlene" Dietrich (Schöneberg, 27 decemmre 1901 – Parigge, 6 masce 1992) ha state une attrice e candande tedesche.

Marocco (1930).

'Mbrà le cchiù belle icone d'u munne cinematografeche d'a prima metà d'u Novecinde, 'a Dietrich ha state 'nu vere e proprie mite e 'na dive, lassanne 'n'imbronde immortale attraverse le immaggine sue, l'inderpretazione de le canzune (arricchite da 'n'ammaliante e sensuale vosce) e 'a recitaziona soje. 'Nu mix raramende ripetute apprisse a jedde jè sufficiende a farle trasè jndr'à leggende d'u show business cumme modelle de femme fatale pe andonomasie.

'U mite sue nascìe e se sviluppò in condrapposizione a quidde d'a divine Greta Garbo, cumme stelle de punde de doje combagnie de produzione rivale.

Biografije cange

Le prime successe cange

Nasciè a Schöneberg, osce quartiere de Berlino, 'u 27 decemmre 1901, da Louis Erich Otto Dietrich (ufficiale militare prussiane) e da Elisabeth Josephine Felsing (figghie de 'nu gioielliere), pure ce jedda stesse dichiarò cchiù vote ca avère nate 'u 1904.

Da 'u 1907 a 'u 1919 frequendò le scole de Berline e de Dessau: a quattre anne accumenzò a studià 'u frangese, l'inglese, 'u violine e 'u pianoforte. Pe 'nu strappe a le legaminde de 'nu dicete d'a mane avère state costrette a inderrombere 'u studie d'a museche sonate e se diplomò cumme candande a l'Accademie de Berline.

Jndr'à 'u 1922 accumenzò a scè sus a le palcosceneche de le tiatre de Berline (Großes Schauspielhaus Berlin) e fatiò cu 'u reggiste Max Reinhardt, pigghianne parte piccenne jndr'à quacche film mute.

'U 17 masce 1923 se 'nzurò cu Rudolf Sieber, 'n'aiute reggiste e'n'anne apprisse nascìe 'a figghie Marije Elisabeth. Jndr'à 'u 1929 arrevò 'a prima 'nderpretaziona soje jndr'à 'u film Die Frau nach der man sich sehnt.

Jndr'à l'ottommre d'u stesse anne firmò 'nu condratte pe 'nderpretà 'u film ca le rialò 'a fama, L'angelo azzurro, cu 'a reggie de Josef von Sternberg, tratte da 'nu romanze de Heinrich Mann, frate d'u cchiù famose Thomas.

Jndr'à stu film, ca jè 'u prime film sonore d'u cineme tedesche, se vede 'a Dietrich sfoderà 'nu tocche de perverse sensualità e 'nderpretà 'a famosa canzone Lola Lola. 'A pellicole avenìe girate in versione multiple, in tedesche e in inglese. Le costume avenèrene disegnate da jedda stesse (in seguite le desègne 'u sarte Travis Banton). Jè jndr'à stu periode ca 'u reggiste Sternberg 'a convengìe a farse luà quattre molare e 'a mettìe a diete tosta toste pe darle 'n'aspette cchiù "drammateche".

'U sciurne apprisse 'a prime de L'angelo azzurro, 'a stamba berlinese 'a proclamò 'na star, capace de mettere in seconde piane pure 'a prove recitative d'u granne attore Emil Jannings, ma l'attrice jndr'à quidde mumende ere già sus a 'u transatlandiche ca 'a purtave in Americhe.

'A glorie a Hollywood cange

 
Marocco

Jndr'à 'u frattimbe ca 'u reggiste stè mundave angore 'a versione definitive, 'a Paramount, ca destrebbuive jndr'à le State Aunìte L'angelo azzurro, 'u 29 scennare 1930 telefonò a 'a nova stelle e le offrìe 'nu condratte de sette anne cu 'nu stipendie, pe accumenzà, de 500 dollare a sumàne e aumende 'mbonde a 3.500 dollare a 'u settimen anne[1]. L'attrice accettò, ma riuscìe a inzerì jndr'à 'u condratte 'na clausole accessorie 'mbortande, ca se relève cchiù nnande onerose pu studie: quedde de putè scacchià 'u reggiste de le film sue, 'na condizione maturate pe paure de perdere 'a collabborazione de von Sternberg.

Duranne 'u viaggie in transatlandiche 'ngondrò Travis Banton, 'u costumiste cu 'u quale collabborò sembre, cu 'u quale avère in comune l'ammirazione pe Sternberg e 'na straordinarie resistenze fiseche a 'a fatiche. Ha state jndr'à stu periode ca avène scattate 'a famosa fote de Marlene vestite da yachtman, scattate da Sternberg stesse, ca avenìe diffuse da 'a Paramount ca 'a frase de l'immaggine divinisteche de Marlene: "'A femmene ca pure le femmene ponne adorà". 'U glamour de quedde immaggine menò a l'ere tutte le remore d'a Paramount ca invane avere tendate de proibbirle de mostrarse cu le cazune: a quedd'epoche, mettere vestite maschile pe 'na femmene, quanne nisciuna femmene, maje mettève cazune, a mene de none vulè parè 'nu sconvolgende androgine, ere 'n'atte assaije cchiù sovversive de osce a die.

Marlene Dietrich arrevò accussì a Hollywood 'u 2 abbrile 1930, addò se refugeranne preste pure otre atture, reggiste e tecnice d'u cineme tedesche de l'epoche, in fughe da 'u nazisme. 'A Paramount 'a mettìe in condrapposizione a Greta Garbo, 'a star scandinave d'a MGM. 'A dive tedesche avère pure 'u done d'u cande, ca dave 'na carte de cchiù jndr'à 'u cineme sonore.

'A Dietrich accumenzò allore a recità jndr'à 'na serie de film memorabbele da 'u reggiste sue de fiduce, Sternberg, e fotografate sulamende da Rudolph Maté, ca le ccrejò quedd'immaggine de graffiande ma raffinate sensualità ca 'a consegnò a 'a popolarità mundiale.

'U prime film americane ha state Marocco, jndr'à 'u stesse 1930 (ottommre), jndr'à 'u quale candave doje canzune e ca le valìe 'a nomination a l'Oscar cumme attrice megghia megghie. Marocco assìe jndr'à le State Aunìte apprime de L'angelo azzurro (decemmre 1930) e jndr'à 'u marze 1931 arrevave jndr'à le sale già Disonorata: jndr'à picche mise avère devendate già 'na star cinematografeche mundiale.

In Marocco restò famose 'a soje performance canore vestite da maschele e 'u bace cu 'na femmene d'u pubbleche, 'u prime bace saffiche d'a storie d'u cineme.

Pe Shanghai Express (1932) avenìe accoratamende studiate 'u look sue: vestite gnure ca 'a snellivane e piume gnore de iadde da combattimende. L'anne apprisse Sternberg se rifiutò de diriggerle jndr'à Il Cantico dei Cantici, ma le suggerì comungue de cercà Rouben Mamoulian, cose ca jedde facìe pundualmende in virtù d'a soje libbertà condrattuale in merite a 'a scelte de le reggiste.

 
'A Dietrich cande pe 'nu surdate duranne 'a seconda uerre mundiale

Le film successive cchiù famose sonde tutte declinaziune sus a 'nu sfonde fandasiosamende esoteche de l'immaggine de diva soje, cumme avère successe in Marocco: 'a Russia cu L'imperatrice Caterina, 'a Spagne cu Capriccio spagnolo (1935), ca ha state l'urteme film jndr'à 'u quale collabborò cu Sternberg. Pe st'urteme film jedde vuleve dà 'na sfumature mediterranèe a 'u personagge de Conchita e cercò de scurirse le uecchie, ausanne 'nu collirie pe dilatà le pupille. Non riuscenne però a moverse sus a 'u set confessò a Sternberg 'a cattive acchiate ca avère fatte e jidde 'a rassicurò: cu 'nu stuèzze de carte ca cuprive 'nu stuèzze d'u riflettore ca illuminave 'u prime piane sue riuscì a darle 'a sfumature brune cercate[2].

'A professionalità e 'a determinazione d'a Dietrich sus a 'u set erane proverbiale. Cu 'a discipline jedde pretendeve da jedda stesse 'n'inderpretazione perfette, ca avessa scè a cuprì quacche pecche sus a 'u profile de l'inderpretazione drammateche.
In Capriccio spagnolo, pe esembie, Sternberg avère ideate 'a scene de presendazione de 'nu personagge, cu 'u prime piane de 'nu pallongine ca sckatte e face vedè 'a facce d'a dive. Le avène richieste de restà impassibbele a 'u sckatte d'u pallongine, evitanne 'u riflesse naturale de sbattere le palpebre: jedde se sottoponìe a prove estenuande, ma a 'a fine riuscì a eseguì, cumme sembre, 'a corrette performance[3].

Apprisse sette anne de permanenze jndr'à le USA ave 'a cetadinanze. Le famigliare sue 'a seguirene pò jndr'à l'avvendure americane, pure ce oramaje viveve separate da l'uneche marite sue ca conviveve cu 'na ex-amica soje; d'u reste erane innumerevole le avvendure ca se congedeve cu amande de totte e doje le sesse: 'a soje ere 'na vite ca 'nu sbuènne definivane scandalose. Jndr'à 'u 1934 arrevò a guadagnà 350.000 dollare a l'anne, 'na cifre astronomeche, ca 'a facevane devendà une de le crestiane cchiù ricche de le State Aunìte[4]. Quidde stesse anne fdacìe 'nu viagge in Europe.

'U rapporte cu Sternberg ere assaije tese: tutte e doje se afidavane condinuamende e arrevarene a aggredirse verbalmende duranne le riprese[5]. 'U scuascia scuascie definitive arrevò jndr'à 'u 1935, soprattutte pe volere de jidde. L'immaggina soje remanìe 'nzeccate a quedde ccrejate da Sternberg.

Cu le State Aunìte collabborò facenne spettachele de indrattenimende pe le truppe americane e purtanne l'arta soje in Nord Africa e in Europe jndr'à le 'spedale da cambe: candave - cu 'nguedde l'uniforme de ccrejaziona soje - 'a canzone pacifiste Lili Marleen, ca pò devende l'inne sue.

Jndr'à 'u 1950 avìe 'a Leggione d'onore da 'u guverne frangese e prima femmene d'a storie, avìe 'a Medal of Freedom, massime onorificenze civile congesse jndr'à le State Aunìte d'Americhe[6].

Da 'u 1954, quanne 'a carriere cinematografeche avere oramaje sciute a le cozze, sus a 'nu consiglie d'u commediografe Noel Coward, ca avere state l'organizzatore, se esibbìe jndr'à spettachele addò canbdave le canzune de le film sue e indratteneve 'u pubbleche cu monologhe estemboranèe. 'U show avenìe purtate in gire pe tutte 'u munne cu 'nu granne successe e rrete a belle combense.

Jndr'à l'anne sessande sckaffò jndr'à 'u repertorie sue pure certe brane de Bob Dylan, ma Lili Marleen remanìe 'a canzone ca avère state l'inne personale sue e ca le davìe 'nu marchie a totte 'a carriera soje.

'U tramonde cange

 
Judgment at Nuremberg (Titele tagliàne: Vincitori e vinti), 1961

L'urtema soje esibbizione in pubbleche avìe luèche a Sydney, jndr'à 'u 1975, invece l'urteme film sue ha state Gigolò, inderpretate affianghe a David Bowie.

Jndr'à 'u 1984 l'attore Maximilian Schell le dedicò 'nu film-inderviste, Marlene,[7] ca l'attrice accettò de fà sulamende pe le turnise. Non ge camminave già quase cchiù pe colpe de 'na fratture a 'u femore, provocate da 'na cadute in bagne quanne ere, se dice, 'mbriache a tre stuèzze. Pe no fà canoscere le condiziune sue se presendò a l'inderviste sus a 'na segge a rotelle, dichiaranne de avere pigghiate 'na storte a 'na caviglie.Pò pretennìe e ottenìe da 'u reggiste de no apparì, ce none in materiale de repertorie e de fà sulamende sendè 'a voscia soje.
Otre fonde dicene ca 'a fratture avere state causate da 'na cadute avvenute duranne l'assute de scene de l'esibbizione de Sydney: Marlene pare ca avère cadute 'ngiambanne sus a 'nu cave. Fatte stè ca quidde episodie de fatte mettìe 'nu punde a 'a carriera soje: Marlene non ge se repigghiò avveramende.

Marlene murìe apprisse cchiù o mene dudece anne de immobbilizzazzione jndr'à 'u litte, 'u 6 masce 1992. 'A longa degenze avere state accumbagnate da fase depressive acute. 'A morte avenìe attribbuite ufficialmende a 'n'infarte ca 'a culpìe jndr'à 'u suènne, ma le cause d'a morte onne sembre remanute picche chiare, specialmende apprisse le dichiaraziune lassate jndr'à 'u 2002 da 'a segretarie soje Norma Bousquet, 'a quale affermò ca l'attrice s'avere suicidate cu 'na dose forta forte de sonnifere.

'A Dietrich avenìe brucate 'u 16 masce jndr'à 'u cimitere de Berline, affianghe a mamese.

L'immaggine d'a Dive cange

 
'A Dietrich vestute da maschele jndr'à 'u 1933

L'immaggine de dive de Marlene Dietrich avenìe modellate da von Sternberg, ca avere tratteggiate cu efficacie jndr'à le sette reggie de le prime anne trende, e ca pò avenìe replicate a l'infinite, pure jndr'à le performance canore soje da 'u vive. L'immaggine soje ere essenzialmende quedde de femmene fatale, trasgressive, dominatrice, altere e fiere, ma 'u tratte cchiù origgenale ere 'u rapporte duplice e ambigue ca Marlene puteve avè cu tutte e doje le sesse, trattate ijndr'à 'nu mode esplicite e spavalde. Pure 'a Garbo tenève 'n'androggenie (po essere ca ere bisessuale), ma 'u personagge sue ere cchiù spirituale e psicologgeche, sembre legate a l'enigma bifronde de 'na femmene fredde e calcolatrice o eroine romandeche. Marlene ere invece "'A femmene ca pure le otre femmene ponne amà".

'A figghie d'a Dietrich repurtò cumme accumenzanne da 'u prime ingondre cu Sternberg 'a mamese avere culpite subbete 'u reggiste, ca apprime de farla candà in inglese le fissò personalmende le spille a 'u vestite e le sistemò le capidde. Jndr'à le film tedesche 'a Dietrich non ge se retenève fotoggeneche, ma Sternberg riuscì a rennerle angore cchiù belle.

Jndr'à Marocco avène repigghiate da l'operatore Lee Garmes[8], ca 'a seguì pure jndr'à le tre film successive. 'A luce ca ccrejò pe esaltà l'immaggina soje ere 'nu morbide flou, cu 'a luce da nord a 'a Rembrandt, jndr'à 'nu mode da valorizzà le zigome sue. Le scene girate de notte pò erane illuminate cumme in piene sciurne. 'A collabborazzione ',brà Sternberg, Banton, Garmes e Marlene Dietrich crearene l'immaggina soje ca addevendò leggendarie. Seconne le lettere ca jedde screvìe a 'u marite a proposite de Marocco, Sternberg sciucò cu 'a luce creanne 'n'aureole cu le punde de le capidde illuminate, scavanne le guange sue cu le ombre, ingrannennele le uecchie. Ma Marlene non g'ere 'nu suggette passive jndr'à le mane d'u reggiste e de le collabborature: pure jedde ere 'nu suggette attive jndr'à ccrejazione de l'immaggina soje, da 'a quale trasparive pure 'nu forte autocombiacimende: affianghe a 'a cineprese jedde faceve sistemà 'nu granne specchie semovende addò condrollave 'a figura soje. Sternberg le screvìe: «E' permesse a 'a maghena da prese meje de adorarte e pure tu è adorate te stesse».[9]

'Nu probblemde de immaggine nascìe quanne, jndr'à 'u 1931, 'a Dietrich facìe passà a Hollywood 'a figghia soje: 'a Paramount ere infatte preoccupate ca l'immaggine de femmena fatale zumbave cu quedde de mamme. Ma allore avenìe l'induizione, pò ausate pe 'nu sbuènne de star, de misckà 'u materiale biografeche pe diffonnere, ausanne le periodice, l'immaggine d'a persone-star. 'A Dietrich, cumme screvìe 'a figghia soje, avenìe presendate cumma 'na "Madonna": «Certo la Metro non sarebbe riuscita a trovare una figlia a Greta Garbo dall'oggi al domani!»[10].

L'immaggine avenìe rafforzate da film basate sus a 'u personagge sue 'mbonde a Capriccio spagnolo (1935), quanne spicciò 'a collabborazione cu Sternberg. L'immaggina soje avenìe perpetrate idendiche pure jndr'à le film successive, ma a l'abbandone d'u maestre jedde accumenzò a potenzià 'a proprie immaggine mediateche. Ce apprime evitave 'a mondanità hollywoodiane, apprisse 'u 1935 se scettò de cape, cu 'u fedele sarte Travis Banton a disegnarle le custume, a parte ca pu set, pure pe le esibizziune pubbleche. Miriche ha rumaste 'u party in costume addò se presendò vestute da Leda, disegnanne 'na vere icone camp: se presendò cu le ricciole cuerte, a 'a greche, e inguainate da 'nu vestite de chiffon vianghe cu piume ca le cuprevane metà d'u cuèrpe e 'na cape de cigne appoggiate sus a le menne; 'a accumbagnave 'na soje amande-attrice vestute "da Dietrich", cioè cu 'u cappidde a cilindre e frac.

Vite private cange

 
'U chiaute de Marlene Dietrich

Granne scrittrice de lettere e diarie, ha raccolte jndr'à casa soje de Parigge cchiù o mene 300.000 testimonianze d'a vita soje.

Dichiaratamende bisessuale, 'a Dietrich avìe 'nu sbuènne de amande famose, sie jndr'à 'u munne d'u cineme ca 'mbrà le scritture famose, cumme Hemingway. Aviè pure 'mnu sbuènne de amice 'mbrà le omosessuale: le femmene erane affascinate da jedde, pare ca ave avute 'na storie pure cu Edith Piaf pa mascolinitàò soje e le ommene ammaliate da 'u fascine sue. Ha state legate pe 'nu certe periode a Burt Bacharach e a Noel Coward, ma 'a relazione avìe 'nu sacche de ierte e vasce; l'amicizie spicciò cu 'a morte de jidde.

Ha state, cchiù nnande, legate pure a 'u scrittore Erich Maria Remarque, 'u quale amore non g'ere comungue recangiate. 'U scrittore ere assaije gelose de Jean Gabin, reduce da 'na longa relazione cu l'attrice; e comungue, Remarque e 'a Dietrich averene in seguite 'na longa corrispondenze (ma le lettere mannate da l'attrice a 'u scrittore onne state quase tutte destrutte da l'urtema mugghiere de Remarque, l'attrice Paulette Goddard).

'A Dietrich ere 'na granna fumatrice (se dice ca fumave cchiù de quattre pacchetti de sigarette a 'u scirune), sembre a diete (appena 'nghianave de pese pigghiave lassative e bevève litre d'acque) ma comungue ere 'na brava cuoche. Biografe e croniste de gossip onne scritte ca sapeve preparà assaije bbuène certe piatte ca deliziavane le amande sue, ingluse Jean Gabin, ca pare asseve pacce pu brode preparate da Marlene.

A picche timbe l'une da l'otre, 'mbrà 'u 1979 e 'u 1984, pubblecò doje autobiografije, 'a seconde de le quale inditotale semblice semblice Marlene D..

Ha state 'a prima femmene a farse assicurà le iamme, stipulanne 'nu condratte cu 'a suggettate londinese Lloyd's.

Rapporte cu 'a Germanie cange

'U rapporte cu 'a patria soje de origgene ha state quase sembre negative. Marlene nò perdonave a 'a Germanie 'u reggime naziste e pure ce Goebbels e Hitler (ca 'a corteggiò assaije) avessere vulute ca devendasse une de le granne rappresentande d'u nazisme, jedda rifiutò sembre ogne proposte de stu tipe (avère pure certe antenate ebbrei). Pe colpe de stu granne rifiute assaije anne apprisse a fine d'a seconda uerre mundiale avène sendute cu evidende astie da le combatriote sue ca 'a ritenevane "traditrice" d'a patrie. In particolare, l'attrice turnò in Germanie duranne 'na granne tournèe in gire pu munne. Apprisse 'na prime accoglienze senze probbleme, accumenzò a essere fisckate da 'u popole tedesche e tacciate de tradimende. Quedde ha state l'urtema vote ca l'artiste ha sciute, in vite, in Germanie. Cchiù vote pò, apprisse 'a morte, 'u chiaute sue ha state oggette de vandalisme, specie da vanne de neonaziste.

Omagge cange

A Berline l'onne dedicate 'na chiazze; pare ca Bob Dylan s'ave ispirate a jedde pe scrivere 'a canzone Forever Young. 'A raffinate immaggine de Freddie Mercury jndr'à copertine de l'album Queen II d'u 1974 jè ispirate a 'na famose fote de Marlene Dietrich.

'Nu sbuènne avveramende, apprisse 'a morta soje, onne state e condinuane a essere, le fatìe cinematografece, televisive, radiofonece e tiatrale a jedde ispirate. 'U cchiù famose jè Bugsy de Barry Levinson cu Warren Beatty, Elliott Gould, Harvey Keitel, Ben Kingsley e Joe Mantegna, ca assìe picche mise apprime d'a morte d'a dive. 'U ruole sue - e adda essere 'a prima vote ca Hollywood porte sus a 'u scherme 'u personagge Marlene Dietrich - ere inderpretate da l'attrice/candante croato-americane Ksenija Prohaska. Da notà ca 'a stesse Prohaska turnò a 'nderpretà Marlene, ma a 'u tiatre, jndr'à 'u 1999, cu 'nu monodramme musecale, grazie a 'u quale ave a 'u Mittelfest de Moni Ovadia 'u Premie Adelaide Ristori ca angore osce porte sus a le palcoscenece de tutte 'u munne in diverse lènghe.

Jndr'à 'u 2000 'a vite de Marlene Dietrich ha state purtate sus a 'u scherme jndr'à 'na co-produzione italo-tedesche da 'u reggiste tedesche Joseph Vilsmaier (1939 – vivente) cu 'u titele Marlene, jndr'à 'u quale 'a parte d'a protagoniste jè inderpretate da l'attrice tedesche Katja Flint (1959 – vivente).

Filmografije cange

Doppiatrice tagliàne cange

'A prima vosce de Marlene Dietrich ha state quedde d'a reggine d'u birignao Tina Lattanzi ca ha accumenzate a doppiarle jndr'à l'anne '30 'mbonde a 'a prima metà de le anne '50 (stu periode temborale se refèrisce a l'anne quanne ste film arrevavene in Itaglie e non a chidde d'a produzione d'a pellicole).

L'uneche parte anne '30 ca non ge ha state affidate a Tina Lattanzi jè quedde in Venere Bionda, film ca però avenìe ridoppiate jndr'à 'u 1952 proprie cu 'a Lattanzi (e pò 'n'otra vote ridoppiate jndr'à 'u 1975 cu Vittoria Febbi). 'A prima vosce in Venere Bionda apparteneve a Andreina Pagnani: quest'urteme se alterne a Tina Lattanzi jndr'à seconda metà de le anne '40 e a Lydia Simoneschi soprattutte jndr'à l'urteme anne '50.

Jndr'à 'u film Il giardino di Allah, le dialoghe sonde affidate proprie a 'a Pagnani, invece le canzune avènene inderpretate in tagliàne da Olga Stancick.

Assaije le ridoppiagge moderne (anne '70, '80 e '90) de le film de Marlene, ma stè da segnalà 'na peculiarità: a essere state ridoppiate sonde sulamende le film cu 'a vosce de Tina Lattanzi (quacchedune, none tutte), invece chidde cu 'a Pagnani e 'a Simoneschi stipane l'audie tagliàne de l'epoche. Le uneche eccezziune sonde Venere Bionda e Partita d'azzardo, ridoppiate pe l'edizione in DVD eliminanne accussì l'inderpretazione de Lydia Simoneschi. 'Mbrà le doppiatrice moderne, se segnalane Vittoria Febbi (4 pellicole), Paola Bocci (3 pellicole), Pinella Dragani e Maria Fiore. Scanusciute le doppiatrice tagliàne in Gigolo e jndr'à 'u ridoppiagge de La signora acconsente (origginariamende, Tina Lattanzi).[12]

Note cange

  1. Jandelli, op. cit., pag. 70.
  2. Riva, op. cit., pag. 312-313.
  3. Riva, op. cit., pag. 313-315.
  4. Idem
  5. Jandelli, op. cit., pag. 73.
  6. (EN) https://web.archive.org/web/20090126225929/http://medaloffreedom.com/MarleneDietrich.htm
  7. Vide schede sus a Internet Movie Data-base
  8. Lee Garmes: Oscar pa megghia fotografije jndr'à 'u 1960.
  9. Riva, op. cit., pag. 73.
  10. Riva, op. cit., pag. 100.
  11. 'A Dietrich ottene da 'u reggiste Maximilian Schell de fà sendè sulamende 'a voscia soje, senze assè fisicamende.
  12. Fonde: doppiocinema.net

Bibliografije cange

Otre pruggette cange

Condrolle de autoritàVIAF (EN97773925 · ISNI (EN0000 0001 2144 7133 · SBN (ITENCFIV066279 · Europeana (ENagent/base/147388 · ULAN (EN500330915 · LCCN (ENn50032559 · GND (DE118525565 · BNE (ESXX1162531 (data) · BNF (FRcb12013957t (data) · J9U (ENHE987007260462105171 · NSK (HR000044391 · NDL (ENJA00465606 · CONOR.SI (SL22616931 · WorldCat Identities (ENlccn-n50032559

Collegaminde fore a Uicchipèdie cange