Murcia (comunetate autonome)

Murcia jè une de le diciassette comunetate autonome d'a Spagne, ca se iacche jndr'à parte sud-oriendale d'a naziune, 'mbrà Andalusia, Castilla-La Mancha e Valencia, sus 'a coste d'u Mar Mediterraneo.

Comunidad Autónoma de
Región de Murcia
Murcia (comunetate autonome) - Bandiera
Murcia (comunetate autonome) - Bandiera
Murcia (comunetate autonome) - Stemma
Murcia (comunetate autonome) - Stemma
State: Spagne Spagne
Motto {{{motto}}}
Capeluèche: Murcia
Grannenèzze
 - Totale
 - % Spagne
 
11.313 km² (9a posizione)
2,2 %
Crestiáne
 - Totale (2008)
 - % Spagne
 - Denzetà
10a posizione
1.426.109 hab
3,8 %
126 ab./km²
Nome abitande:

- jndr'ô tagliàne
- jndr'ô spagnole
- jndr'à lènga reggionale


murciano/a
murciano/a

Suddivisione Comuni e province
Presidende Ramón Luis Valcárcel Siso  2007
Note {{{note}}}
Segge parlamendare 10 congressiste
5 senatore
Statute de autonomie 9 sciùgne 1982
ISO 3166-2:ES MU
Site istituzionale www.carm.es

Conziste de 'n sule provinge, e contène 'a cetate de Murcia ce jè 'u capeluèche d'a provinge e d'a comunità. Otre cetate d'a comunità autonome sonde Cartagena e Lorca. Vide Liste de le municipalità de Murcia.

Murcia confine cu l'Andalusia (provinge de Almería e Granada) a ovest, 'a Castiglia-La Mancia (provinge de Albacete), ca ère storecamènde cunnesse a Murcia fine ad 'u 1833, a nord, 'a Comunità Valenciana (provinge de Alicante) a est, e cu 'u Mar Mediterraneo a sud.

'A comunità mesure 11.313 km², e tène 'na popolazziune de 1,4 miglione de crestiáne, de le quale 'nu terze javite jndr'ô capeluèche.

Murcia jè 'nu 'mbortande produttore de fròttere, ortagge, e fiure pè 'a Spagne ed 'u reste d'Europe. Vigne accellènde sonde state sveluppate 'nzigne a le cetate de Bullas, Yecla, e Jumilla. Murcia jè 'na reggione calde e aride e se jè affidate pè sèchele a 'na irrigaziune estenzive. L'acque jè fornite da 'u jume Segura (Río Segura), ce jè, sfortunatamènde, une de le cchiù 'nquinate d'Europe.

Storie cange

Le Cartaginese stabilirone 'na chiazze de commerce permanende sus 'a coste de Murcia a Cartagena, ca le Romane chiamavane Carthago Nova. 'A Murcia romane ha state une de le provinge romane de l'Hispania Tarraconensis. Sutte le Mori, ca ausarone l'irrigaziune sus a 'na vaste scale d'a quale depende l'agricolture de Murcia, 'a provinge ère canosciute cumme Todmir; combrendeve, seconne Idrisi, 'u cartografe arabe d'u XI sèchele, le cetate de Murcia, Orihuela, Cartagena, Lorca, Mula e Chinchilla. 'U Regne de Murcia, ca aví n'esistenze 'ndependente dope 'a cadute d'u califfate de Cordova, combrendeve Albacete e Murcia. Murcia ha state aunite ad 'u Regne de Castiglia jndr'ô XIII sèchele. Murcia devènde 'na reggione autonome jndr'ô 1982.

Culture cange

Ô Spagnole parlate a Murcia jè assaje diefferende da quidde de otre aree d'a Spagne. 'U "Murciano" tende a luà 'nu munne de consonande d'a sillabbe finale e a 'nfatizzà 'u vocabbolarie reggionale, d'u quale 'na granna parte derive da andìche parole aragonese, arabe e catalane. Alcune Murciani d'a cambagne parlane 'nu particulare dialètte, chiamate Panocho, ce jè praticamende 'ncombrensibbèle pè ci canosce 'u Spagnole standard.

Comunecazziúne cange

Otre pruggette cange

Condrolle de autoritàVIAF (EN129821845 · LCCN (ENn82129542 · GND (DE4115293-1 · BNF (FRcb11937657s (data) · J9U (ENHE987007559700305171

Collegamende sus a indernette cange